Retrial petition against procedural dismissal of prior retrial declared inadmissible

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1811 din 16 noiembrie 2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1315 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în Dosarul nr. x/1/2017.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut:

Împotriva Deciziei nr. 892 din 25 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a formulat cerere de revizuire A., întemeiată pe prevederile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar prin Decizia nr. 1315 din 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă, ca inadmisibilă cererea.

S-a reţinut, în esenţă, că revizuirea este inadmisibilă, întrucât este declarată împotriva unei decizii a unei instanţe care nu a evocat fondul, or o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi supusă acestei căi de atac.

Împotriva acestei din urmă decizii, revizuentul A. a exercitat calea de atac a revizuirii, în temeiul art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a arătat, în esenţă, că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept asupra înscrisurilor determinante şi doveditoare care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 64/1998, iar decizia pronunţată nu poate fi primită fiind doar o nouă decizie cu o altă dezlegare a raportului juridic dedus judecăţii, incumbându-i exercitarea căii de atac a revizuirii.

La termenul de judecată din 16 noiembrie 2017, Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea cererii de revizuire, raportat la dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de aceste dispoziţii, s-a apreciat că exercitarea revizuirii nu poate avea loc. decât în condiţiile expres prevăzute de lege, adică numai împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, astfel că revizuirea declarată împotriva acestei hotărâri prin care s-a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire este inadmisibilă.

La data de 17 noiembrie 2017, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1811 din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, indicând motive de revizuire întemeiate pe prevederile ort 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Se susţine ca instanţa de recurs a continuat să pronunţe o noua hotărâre irevocabilă care ar constitui un abuz în serviciu ce încalcă dispoziţiile Constituţiei României, dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor cu modificările şi completările ulterioare şi ale Codului Deontologic al Magistraţilor.

Admisibilitatea revizuirii hotărârilor definitive şi irevocabile susţinută şi materializată prin amplele note scrise a fost creată de abuzul în serviciu exercitat în cauză de către instanţele de judecata din toate gradele de jurisdicţie parcurse pornind de la o eroare judiciară.

Condiţia de admisibilitate impusă de legiuitor a fost interpretată necorespunzător de către instanţele de recurs care au aplicat alte dispoziţii legale, situaţie faţă de care pricina a ajuns şi pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde instanţele de judecată din toate gradele de jurisdicţie parcurse au pus în discuţie părţii numai excepţii, în cauză instanţa de revizuire putea fi şi instanţa de fond şi instanţa de apel şi instanţa de recurs.

Înscrisurile determinante şi doveditoare sunt nule de drept şi nu pot reprezenta nici propunerea de sancţionare şi nici ancheta administrativă în sensul art. 130 alin. (1), lit. i) C. muncii, deoarece la momentul întocmirii acestora nu au fost respectate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de lege, acestea fiind întocmite şi în lipsa sa şi cu nerespectarea prevederilor legale cu privire la procedura de predare-primire a mijloacelor fixe. Se arată că în temeiul art. 322 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ. instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept, asupra înscrisurilor determinante şi doveditoare care sunt nule de drept şi care au stat la baza emiterii de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a Ordinului nr. 64 din 04 iunie 1998.

Verificând admisibilitatea cererii de revizuire prin raportare la dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., chestiune pusă în discuţie din oficiu la termenul de dezbateri din 02 februarie 2018, Înalta Curte a reţinut următoarele:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc. decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Art. 322 alin. (1) C. proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea "unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul."

În înţelesul textului menţionat, pot face obiect al cererii de revizuire numai hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii.

Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe de recurs, legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.

O instanţă de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o instanţele anterioare, pronunţă o soluţie proprie şi diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.

În speţă, cererea de revizuire este îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a respins ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1315 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/1/2017.

Hotărârea de respingere a unui cereri de revizuire ca inadmisibilă nu se încadrează în categoriile de hotărâri judecătoreşti prevăzute de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., ca putând face obiect al revizuirii, deoarece nu este o hotărâre dată asupra fondului cauzei.

În consecinţă, nefiind îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul revizuirii, ce decurge din dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire dedusă judecăţii, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1811 din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 februarie 2018.

Procesat de GGC - NN