Cassation appeal on prison bribery jurisdiction dismissed as unfounded, upholding lower court decision

Decizia nr. 481/RC/2017

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 431/D din 14 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Bacău în temeiul art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. în vigoare s-a dispus condamnarea inculpatului A. - cu date cunoscute, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, (acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969, pe o durată de 2 (doi) ani;

În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și a art. 5 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar (acte materiale din august - septembrie 2013) și, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) din C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și în baza art. 862 C. pen. din 1969 s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani, dispunându-se ca pe durata acestuia inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra conținutului art. 864 C. pen. din 1969 și s-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 dispunându-se suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 88 din C. pen. din 1969, coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, reținerea și arestarea preventivă de la 20 septembrie 2013 la 31 ian. 2014 inclusiv și în baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 5.000 lei, reprezentând foloasele necuvenite obținute din comiterea infracțiunii.

II a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și a art. 5 din C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969 cu interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) din C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani pe durata căruia inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra art. 864 C. pen. din 1969 și în baza art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. din 1969, coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată reținerea și arestarea preventivă de la data de 20 septembrie 2013 la 31 ian. 2014 inclusiv și, în baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a constat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2000 lei, reprezentând foloasele necuvenite obținute din comiterea infracțiunii.

III. În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25-255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru instigare la comiterea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013)

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26- 254 alin. (1) C. pen. din 1969 și la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită (acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) din C. pen. din 1969 pe o durată de 3 (trei) ani.

c) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar (acte materiale din august-sept. 2013).

d) S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală 314/D din 1 octombrie 2013 a Tribunalului Bacău pronunțată în Dosarul nr. x/110/2012 definitivă prin Decizia penală nr. 75 din 21 februarie 2014 a Curții de Apel Bacău în pedepsele componente: de 5 ani închisoare pentru evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen. și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. (acte materiale din iunie 2006 - decembrie 2007) și, 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 a Judecătoriei Moinești, prin înlăturarea sporului de pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele principale de la lit. a), b), c) și d) în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pe o durată de 3 (trei) ani, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor civile.

În baza art. 39 alin. (1) C. pen. din 1969 s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 a Judecătoriei Moinești, cu pedeapsa rezultantă de mai sus în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), c) și d) din C. pen.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 și s-a scăzut din pedeapsa principală, perioada executată începând cu data de 23 iunie 2011, la zi.

S-a constatat că inculpatul este arestat în cauză și în baza art. 88 C. pen. coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, reținerea și arestul preventiv din 20 septembrie 2013 la zi, constatându-se că formele de executare emise în baza sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 a Judecătoriei Moinești au fost anulate prin Decizia penală nr. 75 din 21 feb. 2014 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în Dosarul nr. x/110/2012.

S-a dispus anularea formelor de executare emise în baza sentința penală nr. 314/D/2013 a Tribunalului Bacău definitivă la 21 februarie 2014 și emiterea altor forme de executare, în baza hotărârii pronunțate.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 a fost dispusă confiscarea de la inculpat a sumei de 1.500 lei, reprezentând folosul necuvenit obținut din comiterea infracțiunii.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

IV. În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25- 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) din C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului D. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru instigare la infracțiunea de dare de mită, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26- 254 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) din C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare mită, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969, pe o durată de 3 (trei) ani.

c) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) din C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

d) S-a constatat că faptele supuse judecății sunt concurente cu infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), c) alin. (2)1 lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) pentru care a fost condamnat inculpatul la 7 (șapte) ani închisoare prin sentința penală nr. 1101 din 5 iunie 2013 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în Dosarul nr. x/180/2013 definitivă prin Decizia penală 1301 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Bacău.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele principale de la lit. a), b, c, d în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) din C. pen., pedeapsa de executat fiind de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969.

S-a Interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969 pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 și s-a dedus din pedeapsa de executat perioada executată de la 18 ian. 2013 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și în baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1500 lei, reprezentând folosul necuvenit obținut din comiterea infracțiunii.

V. În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26 - 255 alin. (1) C. pen. din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26 - 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnată aceiași inculpată la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969 pe o durată de 2 (doi) ani.

c) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

d) În baza art. 85 C. pen. din 1969 s-a anulat beneficiul suspendării executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1101 din 5 iunie 2013 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în Dosarul nr. x/180/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 1301 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Bacău

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele principale de la lit. a), b), c), d) în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare și în temeiul art. 862 C. pen. din 1969 s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare de 5 ani, inculpata să respecte următoarele obligații: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. din 1969, s-a aplicat pedeapsa accesorie și s-a dispus suspendarea executării acesteia pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. din 1969 coroborat cu art. 404 alin. (4) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere și arest preventiv, de la 20 septembrie 2013 până la 18 oct. 2013 și în temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 833 lei care a fost indisponibilizată în cursul urmăririi penale.

VI a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/200, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei F., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (acte materiale din august - 19 septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 74 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. aceiași inculpată a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - 19 septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) din C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a) și b în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare. S-a aplicat pedeapsa accesorie și s-a dispus suspendarea executării acesteia pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art. 82 C. pen. din 1969 s-a stabilit durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârea de condamnare.

S-a atras atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83 C. pen. din 1969 și s-a confiscat de la inculpată suma de 150 lei, indisponibilizată în cursul urm. pen.

VII. În baza art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. coroborat cu art. 396 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei G. pentru comiterea infracțiunilor prev. de: 26-255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969; 26-254 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969;- 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și a art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969, întrucât a decedat.

VIII. a) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei H. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de dare de mită (fapta de la începutul lunii septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006 și cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnată aceiași inculpată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar (fapta de la începutul lunii septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a) și b în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 2 (doi) ani închisoare.

S-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. și în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a suspendat condiționat pedeapsa accesorie pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art. 82 C. pen. din 1969 s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatei cu privire la art. 83 C. pen. din 1969.

IX. a) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25- 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. art. 26- 254 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969 pe o durată de 2 ani.

c) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 74 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a), b și c în pedeapsa cea mai grea, la care a fost adăugată pedeapsa complementară, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969

În baza art. 864 C. pen. din 1969 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 720 din 28 aprilie 2011 a Judecătoriei Bacău pronunțată în Dosarul nr. x/180/2008 definitivă prin Decizia penală nr. 1142 din 27 octombrie 2011 a Curții de Apel Bacău pentru care a dispus executarea alături de pedeapsa rezultantă, pedeapsa de executat fiind de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 și s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată în intervalul 27 iunie 2007 - 28 decembrie 2007 și de la 4 iunie 2013 la 31 ianuarie 2014.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 100 lei reprezentând folosul necuvenit obținut din comiterea infracțiunii.

X. a) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. art. 25 - 255 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului J., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 26 - 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969 pe o durată de 2 (doi) ani.

c) În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen. din 1969 a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele principale de la lit. a), b și c în pedeapsa cea mai grea, pe lângă care s-a dispus executarea pedepsei complementare, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 3 (trei) ani de închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 864 C. pen. din 1969 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisorii aplicată prin sentința penală nr. 177 din 30 martie 2007 a Tribunalului Galați pronunțată în Dosarul nr. x/121/2005, definitivă prin Decizia penală nr. 1033 din 18 martie 2010 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, pentru care s-a dispus executarea alături de pedeapsa rezultantă, pedeapsă de executat fiind de 6 (șase) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din 1969.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 și s-a dedus din pedeapsa perioada executată în intervalul 29 ianuarie - 28 august 2003.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 50 lei, reprezentând folosul necuvenit obținut din comiterea infracțiunii.

XI. a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 26 - 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului K., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită, în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26- 254 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. în vigoare, întrucât fapta nu există.

c) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 74 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) din C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a) și c în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 1 an și 4 luni închisoare.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 81 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante și în baza art. 82 C. pen. din 1969 s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și s-a atras atenția inculpatului cu privire la conținutul art. 83 C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendări pedepsei principale.

XII. a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen. art. 26 - 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului L. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită, în formă continuată ( acte materiale din august - septembrie 2013).

b) În baza art. 396 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 26- 254 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. pentru că fapta nu există.

c) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen. art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, (acte materiale din august - septembrie 2013).

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a) și c în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 1 an și 4 luni închisoare.

