Renouncing heir's intervention rejected; claimant's appeal inadmissible for lack of standing to challenge rejection.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

La data de 04 mai 2017, numita A. a formulat cerere de intervenţie accesorie, în interesul apelantului reclamant B., în dosarul ce avea ca obiect apelul declarat de acesta din urmă împotriva Sentinţei civile nr. 1400 din 19 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 9 iunie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a respins cererea de intervenţie accesorie, în interesul apelantului, formulată de A.

În motivare, instanţa a reţinut că intervenienta A., în calitate de comoştenitoare, este sora apelantului B.

Instanţa a avut în vedere certificatul de moştenitor nr. 86 din 5 decembrie 2000 emis de Biroul Notarului Public "C." Iaşi, din care a rezultat că intervenienta accesorie A. a dat o declaraţie de renunţare la moştenirea de pe urma defunctului D., înregistrată sub nr. 2544/2000 autentificată la Biroul Notarial Public "E.", astfel încât este străină de moştenire.

În raport de dispoziţiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a constatat că intervenienta nu justifică niciun interes în soluţionarea prezentei cauze, simpla calitate de soră a apelantului neîndreptăţind-o să formuleze apărări în favoarea acestuia, din punct de vedere procedural.

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, a formulat recurs reclamantul B.

Reclamantul a formulat critici asupra încheierii atât printr-o cerere de recurs depusă la data de 30 iulie 2017, cât şi printr-o completare a acestora, înregistrată la data de 21 august 2017.

Recurentul reclamant a indicat motivele de nelegalitate reglementate de art. 488 pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

A susţinut că instanţa a încălcat formele de procedură, întrucât intervenienta a solicitat amânarea judecăţii cauzei, cerere pe care instanţa nu a pus-o în discuţia părţilor.

A invocat şi că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii, reţinând că intervenienta nu are interes în promovarea cererii de intervenţie.

Reclamantul a susţinut că are o înţelegere cu sora sa, în urma căreia intervenienta va dobândi un anume teren din masa succesorală la care a renunţat.

Referitor la pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., a susţinut că este greşit aplicat art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Prin completarea motivelor de recurs, reclamantul a reiterat susţinerile iniţiale, adăugând că intervenienta justifică un interes pentru că renunţarea la succesiune invocată de instanţa de apel este în realitate formală, întrucât intervenienta va beneficia de un anume teren din masa succesorală.

Prin raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, Înalta Curte a constatat că aceste critici pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Analizând excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului B. în exercitarea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte a reţinut următoarele;

Potrivit art. 64 alin. (4) C. proc. civ. "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă".

Noţiunea de "parte" din textul de lege citat mai sus, trebuie înţeleasă ca vizând persoana care a formulat cererea de intervenţie principală sau accesorie, iar nu părţile iniţiale ale dosarului."

Împrejurarea că, asemenea litigiului de faţă, reclamantul sau pârâtul în favoarea căruia s-a formulat cererea de intervenţie are interes să exercite calea de atac împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie, pentru a obţine ca terţul să participe la proces, nu este de natură să acopere condiţia legitimării procesuale în exercitarea căii de atac.

Or, calitatea procesuală în calea de atac presupune existenţa unei identităţi între titularul dreptului dedus judecăţii - cel care a formulat cererea de intervenţie respinsă ca inadmisibilă - şi cel care exercită calea de atac.

Dacă nu s-ar admite această opinie, şi s-ar considera că numai părţile iniţiale au legitimare procesuală activă în calea de atac, înseamnă că dacă s-ar respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală, părţile iniţiale să nu poată ataca niciodată încheierea, pentru că nu justifică interesul în exercitarea caii de atac.

În cauză, se constată că cererea de intervenţie accesorie a fost formulată de A., în interesul apelantului reclamant B., în dosarul ce avea ca obiect apelul declarat de acesta din urmă împotriva Sentinţei civile nr. 1400 din 19 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă.

Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a respins cererea de intervenţie accesorie, prin încheierea de şedinţă din data de 9 iunie 2017, iar împotriva acestei încheieri, reclamantul B. a formulat recurs.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că recursul nu a fost exercitat de către autoarea cererii de intervenţie, ci de către partea în interesul căreia s-a intervenit, motiv pentru care recursul va fi respins, ca fiind formulat de o persoana lipsită de calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca fiind formulat de o persoana lipsită de calitate procesuală activă, recursul declarat de reclamantul B. împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 februarie 2018.

Procesat de GGC - GV