Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 288/2018 AI generated

Inadmissibility of extraordinary appeal for annulment due to failure to articulate statutory grounds regarding statute of limitations in delictual liability.

Case Number Decizia nr. 288/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal for annulment filed by the plaintiff, thereby upholding the prior appellate decision that rejected the plaintiff's claim for civil liability due to the expiration of the three-year limitation period under Decree No. 167/1958. The case involved a dispute over medical malpractice, where the plaintiff attempted to challenge the start date of the statute of limitations based on the later acquisition of knowledge of the damage and the liable party, while also arguing that the court failed to analyze alleged violations of the right to medical information. The court ruled that the appeal was inadmissible because the appellant failed to articulate specific grounds compatible with Article 504(2) of the Code of Civil Procedure, noting that the lower court had correctly identified that the issues regarding the right to information were not raised in the initial statement of claim and thus could not be analyzed in the recourse proceedings. Consequently, the appellate decision rejecting the substantive claim based on the statute of limitations remains in force, and the plaintiff bears the advance judicial costs.

Legislator headnote

AI generated

art. 204 din Legea nr. 134/2010, art. 504 alin. (2) C. proc. civ, Art. 504 C. proc. civ, art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008; Inadmissibility of extraordinary appeal for annulment due to failure to articulate statutory grounds regarding statute of limitations in delictual liability: Art. 504 C. proc. civ. reglementează condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare, stipulând la alin. (2), invocat de contestator ca temei al demersului judiciar, în sensul că poate fi primită contestația în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.

Keywords

AI generated
statute of limitations annulment proceedings statutory grounds medical malpractice article of civil procedure civil liability

Cited Legislation

AI generated
art. 204 din Legea nr. 134/2010
nu a invocat aspecte care să vizeze încălcarea dreptului la consiliere și la informare cu privire la consecințele tratamentului medical la care a fost supus, neputând astfel, în condiții de legalitate, fără eludarea art. 204 din Legea nr.
art. 504 alin. (2) C. proc. civ
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare A., întemeiată pe prevederile art. 504 alin. (2) C. proc. civ.
Art. 504 C. proc. civ
Așadar, raportând contestația în anulare la cerințele impuse de dispozițiile art. 504 C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauza dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008
referitoare la onorariul de avocat și taxa judiciară de timbru, acestea rămân în sarcina acestuia, potrivit dispozițiilor cuprinse la art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 288/2018

Asupra contestației în anulare constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1801 din 15 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 832A din 8 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Instanța supremă a statuat în sensul că vor face obiectul analizei doar criticile de nelegalitate care vizează aplicarea și interpretarea greșită de către curtea de apel a normelor de drept material care reglementează începutul curgerii termenului de prescripție extinctiva în materia răspunderii civile delictuale, astfel cum acestea sunt reglementate de prevederile Decretului nr. 167/1958.

Aceasta având în vedere că din conținutul cererii de chemare în judecată a reieșit că reclamantul A. nu a invocat aspecte care să vizeze încălcarea dreptului la consiliere și la informare cu privire la consecințele tratamentului medical la care a fost supus, neputând astfel, în condiții de legalitate, fără eludarea art. 204 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca instanța ierarhic superioară să aibă posibilitatea analizei aplicării și interpretării greșite a acestora.

Procedând în continuare la analiza prescripției dreptului la acțiune, al cărei sediu este reglementat de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, instanța de recurs a constatat că acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței la peste 3 ani de la momentul de la care, cel mai târziu, reclamantul trebuia și putea să cunoască atât paguba cât și pe autorul acesteia.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare A., întemeiată pe prevederile art. 504 alin. (2) C. proc. civ.

A arătat că singurul organ abilitat a se pronunța asupra cauzei, evoluției și diagnosticului bolii, precum și asupra momentului la care acesta a fost cunoscut, este Institutul de expertiză medico-legal.

Înalta Curte constată inadmisibilitatea cererii, în considerarea argumentelor ce succed:

Art. 504 C. proc. civ. reglementează condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare, stipulând la alin. (2), invocat de contestator ca temei al demersului judiciar, în sensul că poate fi primită contestația în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.

Fiind o cale extraordinară de atac, contestația în anulare poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă.

Or, în cauză, deși invocă temeiul prevăzut la art. 504 alin. (2) C. proc. civ., contestatorul nu formulează motive în sensul cerut de respectivul text de lege, neputând fi astfel identificate cerințele legale.

Referitor la nepronunțarea instanței de recurs asupra motivelor referitoare la dreptul la informare, se constată că Înalta Curte, prin decizia atacată, a statuat foarte clar că acestea nu pot face obiectul analizei în raport de conținutul cererii de chemare în judecată.

Așadar, raportând contestația în anulare la cerințele impuse de dispozițiile art. 504 C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauza dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce privește cheltuielile avansate de stat. referitoare la onorariul de avocat și taxa judiciară de timbru, acestea rămân în sarcina acestuia, potrivit dispozițiilor cuprinse la art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1801 din 15 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - NN