S-a interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 81 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante și în temeiul art. 82 C. pen. din 1969 s-a stabilit durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

S-a atras atenția inculpatului cu privire la conținutul art. 83 C. pen. din 1969 și în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

XIII. a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M. la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar în formă continuată (acte materiale din august - septembrie 2013).

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969 și în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art. 82 C. pen. din 1969 s-a stabilit durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

S-a atras atenția inculpatului cu privire la conținutul art. 83 C. pen. din 1969;

XIV. a) În baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/200, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului N. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (acte materiale din luna august 2013).

b). În baza art. 396 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 375 C. proc. pen., art. 26 C. pen. din 1969 cu referire la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la introducerea în penitenciar de bunuri și obiecte interzise (acte materiale din august 2013).

În baza art. 34 lit. a), 34 lit. b) C. pen. din 1969 s-au contopit pedepsele de la lit. a) și b) în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 3 (trei) ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 862 C. pen. din 1969 s-a stabilit durata termenului de încercare de 5 ani, începând cu data la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 863 C. pen. din 1969 s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Bacău, desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra conținutului art. 864 C. pen. din 1969 și în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării pedepsei principale.

S-au menținut sechestrele asiguratorii dispuse în cursul urmăririi penale și în baza art. 118 lit. b), e), f) din C. pen. din 1969 s-a dispus confiscarea bunurilor aflate în cutia nr. 1 (pag. 1, 2 din procesul-verbal aflat la fila 55-56 vol. I dosar fond), cutia nr. 2 (pag. 5-7 din procesul - verbal aflat la fila 59-61 vol. I dosar fond) precum și telefonul cu baterie, găsit în imobilul inculpatei F., la percheziția domiciliară (fila 59 vol. I dos. fond) și s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă enumerate la pag. 3-5 din procesul - verbal fila 57-59 vol. I dos. fond, până la soluționarea definitivă a cauzei, după care se vor distruge.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. x/P/2013 din 5 decembrie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații: 1. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Luare de mită, prev. și pedepsită de art. 254 alin. a C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.;

2) B., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Luare de mită, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., b) introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

3) C., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Instigare la dare de mită prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.;

b) Complicitate la luare de mită prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.;

c) instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

4) D. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Instigare la dare de mită, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) din C. pen.

b) Complicitate la luare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) din C. pen.

c) Instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/20006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) din C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

5) E., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) complicitate la dare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) Complicitate la luare de mită prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

c) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

6) F. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Dare de mită, prev. și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

b) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

7) G., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.;

b) Complicitate la luare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.

c) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar prev. de art. 26 raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

8) H., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

b) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006 totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

9) I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Instigare la dare de mită, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

b) Complicitate la luare de mită prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.;

c) Instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

10) J., pentru săvârșirea infracțiunilor de:a) Instigare la dare de mită, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.;

b) Complicitate la luare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen.

c) Instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) din C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

11) K., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Complicitate la Dare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41alin. (2) C. pen.;

b) Complicitate la luare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

c) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen. decembrie L., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Complicitate la dare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

b) Complicitate la luare de mită, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

c) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

13) M., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 14) N. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) Dare de mită, prev. și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) Complicitate la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) din C. pen.

Prin încheierea din 31 martie 2014 Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bacău a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată, din 29 aprilie2014, inculpații A., B., F., K., L. și M. au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate. Inculpatul N. a depus prin apărător o declarație consulară, autentificată la Ambasada României la Londra prin care recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare al instanței solicitând ca soluționarea cauzei să se desfășoare în baza dispozițiilor legale privind procedura simplificată( file 83-84 vol. II dos. fond).

Factual s-a reținut că la începutul lunii august 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a fost sesizat de organele de specialitate în culegerea și prelucrarea informațiilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul jud. Anticorupție Bacău cu referire la existența datelor și indiciilor temeinice privind comiterea de fapte de corupție de către agenții de penitenciar. În concret, B., în calitate de agent șef principal supraveghetor și șef de schimb la secția E, din cadrul Penitenciarului Bacău, în schimbul primirii unor foloase materiale sau a diverselor sume de bani a introdus în interiorul Penitenciarului Bacău, telefoane mobile pe care le-a înmânat deținuților, fie direct, fie prin intermediul altor deținuți considerați de încredere, prin aceștia numărându-se D. și C.

Parchetul a fost informat că deținuții interesați de procurarea unui telefon mobil apelau la cei doi, promițându-le 7-8 cartușe de țigări (echivalentul sumei de 1.000 lei) pe care le cumpărau de la administratorul SC P. SRL Bacău, care avea un magazin în incinta Penitenciarului Bacău. Ulterior țigările ajungeau din nou în magazin fiind revândute și transformate astfel în bani pe care cei doi (D. și C.) îi cheltuiau pe diverse bunuri alimentare (fila 32-33, 36-39 vol. I dos. urm. pen.).

Deținuții D. și C. cazați în camera 7 a secției E1 din Penitenciarul Bacău împreună cu alți 21 de deținuți, printre care și I., dețineau două telefoane mobile, a căror listinguri privind convorbirile telefonice efectuate confirmau apelarea mai multor posturi telefonice.

La data de 12 septembrie 2013 a avut loc o percheziție în camera E2.3, ca măsură administrativă dispusă de către angajații Penitenciarului Bacău, spațiu în care fuseseră cazați între timp și inculpații C., D. și I. În aceste împrejurări au fost identificate și ridicate în vederea confiscării, un număr de 4 telefoane mobile, despre care, din cercetări a rezultat că aparțineau inculpaților D., C., I. și O.

Începând din luna august 2013, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpații C. și D. au pus bazele unei afaceri profitabile, pentru ei și familiile lor, organizând activitatea de procurare a telefoanelor mobile, componentelor, subansamblelor, accesoriilor și cartelelor SIM, atât pentru sine cât și pentru alți deținuți speculând, pe de o parte, lipsa de integritate a unora dintre funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare locale, iar pe de altă parte, dorința persoanelor cazate în spațiul de detenție de a comunica facil cu familiile lor și nu numai, pentru care erau dispuși să plătească sume de bani ce asigurau atât mituirea angajaților, cât și un profit pentru ei și familiile lor.

Inculpatul C. avea legături apropiate atât cu inculpatul B., agent șef principal de penitenciar în cadrul Penitenciarului Bacău cât și cu inculpatul A., preot capelan, angajat în cadrul acelorași unități de detenție. Inculpatul N. obișnuia să-l contacteze telefonic în mod frecvent pe agentul de penitenciar B. și timp de 2 luni a punctat 143 de convorbiri telefonice prin apelarea de la postul telefonic x, care fusese introdus ilegal și utilizat în camera în care se afla inculpatul C. În luna august 2013 legătura directă cu funcționarii publici cu statut special din cadrul administrației penitenciarelor locale a fost asigurată de N. care în luna august 2013, la cererea cumnatului său C., s-a întâlnit în mod repetat cu inculpata E. de la care a preluat pachete cu telefoane mobile, cartele și accesorii, precum și sume de bani, pe care le-a remis inculpatului B., în majoritatea situațiilor fiind însoțit de prietena sa, inculpata F.

La data de 9 august 2013 la solicitarea inculpatului C., E., soția deținutului D. E. s-a întâlnit cu inculpatul M., furnizorul de telefoane mobile al mai multor deținuți, de la care a cumpărat mai multe încărcătoare pentru care a achitat suma de 180 lei. În aceeași zi de 9 august 2013, tot la solicitarea lui C., inculpatul N. s-a întâlnit în mun. Bacău cu inculpata E. de la care a preluat încărcătoarele cumpărate de la M., pe care le-a predat inculpatului A., aflat la domiciliu, cu scopul de a fi introduse în Penitenciarul Bacău la dispoziția inculpatului C. Ulterior convorbirile telefonice purtate la data de 9 august 2013, succesiv, de către inculpatul C. cu N. și cu E. au confirmat introducerea acestor acumulatoare în penitenciar. În aceeași perioadă, potrivit interceptărilor telefonice realizate în baza autorizării judecătorului de drepturi și libertăți, pe aceeași filieră au fost introduse în Penitenciarul Bacău și alte telefoane mobile, care în cele din urmă au ajuns la deținuții O., R., I. și S.

Introducerea telefoanelor în penitenciar se realiza alternativ și independent de inculpații A. și B. Activitatea infracțională a inculpatului B. a încetat la data de 3 septembrie 2013 când a fost mutat la Serviciul de supraveghere Gaz, activitatea sa infracțională fiind preluată de către inculpatul A. Anterior, la data de 29 august 2013, inculpatul N. a livrat bunuri interzise și suma de 800 lei inculpatului A. pe care ulterior le-a introdus în Penitenciarul Bacău în data de 31 august 2013 la solicitarea inculpatului C. De procurarea în regim de urgență a unui alt telefon inculpatul N. a apelat la sprijinul inculpatului B. care și-a manifestat disponibilitatea de a se duce și a se întâlni personal cu furnizorul de telefoane indicat de inculpatul C., întrucât la momentul respectiv el nu dispunea de astfel de stocuri de telefoane. În cursul lunii august 2013, în mod repetat și la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul B., la cererea deținutului C., a preluat de la inculpatul N., telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, pe care în schimbul unor sume de bani, le-a introdus în mod ilicit în penitenciar, prețul pentru un telefon fiind cuprins între 200 și 250 lei. Astfel, în cursul lunii august 2013 inculpatul B. a introdus în cinci rânduri în Penitenciarul Bacău 10 telefoane mobile și de fiecare dată a primit de la inculpatul N. câte 2 (două) telefoane și suma de 400/500 lei.

Inculpatul L. prieten al inculpatului C. l-a vizitat pe acesta adeseori la Penitenciarul Bacău, întâlniri în care discutau despre necesitatea procurării de telefoane pentru a fi introduse în penitenciar. În baza acestor înțelegeri intervenite între cei doi inculpați, N. a preluat de la inculpatul L. două telefoane mobile și suma de 400 lei, pe care prin intermediul surorii sale, H., le-a predat inculpatului A., iar acesta ulterior le-a introdus în Penitenciarul Bacău. H. a solicitat inițial sprijinul inculpatei F., despre care știa că obișnuia să-l însoțească pe fratele său N., atunci când livra pachete similare, pentru ai indica locuința inculpatului A.,imobil situat în apropierea turnului de televiziune existent pe raza com. Săucești, jud. Bacău. N. a plecat în străinătate, iar activitatea ilicită constând în introducerea de telefoane în penitenciar au fost preluată de către sora sa H., fostă N.

La data de 3 septembrie 2013 a avut lor prima întâlnire dintre inculpata H. cu inculpatul A., când fiind însoțită de F. a predat inculpatului A. suma de 400 lei, mai puțin două telefoane mobile lăsate cu același scop de către N. La data de 4 septembrie 2013 H. s-a deplasat din nou la locuința inculpatului A., căruia i-a predat cele două telefoane pe care acesta le-a introdus în penitenciar. C. nemulțumit de serviciile soției sale s-a hotărât să colaboreze cu deținutul D., cu soția acestuia E. și cu F. Astfel, în cursul lunii septembrie 2013, în zilele de 7, 10, 12, 16 și 19, inculpata F., la cererea inculpatului C. a preluat bunuri și bani inculpatului A. aflat la domiciliul său.

În zilele care au urmat livrărilor A., speculând lipsa de vigilență a angajaților de la punctul de control, justificată prin statutul său de preot, le-a introdus în Penitenciarul Bacău și le-a înmânat inculpatului C., care la rândul său, cu sprijinul inculpatului D. le-a distribuit contra cost altor deținuți.

Deținutul I. după ce a beneficiat de un telefon mobil în această modalitate, a achiesat imediat la toată activitatea infracțională, implicându-o și pe soția sa - G.

La începutul lunii septembrie 2013, inculpații C. și J. au convenit ca să-și procure pe lângă telefoane mobile și băuturi alcoolice și astfel, în înțelegere cu deținutul J., acesta din urmă, a luat legătura cu inculpatul K. căreia i-a cerut să meargă la locuința sa, să ia un bidon de 50 l vin și totodată să-i procure un telefon mobil. C., la rândul său i-a solicitat inculpatei F. să intermedieze transferul bunurilor către angajatul Autorității Naționale a Penitenciarilor. Concret, în cursul zilei de 7 septembrie 2013, la inițiativa inculpatului C., F. s-a întâlnit cu inculpata E. în apropierea magazinului „Luceafărul” din centrul orașului, căreia i-a dat suma de 400 lei, un telefon, un încărcător și o baterie H.T.C. Ulterior, în cursul aceleiași zile, F. s-a întâlnit cu K. și împreună au plecat spre locuința inculpatului A. În timpul deplasării efectuate cu autoturismul condus de inculpatul K., inculpata F. a preluat de la acesta un telefon mobil, marca Samsung și suma de 250 lei. Toate aceste bunuri împreună cu suma de 600 lei au fost predate de către F., inculpatului A., cu excepția telefonului primit de la inculpata E., pe care, la indicațiile inculpatului C., l-a înlocuit cu un telefon, cu displayul deteriorat și pe care-l avea de la inculpatul N. preluat de la inculpatul B. Telefonul a fost găsit în locuința inculpatei E., cu prilejul percheziției domiciliare din 20 septembrie 2013.

Deținutul I. având nevoie de încărcătoare, precum și de documente în baza cărora să obțină aprobarea vizitei copiilor săi a apelat la ajutorul colegului său de cameră, inculpatul C. Bunurile și înscrisurile urmau să fie aduse de către soția sa, G., la o persoană de încredere a inculpatului C. Remiterea bunurilor a avut loc la data de 10 septembrie 2013 la cererea inculpatului C. La data respectivă, inculpata F. a primit la locul său de muncă vizita inculpatei G. care i-a predat în xerocopie certificatele de naștere ale copiilor, suma de 50 lei în bancnote de 10 lei și două încărcătoare de telefoane mobile.

După primirea bunurilor de mai sus, C. i-a cerut inculpatei F. să mai completeze cu 400 lei și să predea coletul primit și banii, inculpatului A., ceea ce s-a și întâmplat.

A. a introdus în Penitenciarul Bacău pe data de 11 septembrie 2013 un telefon mobil ce a fost vândut de către inculpatul C. deținutului T., în condițiile în care a doua zi, prietena acestuia U. a virat pe numele inculpatei F. suma de 700 lei, astfel că suma de 400 lei a reprezentat mita plătită inculpatului A., pentru introducerea acelui telefon.

Cu prilejul percheziției din 12 septembrie 2013 efectuată a camera E2.3 în vederea confiscării s-au ridicat de la deținuții D., C., I. și O. câte un telefon mobil și din compararea IMEI- urilor celor 4 aparate telefonice a rezultat că acestea erau identice cu IMEI-urile rezultate din interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice purtate de la postul telefonic x, post telefonic care a aparținut inculpatului C. și care a fost utilizat atât de el, cât și de ceilalți deținuți din cameră. Imediat după finalizarea perchiziției în seara zilei de 12 septembrie 2013, inculpatul D. a luat legătura telefonic de la postul fix din penitenciar, cu soția sa, inculpata E., căreia i-a transmis modalitatea de ștergere a urmelor infracțiunii. La fel a procedat, după circa 40 min. și inculpatul I., care a luat legătura cu soția sa, inculpata G.

La rândul său, inculpatul C. a luat legătura de pe telefonul mobil al deținutului J. cu inculpata F. solicitându-i să ia o altă cartelă cu același număr, spunându-i că va veni cineva să-i aducă „ceva” făcând referire la inculpata G. și la telefoanele achiziționate de aceasta la cererea soțului, deținutul I.

În aceeași seară, F. după ce a preluat de la G. cele două telefoane mobile achiziționate de către aceasta de la Hipermarketul „x” din Bacău și suma de 300 lei, la cererea inculpatului C. le-a legat cu scotch și le-a predat inculpatului A. oferindu-i și suma de 200 lei. În dimineața zilei următoare preotul capelan le-a introdus în Penitenciarul Bacău, înmânându-le inculpatului C. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 20 septembrie 2013 la locuința inculpatei G. a fost identificat bonul fiscal care atesta achiziționarea celor două telefoane mobile.

Întrucât F. nu a reușit să-i obțină inculpatului C. o cartelă cu același număr care l-a avut cartela ridicată la percheziția din 12 septembrie 2013, această sarcină a fost transferată la data de 16 septembrie 2013 inculpatei G. care după ce a obținut-o a predat cartela inculpatei F., care în aceeași seară i-a remis-o inculpatului A. În schimb, acesta i-a dat un telefon alb și defect care a aparținut inculpatului I. și care nu fusese găsit la percheziție, fiind preluat de la inculpatul C. Inculpata F. a predat telefonul respectiv martorului X., prieten al inculpatului I. Iphone-ul a fost identificat și ridicat de către organele de urmărire penală de la martorul V., fratele lui X., la care ajunsese în vederea reparării, fiind predat de bună voie.

Anterior percheziției din 12 septembrie 2013, inculpatul C. a solicitat inculpatului M. să-i procure alte două telefoane, în vederea introducerii în penitenciar. Urmare a percheziției, în lipsa cartelei cu coordonatele de contact „comanda” efectuată de C. a rămas în așteptare, până în momentul în care a fost realizată reconectarea acesteia la data de 16 septembrie 2013 și predarea de către inculpatul A. inculpatului C. la data de 17 septembrie 2013. În acest interval, un alt deținut Z. a încercat deturnarea comenzii direct către el, lucru ce nu s-a finalizat în condițiile în care la data de 19 septembrie 2013 inculpatul C. a restabilit legătura telefonică cu inculpatul M. și i-a explicat motivele pentru care a fost nevoit să-l lase să aștepte. După onorarea comenzii, la solicitarea inculpatului C., în cursul zilei de 19 sept.2013, inculpata F. s-a întâlnit cu M., de la care a primit cele două telefoane mobile, pentru care a plătit suma de 560 lei. În același timp, inculpatul J. fiind nemulțumit de telefonul pe care-l avea i-a solicitat inculpatului K. să-i achiziționeze un alt aparat. F. s-a întâlnit cu inculpatul K., de la care a preluat telefonul solicitat de inculpatul J., aparat deteriorat, un încărcător și suma de 400 lei. Ulterior, cele 3 telefoane mobile, două achiziționate de inculpatul M. și unul de inculpatul K., împreună cu suma de 400 lei, ce i-a fost înmânată de acesta din urmă, la care a adăugat încă 400 lei au fost înmânate inculpatului A., întreaga operațiune descrisă fiind realizată sub coordonarea inculpaților C. și J.

La data de 20 septembrie 2013, inculpatul A. urma să introducă bunurile primite în Penitenciarul Bacău. La data de mai sus, la ora 08,30 a fost organizată acțiunea de prindere în flagrant a acestuia, ocazie cu care asupra sa, în ciorapul de la piciorul stâng au fost identificate cele două telefoane mobile, precum și suma de 750 lei, despre care a declarat că o primise de la inculpata F. odată cu telefoanele. Ulterior, cu ocazia percheziționării autoturismului utilizat de inculpatul A. au mai fost identificate încă două telefoane mobile, printre care și telefonul cu display-ul spart, destinat lui J.

Cu prilejul perchezițiilor efectuate în spațiul de detenție au fost identificate alte 5 telefoane mobile, care fusese introduse pe aceeași filieră, în cadrul actelor materiale anterioare flagrantului. În urma comparării datelor de identificare ale celor 5 telefoane a rezultat că: în telefonul mobil, ridicat din camera E 2.3, se utiliza cartela SIM, care avea alocat numărul x, post telefonic utilizat de J., identificat din cercetări în persoana inculpatului J., dar și de alți deținuți, între care și inculpații C., D. și I., aceștia trei din urmă menționați, după efectuarea percheziției din data de 12 septembrie 2013; seria IMEI a telefonului mobil, ridicat din camera E 2.3, coincide cu seria IMEI menționată pe bonul fiscal emis de Hipermarket-ul x la data de 12 septembrie 2013, ora 19,45, înscris identificat cu ocazia percheziției efectuate la locuința inculpatei G., iar cartela SIM, introdusă în acest terminal, activată la data de 17 septembrie 2013, avea alocat numărul x, număr indicat de G. ca fiind utilizat de soțul său și identificat de altfel, ca atare, din interceptări.

Concomitent cu acțiunea flagrantă au fost efectuate percheziții și la locuințele inculpaților G., F. și E., ocazie cu care au fost identificate telefoane mobile, accesorii, cartele SIM, documente de achiziție a telefoanelor, sume de bani însemnate, precum și documente ce atestă diferite transferuri bănești de la rudele altor deținuți din Penitenciarul Bacău, după cum a rezultat din procesele-verbale întocmite cu aceste prilejuri: - fila 71-81 în cazul inculpatei E. vol. III dos. urm. pen.,- fila 103-108 vol. III d0s. urm. pen. în cazul inculpatei G., - fila 115-118 vol. III dos. urm. pen. în cazul inculpatei F.

Prin Ordonanțe diferite ale procurorului s-a aplicat sechestrul asigurator:- asupra sumei de 833 lei, în cazul inculpatei E. (fila 99-102 vol. III dos. urm. pen.). - asupra sumei de 150 lei, în cazul inculpatei F. (fila 122-125 vol. III dos. urm. pen.)- asupra sumei de 750 lei, în cazul inculpatului A. ( fila 54-55, 57-58 vol. III dos. urm. pen.).

La stabilirea acestei situații de fapt instanța de fond a reținut ca mijloace de probă: procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, cu autorizările aferente; toate procesele - verbale de redare în formă scrisă a supravegherii operative, cu autorizațiile aferente, aflate în vol. II al dos. de urm. pen.; procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cu înregistrare video și planșele foto; toate procesele - verbale de percheziții domiciliare, cu C.D. –urile aferente; - proces-verbal de efectuare a percheziției autovehiculului inculpatului A.; - proces - verbal de percheziție efectuată în spațiile de detenție din cadrul Penitenciarului Bacău, cu C.D.-ul privind imaginile înregistrate cu ocazia acestei activități și planșele fotografice;- procesele - verbale de desigilare a înscrisurilor și bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la inculpatele E. și F.; procesul - verbal de citire a agendei telefoanelor mobile ale inculpatei E.;- procesul - verbal de efectuare a percheziției domiciliare în locuința inculpatului A.;- fișele postului în cazul inculpaților B. și A.;- procesele - verbale de confiscare a obiectelor interzise, aflate în vol. III al dos. urm. pen.;- declarațiile martorilor;- declarațiile inculpaților: A., B., H., M., I., F., C., D., J., K., L., E.

Împotriva sentinței penale mai sus menționată au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpații A., C., I., J., B., N., F., H., L. și M. pentru nelegalitate și netemeinicie.

Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat apel și inculpata E., însă la termenul de judecată din data de 12 mai 2016, a revenit asupra cererii sale și a solicitat să se ia act de manifestarea sa de voință în ceea ce privește retragerea apelului formulat în cauză.

Prin decizia penală nr. 588 din10 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în temeiul art. 421 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpații apelanți A., C., I., J. și B. împotriva sentinței penale nr. 431/D din 14 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Bacău sub aspectul:

1. aplicarea dispozițiilor art. 64 lit.

c) C. pen., privind pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-au folosit la săvârșirea infracțiunii inculpații A. și B.;

2. omisiunea menținerii sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale cu privire la suma de 750 lei aparținând inc. A.;

3. cuantumul pedepselor principale aplicate inculpaților A. și B. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplic. art. 41 alin. (1) V.C.P., urmare a omisiunii aplicării prev. art. 396 alin. (1) C. proc. pen.;

4. Cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) V.C.P., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (1) C. pen.;

5. cuantumul pedepsei principale rezultante și conținutul pedepsei complementare aplicate inculpatului A.;

6. cuantumul termenului de încercare stabilit în sarcina inculpatului A.;

7. cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) V.C.P., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (1) C. pen.;

8. Cuantumul pedepsei principale rezultante și conținutul pedepsei complementare aplicate inculpatului B.;

9. cuantumul termenului de încercare stabilit în sarcina inculpatului B.;

10. condamnarea inculpaților I., J., C. și D. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 V.C.P. rap. la art. 254, V.C.P. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 5 C. pen., cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorie pentru inculpații J. și C. și a stării de recidivă postexecutorie pentru inculpatul D.;

11. cuantumul pedepselor principale aplicate pentru infracțiunile deduse judecății și cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului C.;

12. cuantumul pedepsei principale aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. art. 25 V.C.P., rap. la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit.

a) V.C.P. și art. 5 C. pen. și cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului J.

13. cuantumul pedepsei principale aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 V.C.P., rap. la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit.

b) V.C.P. și art. 5 C. pen. aplicată inculpatului D.;

14. reținerea stării de recidivă postcondamnatorii în sarcina inculpatului C. în raport de sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Moinești, definitivă prin nerecurare la data de 02 octombrie 2012;

15. durata perioadei executată prin reținere și arest preventiv de inculpatului C.;

16. reținerea dispozițiilor legale privind pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile în raport de legea penală identificată ca fiind mai favorabilă inculpatului C. - de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit.

b) V.C.P.;

17. cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatului I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 rap. la art. 255 alin. (1) V.C.P., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P. și art. 5 C. pen. (acte materiale din august - septembrie 2013) și art. 25 V.C.P. rap. la art. 74 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P. și art. 5 C. pen., aplicarea dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 187/2012, cuantumul pedepsei principale rezultante și durata perioadei computate.

În temeiul art. 419 C. proc. pen. s-au extins efectele apelurilor declarate în cauză și cu privire la inculpatul D.

S-a dispus desființarea sentinței penale atacate sub aceste aspecte, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond:

I.1. S-a dispus aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. c) C. pen., privind pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii inculpatul A.

2. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 742 alin. (1)și (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., și art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen. de la 2 ani închisoare la 5 (cinci) luni închisoare.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) V.C.P., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (1) C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani și 2 luni închisoare.

S-a dispus contopirea pedepselor principale pentru infracțiunile deduse judecății în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 2 luni închisoare.

Pedeapsă de executat: 2 ani și 2 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) V.C.P.

A fost fixat termen de încercare de 4 ani și 2 luni închisoare, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) V.C.P.

În temeiul art. 71 alin. (5) V.C.P. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

II.1.S-a dispus aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. c) C. pen., privind pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii inculpatul B.

2. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 742 alin. (1)și (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., și art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen. de la 2 ani închisoare la 5 (cinci) luni închisoare.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) V.C.P., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (1) C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani și 2 luni închisoare.

S-a dispus contopirea pedepselor principale pentru infracțiunile deduse judecății în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 2 luni închisoare.

Pedeapsă de executat: 2 ani și 2 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și c) V.C.P.

S-a fixat termen de încercare de 4 ani și 2 luni închisoare, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) V.C.P.

În temeiul art. 71 alin. (5) V.C.P. pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei s-a dispus suspendarea pedepsei accesorie.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

III. 1. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului C. de la 4 ani închisoare la 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 V.C.P., rap. la art. 255 alin. (1) V.C.P. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. a) V.C.P. și art. 5 C. pen.

2. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 V.C.P. rap. la art. 254 alin. (1) V.C.P., art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. a) V.C.P. și art. 5 C. pen. (acte materiale din august-sept. 2013) întrucât fapta nu există.

3. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului C. de la 2 ani închisoare la 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 V.C.P. rap. la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. a) V.C.P. și art. 5 C. pen.

S-au contopit pedepsele principale aplicate în cauză în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare.

Pedeapsa rezultantă: 3 și 8 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P.

În baza art. 39 alin. (2) V.C.P. s-a dispus contopirea pedepsei rezultante aplicate în cauză și restului de pedeapsă de 9 luni și 3 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Moinești, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare.

Pedeapsa de executat: 3 ani și 8 luni închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P.

Au fost înlăturate dispozițiile privind descontopirea pedepsei rezultante de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 314/D din 1 oct. 2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în pedepsele componente.

S-a dedus din pedeapsa de executat perioada executată prin reținere și arest preventiv de inculpatul C. începând cu data 20 septembrie 2013 la zi.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

IV. 1. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 rap. la art. 255 alin. (1) V.C.P., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P. și art. 5 C. pen. (acte materiale din august - septembrie 2013) de la 2 (doi) ani închisoare la 1( unu) an și 8 luni închisoare.

2. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 V.C.P. rap. la art. 254 alin. (1) V.C.P., art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., și art. 5 C. pen. (acte materiale din august-septembrie 2013) întrucât fapta nu există.

3. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 V.C.P. rap. la art. 74 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P. și art. 5 C. pen. de la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, în formă continuată (acte materiale din aug - septembrie 2013) 10 luni închisoare.

În temeiul art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 720 din 28 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Bacău pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. (2) C. pen., art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/20012 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 99 alin. (3) C. pen. și aplicarea pentru cele trei infracțiuni săvârșite în timpul minorității măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată de 2 ani.

În baza art. 129 alin. (2) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate pentru infracțiunile deduse judecății în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare la care s-a adăugat procentul de o pătrime din durata măsurii educative, respectiv 6 luni închisoare.

Pedeapsă de executat 2 ani și 2 luni închisoare.

S-a dedus din pedeapsa de executat perioada executată prin reținere și arest preventiv de la 25 iunie 2007 la 28 decembrie 2007 și de la 04 iunie 2013 la 31 ianuarie 2014.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

VI. 1. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului J. de la 2 ani închisoare la 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 V.C.P., rap. la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. a) V.C.P. și art. 5 C. pen.

2. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului J. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 26 V.C.P., rap. la 254 alin. (1) V.C.P., art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. a) V.C.P. și art. 5 C. pen. (acte materiale din august-sept. 2013) întrucât fapta nu există.

S-a dispus contopirea pedepselor principale pentru infracțiunile deduse judecății în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Pedeapsă principală rezultantă: 2 ani închisoare.

Pedeapsa de executat: 5 ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

VII. 1. S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului D. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 V.C.P., rap. la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. b) V.C.P. și art. 5 C. pen.

2. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 26 V.C.P., rap. la 254 alin. (1) V.C.P., art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P., art. 37 lit. b) V.C.P. și art. 5 C. pen. (acte materiale din august-sept. 2013) întrucât fapta nu există.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

S-a dispus anularea formelor de executare emise în cauză și emiterea unui nou mandat în baza prezentei decizii penale.

VIII. S-a menținut sechestrul asigurător în vederea dispunerii confiscării speciale a sumei de 750 lei deținută de inc. A.

IX. S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpata apelantă E. împotriva aceleiași sentințe penale și s-a dispus obligarea inculpatei apelante la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

X. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-au respins apelurile declarate de apelanții inculpați N., F., H., L. și M. împotriva aceleiași sentințe penale și s-a dispus obligarea acestora la câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Analizând sentința penală atacată atât sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al apelului prevăzut de art. 417 alin. (1) și (2) C. proc. pen., care are drept consecință repunerea cauzei în discuția instanței de control judiciar guvernată de regula tantum devolutum quantum appellatum, Curtea a constatat că apelurile declarate în cauză sunt neîntemeiate pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.

Preliminar și factual s-a reținut în esență că prin Rechizitoriul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților A., B., C., D. și în stare de libertate a inculpaților E., F., H., I., G., J., K., L., M. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

1. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. de art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., faptele constând în aceea că în perioada august - septembrie 2013 în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de angajat al Penitenciarului Bacău în funcția de preot capelan, în baza unei înțelegeri prealabile cu deținutul inculpat C., a introdus în spațiul de detenție, telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, în schimbul unor sume de bani, ultima astfel de introducere realizându-se în dimineața zilei de 20 septembrie 2013;

2. B. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că în perioada august-începutul lunii septembrie 2013, în calitate de agent șef principal de penitenciar, în baza unei înțelegeri prealabile cu deținuții inculpați D. și C. a acceptat să-i sprijine și să introducă în interiorul spațiului de detenție, în schimbul unor sume de bani, telefoane mobile, componente și alte bunuri interzise la deținere, prin preluarea acestora de la inculpatul N.

3. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la dare de mită, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen. și instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat cu intenție pe soția sa, inculpata H. și inculpații N., F., M. și L., să achiziționeze sau să intermedieze procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, oferirea, respectiv darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul Administrației Penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu prin introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise, în scopul evident al utilizării de către acestea.

4. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la dare de mită, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) C. pen., complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) C. pen. și instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

b) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat cu intenție pe soția sa, inculpata E. să achiziționeze sau să intermedieze procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, oferirea, respectiv darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul Administrației Penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise în scopul evident al utilizării de către acestea;

5. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale,la cererea inculpaților deținuți D. și C., a procurat sau a intermediat procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, precum și darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul administrației penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise în scopul evident al utilizării de către acestea;

6. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august-septembrie 2013, în mod repetat, la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, la cererea inculpatului C., a intermediat procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM și a procedat la darea unor sume de bani inculpatului A., preot capelan în cadrul Penitenciarului Bacău, în vederea încălcării de către acesta a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, în scopul evident al utilizării de către acestea, ultimul astfel de act realizându-se în seara zilei de 19 septembrie 2013.

7. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., de complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen. și complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, la cererea inculpatului C. și a soțului său, inculpatul I., ambii deținuți în Penitenciarul Bacău, a procurat sau a intermediat procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, precum și darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul administrației penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, în scopul evident al utilizării de către acestea.

8. H., pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și de complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., constând în aceea că, la începutul lunii septembrie 2013, la cererea inculpatului C., deținut în Penitenciarul Bacău, a intermediat introducerea în spațiul de detenție a unui număr de două telefoane mobile și a procedat, în acest scop la darea sumei de 400 lei inculpatului A..

9. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la dare de mită, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat, la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat, cu intenție, pe inculpata G., să achiziționeze sau să intermedieze procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, oferirea, darea și primirea unor sume de bani, prin intermediul inculpatului A. în vederea încălcării de către acesta a atribuțiilor de serviciu constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri interzise;

10. J., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la dare de mită, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen. și instigare la introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 25 C. pen. raportat la art. 74 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat cu intenție pe inculpatul K. să achiziționeze sau să intermedieze procurarea de băuturi alcoolice și telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, să intermedieze oferirea, respectiv darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul Administrației Penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise;

11. K. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 742 alin. (1), (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpatului J., deținut în Penitenciarul Bacău, a achiziționat și a intermediat procurarea de băuturi alcoolice și telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, oferirea, respectiv darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul Administrației Penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar de obiecte interzise;

12. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la luare de mită, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și de complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1)și (2) din Legea nr. 275/2006, totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că la sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie 2013, la cererea inculpatului C., a procurat sau a intermediat procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, precum și darea și primirea unor sume de bani personalului din sistemul administrației penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise.

13. M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada august - septembrie 2013, în mod repetat la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpaților C. și D., ambii deținuți în Penitenciarul Bacău, a procurat telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, în scopul introducerii acestora în mod ilicit în penitenciar, în scopul utilizării de către persoanele private de libertate și 14.

N. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de complicitate la introducere de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., fapte constând în aceea că, în cursul lunii august 2013, în mod repetat, la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, la cererea inculpatului C., a procedat la achiziționarea sau a intermediat procurarea de telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, precum și darea unor sume de bani personalului din sistemul Administrației Penitenciarelor, în vederea încălcării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu, constând în introducerea în penitenciar a acestor bunuri și obiecte interzise.

Așa cum a reținut și prima instanță prin considerentele hotărârii pronunțate, inculpații apelanți, excepție făcând inculpații J., I., H. și C., au avut o poziție constantă de recunoaștere a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, nu au contestat probele administrate în cauză și, judecata în fața primei instanțe exclusiv pentru inculpații menționați, a avut loc în baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, potrivit dispozițiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen.

Curtea a constatat că motivarea hotărârii pronunțate de prima instanță a fost coerentă, clară, lipsită de ambiguități și de contradicții și a permis înțelegerea raționamentului urmărit de judecătorul fondului, astfel încât a apreciat neîntemeiată critica adusă prin apelul declarat de inculpați privind nemotivarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei pentru o nouă judecată primei instanțe. Instanța de control judiciar și-a însușit în totalitate considerentele reținute prin hotărârea atacată, cu analizarea în detaliu a motivelor de apel invocate.

În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a instanței de fond în judecarea cauzei în raport de calitatea de funcționar public și militar avută de capelanul locului de detenție, inculpatul A., s-a constatat că excepția invocată în apărare a fost tardiv formulată și inadmisibilă în acest stadiu procesual.

Cu evidență s-a observat că potrivit dispozițiilor art. 281alin. (1) lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 282 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., încălcarea dispozițiilor legale privind competența materială și cea personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente” putea fi invocată până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale și indiferent de orice argument, termenul limită de invocare în situația atipică existentă în cauză pendinte determinat de absența acestei faze procesuale a camerei preliminare, până la următorul termen de judecată cu procedura completă.

În cauză actul de judecată s-a efectuat de către o instanță competentă material la data sesizării instanței, conform dispozițiilor procedurale de imediată aplicare, iar în situația dată nici întemeiată o astfel de excepție, față de depășirea termenului peremptoriu și obligatoriu enunțat în dispozițiile procedural penale enunțate, nu mai putea fi invocată. Dar, dincolo de orice îndoială prezumată impusă de asigurarea efectivă a dreptului la apărare și a unui proces echitabil, în raport de aspectele de nelegalitate invocate, curtea a observat că apărarea s-a întemeiat în invocarea excepției pe aspecte procedurale nefundamentate legal, astfel că a constatat că argumentele aduse în sprijinul admiterii excepției privind necompetența în judecarea cauzei a tribunalului, invocată de apărătorii inculpaților J. și I. au fost vădit neîntemeiate în raport de conținutul dispozițiilor procedurale de imediată aplicare existente în vigoare la data sesizării instanței de fond-05 decembrie 2013.

Dispozițiile procedurale-art. 36 și urm C. proc. pen., privind competența funcțională după materie,- identice sub aspect formal celor prevăzute prin vechea reglementare a legii procesual penale, atribuie competență exclusivă în judecarea cauzelor având ca obiect infracțiunea de luare de mită comisă de un funcționar public tribunalelor, ca instanțe de fond.

Cu evidență și în acord cu jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional - Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și a Înaltei Curții de Casație și Justiție - completul pentru dezlegarea unor chestiuni prealabile - Decizia nr. 20/HP/2014, s-a constatat incontestabil calitatea de funcționar public al subiectului activ al infracțiunii de luare de mită reținută prin actul de sesizare în sarcina inculpatului A. Această calitate a fost dată de funcția de preot al capelei, deținută la data faptelor de inculpat în cadrul Penitenciarului Bacău și s-a dedus din interpretarea literală și gramaticală a textului de lege care definește noțiunea de funcționar public în art. 175 alin. (1) lit. b) C. pen. Inculpatul apelant era angajat în baza unui contract de muncă în vigoare în perioada desfășurării activității infracționale (august-septembrie 2013) în funcția de capelan la acest loc de detenție - Penitenciarul Bacău, îndeplinea o funcție publică cu ce implica un serviciu religios, asemeni oricărei alte funcții publice de orice natură.

Deși se bucura strict sub aspectul salarizării, potrivit fișei postului și datelor furnizate de conducerea penitenciarului, de drepturile recunoscute unui angajat cu statut special ca urmare a exercitării unei funcții într-o instituție supusă regimului militar, inculpatul A. nu avea statut de militar, nu se bucura de privilegiile unui cadru militar și nu se supunea la data faptelor normelor privind disciplina militară, criterii relevante care ar fi avut aptitudinea legală să atragă calitatea specială invocată în sprijinul excepției de competență funcțională după calitatea persoanei, așa cum s-a invocat.

În ceea ce privește contestarea calității de funcționar public a inculpatului A. și pentru a cărei semnificație terminologică s-a solicitat sesizarea Înaltei Curții de Casație și Justiție și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, curtea a subliniat că noțiunea de funcționar public în sensul dreptului penal diferă de sensul dat aceleiași persoane de dreptul administrativ prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public și cuprinde un înțeles mai larg dată fiind natura relațiilor sociale apărate de norma penală prin incriminările unor fapte socialmente periculoase. Funcționarul public în înțelesul acestei legi reprezintă doar una dintre categoriile de funcționari publici în accepțiunea pe care o dă acestei noțiuni C. pen. și tocmai din acest motiv cele două categorii de funcționari nu pot fi confundate și interpretate în funcție de interesul urmărit.

Determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale, arătate prin decizia Curții Constituționale mai sus enunțată, au fost criteriile precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public. Or, așa cum deja s-a arătat, inculpatul A. era angajatul unei instituții publice și efectua un serviciu religios de interes public ceea ce îi conferă calitatea de funcționar public în sensul legii penale așa cum este prevăzut la art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen.

Cu privire la aspectele de netemeinici a soluției de condamnare invocate de apelanții inculpați, H., N., F., L. și J., examinarea materialului probatoriu administrat în cauză în ambele grade de jurisdicție, dincolo de caracterul ireversibil al declarațiilor de recunoașterii a vinovăției faptelor imputate și descrise prin actul de sesizare, au permis instanței de fond să observe că doar parte dintre infracțiunile deduse judecății îndeplineau cumulativ condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2), C. proc. pen. sub aspectul tipicității prevăzută de norma de incriminare. Astfel, condamnarea inculpaților I., J., C. și D. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 V.C.P. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) V.C.P. a fost vădit netemeinică în condițiile în care aceiași inculpați, pentru același act material săvârșit în dauna aceluiași subiect pasiv principal - instituția publică în cadrul căreia inculpatul A. se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost condamnați și pentru comiterea infracțiunii de dare de mită. Autorul infracțiunii de dare de mită nu poate fi considerat totodată și complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită, pentru că ar însemna o încălcare a principiului ne bis in idem.

Printr-o analiză minuțioasă a situației de fapt reținută în urma coroborării probelor obținute în urma administrării ample a mijloacelor de probă indicate în detaliu în considerentele hotărârii pronunțate, curtea a reținut că inculpații apelanți A. și B. s-au făcut vinovați de comiterea infracțiunilor de corupție, dar și a dispozițiilor legale prohibitive sancționate prin legea specială care reglementează regimul locurilor de detenție, ca urmare a actelor ilicite descrise în detaliu în considerentele hotărârii primei instanțe, manifestate în mod repetat cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu ce le reveneau. Faptele au fost recunoscute în totalitate și necondiționat în procedura abreviată prevăzută de art. 374 alin. (4) C. proc. pen. pedepsele aplicate pentru infracțiunile de luare de mită fiind legale și just individualizate. În ceea ce privește în schimb infracțiunea prevăzută de art. 742 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, curtea a observat că instanța de fond a omis să facă aplicarea cauzei de reducere a pedepsei și cuantumul stabilit depășește maximul special al pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare obținut prin reducerea cu procentul de o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege (0 lună la 2 ani închisoare, alternativ cu pedeapsa amenzii) ca efect al beneficiului recunoașterii învinuirii. Instanța de fond a omis să acorde eficiență dispozițiilor legale prevăzute de art. 396 alin. (1), C. proc. pen. și a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele legale.

Cu privire la inculpații A. și B., angajați ai administrației penitenciarelor, curtea a reținut că exercitarea actelor de corupție a avut loc în exercițiul funcțiilor deținute la data faptelor, conduită nedemnă care obliga judecătorul fondului să dispună interdicția exercitării de către cei doi infractori a acestei funcții publice, ca pedeapsă complementară. În ceea ce-l privește strict pe inculpatul A. instanța a omis să dispună menținerea sechestrului asigurator instituit asupra venitului ilicit dobândit, sumă contestată de inculpat, dar asumată prin conduita procesuală adoptată și care a condus instanța de judecată la decizia de a nu mai administra alte probe în afara celor existente în dosarul de urmărire penală.

Pe de altă parte, specificul infracțiunilor cercetate a necesitat utilizarea unor mijloace speciale de investigație, singurele de natură a permite stabilirea situației de fapt. Înregistrarea convorbirilor telefonice sau a celor purtate în mediul ambiental s-a făcut cu respectarea dispozițiilor procedurale prevăzute de art. 152, C. proc. pen., toate aceste mijloace de probă fiind orientate spre stabilirea existenței unor infracțiuni de corupție sau a celor care priveau regimul de detenție, în privința cărora actele de control efectuate de angajații penitenciarului generase indicii temeinice.

Instanța de control judiciar a constatat așadar că motivele de netemeinicie invocate relativ la soluția de condamnare dispusă în cauză pentru infracțiunile recunoscute de majoritatea celor inculpați, prin invocarea lipsei intenției infracționale sau existența unor cauze de neimputabilitate sunt neverosimile. Inculpații încearcă să minimalizeze gravitatea faptelor sau chiar să le conteste existența prin apărări grefate pe simple supoziții sau deducții colaterale probatoriului administrat. Materialul și lucrările dosarului, listingul convorbirilor telefonice coroborate cu declarațiile inculpaților care au adoptat o conduită procesual corectă și care au furnizat aspecte de detaliu privind actele infracționale desfășurate de inculpații apelanți prin eludarea dispozițiilor legale care interziceau introducerea în mod direct sau prin contribuția altor persoane în locurile de detenție a obiectelor interzise, dincolo de scopul financiar, etic sau moral al dobândirii acestor bunuri, indicate în mod expres în prevederile legii penale cu caracter special - art. 74/2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 275/2006, au conformat săvârșirea unor infracțiuni extrem de grave, a căror gravitate nu a fost conștientizată de inculpați ceea ce denotă șansele mici de care dispun pentru reintegrarea lor socială.

Inculpatul apelant J. a negat implicarea în comiterea infracțiunilor de dare de mită și introducerea de bunuri și obiecte interzise în penitenciar, dar în fața instanței de control judiciar a recunoscut ajutorul pe care a înțeles să-l ofere unui coleg deținut sub pretextul empatizării, susținând că nu a avut reprezentarea că săvârșește fapte sancționate prin normele codului penal sau prin legi speciale. Curtea a apreciat că faptele de dare de mită și de introducere a obiectelor interzise in penitenciar au fost săvârșite cu vinovăție și deliberat în ceea ce privește scopul urmărit de inculpatul J., persoana cunoscută cu antecedente penale, nesinceră și care a încercat printr-o apărare superfluă exonerarea de răspundere penală și minimalizarea gravității faptelor comise. Infracțiunile au fost neechivoc dovedite prin aceleași transcrieri a convorbirilor telefonice existente la dosarul cauzei și din conținutul cărora a rezultat implicarea sa în introducerea prin intermediul coinculpatului K. a telefonului mobil și a cantității de 50 l alcool, dar și prin relatările inculpaților F., K. și C. care, prin declarațiile date, au devoalat întreaga activitate infracțională a apelantului J. Așadar, apărările inculpatului au fost fie infirmate de probele existente la dosarul cauzei redate în detaliu în considerentele hotărârii pronunțate de judecătorul fondului, fie lipsite de relevanță asupra conținutului constitutiv al infracțiunilor de care este acuzat.

Aceeași apărare a fost formulată și de către inculpatul L., care a susținut că nu a săvârșit nicio infracțiune, dar această poziție procesuală incorect adoptată în apel în pofida unei recunoașteri totale și necondiționate a faptelor în procedura desfășurată în fața tribunalului, a fost infirmată de depozițiile inculpatului N. care a recunoscut că la solicitarea sa a predat două telefoane mobile și suma de 400 lei inculpatei F., bunuri care au ajuns prin intermediul acesteia la inculpatul A., fiind introduse ulterior în penitenciar. Aceeași conduită ilicită a fost confirmată și de transcrierile convorbirilor telefonice purtate cu persoanele aflate în anturajul inculpatului C. pe care obișnuia să-l viziteze pe fondul unei prietenii strânse.

Inculpatul C. implicat în majoritatea actelor de corupție și a faptelor incriminate prin legea specială a negat inițial comiterea infracțiunilor, nu s-a prevalat de procedura simplificată aplicabilă în cazul recunoașterii învinuirii, conduită pe care ulterior a regretat-o și, în fața instanței de apel, prin apărător, a solicitat beneficiul acordat de dispozițiile art. 396 alin. (1) C. proc. pen. O astfel de cerere dincolo de faptul că a fost formulată tardiv a fost cu evidență inadmisibilă la acest moment procesual. În ceea ce privește însă antecedența sa penală, curtea a reținut că prima instanță a stabilit în mod nelegal starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului C. prin raportare la sentința penală nr. 314/D din 01 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Bacău, hotărâre penală care alături de sentințele penale nr. 711 din 14 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Bacău și sentința penală nr. 287 din 23 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Bacău, au făcut obiectul unei cereri de modificare a pedepsei întemeiată pe dispozițiile art. 585 C. proc. pen. și aflată pe rolul unor alte instanțe de judecată. Stabilirea în mod eronat a stării de recidivă postcondamnatorii în raport de condamnările anterioare, altele decât cele în a căror executare se afla condamnatul la data comiterii faptelor din cauza pendinte (sentința penală nr. 348 din 17 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Moinești) a condus instanța de apel la pronunțarea unei pedepse rezultante într-un cuantum în alte limite decât cele legale. Referitor la situația aceluiași inculpat, curte a reținut că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii și în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare în baza dispozițiilor N.C.P. deși legea penală identificată ca fiind mai favorabilă inculpatului este V.C.P. în baza căruia s-a dispus și condamnarea, încălcându-se astfel principiul aplicării unitare a legii.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost nelegală și sub aspectul eludării aplicării dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 187/2012, în ceea ce privește antecedența penală a inculpatului I. privind fapte comise în perioada minorității, întrucât menținerea condamnărilor la pedeapsa închisorii pentru aceste infracțiuni după intrarea în vigoare a N.C.P., a condus la stabilirea unui regim sancționator nelegal, aflat în contradicție cu noile principii penale intervenite prin legile penale intrate în vigoare la 01 februarie 2014, dar și cu dispozițiile legale privind sancționarea faptelor comise în perioada minorității și pentru care nu mai pot fi aplicate după intrarea in vigoare a legilor penale, potrivit și dispozițiilor penale tranzitorii, decât măsuri educative.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate și redozarea sancțiunilor în sensul reducerii cuantumului aplicat inclusiv prin reținerea de circumstanțe atenuante, curtea a reținut că apelurile declarate au fost întemeiate sub aspectul aplicării în mod nelegal a pedepselor în alte limite decât cele prevăzute de norma incriminatoare, astfel că a dispus înlăturarea acestor aspecte de nelegalitate.

Dispozițiile art. 72, V.C.P. reprezintă coordonate pe baza cărora se realizează în mod concret individualizarea pedepsei în raport cu fapta comisă, astfel încât sancțiunea aplicată să răspundă cerințelor scopului și funcțiilor pedepsei, în special funcțiilor de prevenție generală, specială și de exemplaritate. Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât și al cuantumului și modalității de executare și să nu arate în nici un caz un efect intimidant datorită severității excesive, dar nicio blândețe nejustificată. De altfel, ca să își poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii, atât gravității faptei, potențialului de pericol social pe care îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Efectuând propria analiză a criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de dispozițiile legale enunțate raportat la: gravitatea infracțiunilor săvârșite, pericolul social concret al infracțiunilor comise, circumstanțele reale ale cauzei și la cele personale ale fiecărui inculpat, posibilitățile reale de îndreptare a inculpaților, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația lor familială și socială, Curtea a constatat că nu se impune reținerea în favoarea inculpaților apelanți H., N., B., M. și L. a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, V.C.P., nefiind îndeplinite condițiile legale cerute de textul de lege invocat. Inculpata H. a avut inițial o conduită nesinceră pe parcursul procesului penal și ulterior a invocat ,,constrângerea morală" ca și cauză de neimputabilitate, or potrivit dispozițiilor art. 25 C. pen. constrângerea trebuie să fi fost exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru inculpată și acest pericol să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârșirea faptei. Actele și lucrările dosarului nu au confirmat existența vreunei presiuni exercitată de inculpatul C., H. soțul inculpatei asupra psihicului acesteia de natură să-i provoace o temere atât de gravă încât sub stăpânirea ei să acționeze în mod ilicit. Nu s-a confirmat existența vreunui pericol grav și cu atât mai mult, iminent, inevitabil și injust cu privire viața, sănătatea, integritatea sau libertatea inculpatei, de natură să anihileze total voința acesteia. O astfel de apărare s-a constituit într-o conduită procesuală care a conturat și mai mult profilul nesincer și incorect adoptat de apelantă și a convins instanța de control judiciar de șansele minime de reintegrare socială pe care le are inculpata chiar și prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic.

Inculpatul N. a solicitat reducerea cuantumului pedepsei invocând desfășurarea într-un stat străin a unor activități oneste pentru a-și asigura mijloacele de existență și dificultatea supunerii unor măsuri de supraveghere pe termen lung, dar un asemenea argument nu a fost suficient pentru a reține în favoarea sa circumstanțe atenuante facultative de natură având consecința reducerii cuantumului pedepsei, iar pe de altă parte o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării efective nu este cu nimic exagerată și va fi de natură să contribuie la reinserția sa socială.

Gravitatea ridicată a infracțiunilor comise de inculpatul B., care a înțeles să condiționeze, într-un mod conștient, de efectuarea actelor contrare atribuțiilor sale de serviciu obținerea de beneficii financiare, adoptând o conduită ilicită, identică cu cea a persoanelor încarcerate, nu-l recomandă pentru reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante legale facultative, pedeapsa aplicată fiind temeinic stabilită atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, aptă să conducă la reeducarea inculpatului.

Apelantul inculpat M. a adoptat o poziție procesuală corectă însă lipsa antecedentelor penale nu au putut constitui prin ele însele un argument întemeiat și suficient pentru reținerea circumstanțelor atenuante facultative, iar pe de altă parte pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare cu aplicarea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei a fost o sancțiune care a permis reinserția socială a inculpatului și formarea unei atitudini corecte socio-morale.

Inculpatul apelant L. s-a aflat într-o situație asemănătoare inculpatului M. și pentru aceleiași argumente deja înfățișate, s-a apreciat că pedeapsa aplicată a fost just individualizată și nu se impunea reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege nefiind îndeplinite condițiile pentru reținerea de circumstanțe atenuante, iar circumstanțele personale favorabile acestuia au fost avute în vedere de judecătorul fondului în procesul de individualizare a sancțiunii.

În ceea ce privește stabilirea pedepselor accesorii și complementare s-a constatat că prima instanță a avut în vedere atât dispozițiile dreptului penal național, dar și normele de drept european privind respectarea principiului proporționalității care presupune existența unei legături perceptibile și suficiente între sancțiune, comportament și situația persoanei afectate printr-o restrângere a drepturilor sale fundamentale. Natura infracțiunilor comise denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de norma penală și au relevat în aceeași măsură existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) V.C.P., privind dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, respectiv dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, astfel că și sub acest aspect al temeiniciei aplicării pedepselor accesorii și complementare, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.

Împotriva hotărârii instanței de apel la data de 07 iulie 2017 a formulat cerere de recurs în casație, inculpatul J., care a invocat cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 1 și 11, C. proc. pen. a solicitat desființarea deciziei și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Iași pentru judecarea cauzei în primă instanță.

În ceea ce privește primul caz de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. - în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente - în esență, s-a arătat că instanțele nu au respectat dispozițiile imperative privind competența după calitatea persoanei în sensul că preotul capelan de la Penitenciarul Bacău, inculpatul A., la data săvârșirii infracțiunilor avea calitatea de funcționar public cu statut special conform Legii nr. 293/2004, ceea ce atrăgea competența Curții de Apel Bacău pentru soluționarea pe fond a cauzei.

Raportat la cel de-al doilea caz de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 11 C. proc. pen. cu ocazia susținerilor orale, a arătat că nu îl mai susține.

Prin Încheierea din 27 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/110/2013 a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul J. împotriva Deciziei penale nr. 588 din 10 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casație la Completul 8 și s-a fixat termen la data de 25 octombrie 2017, cu citarea părților.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul J. îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen. De asemenea, s-a apreciat că îndeplinește condiția prevăzută de 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., inculpatul J. invocând cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 1 și 11 C. proc. pen., respectiv „în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente” și „nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată”.

S-a reținut că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul J. din perspectiva dispozițiilor art. 440 alin. (1) C. proc. pen. sunt admisibile, motivele invocate încadrându-se în cazurile prevăzute de art. 438 pct. 1 și 11 C. proc. pen.

Analizând cererea de recurs în casație formulată de inculpatul J. Deciziei penale nr. 588 din data de 10 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În intenția de a răspunde cerințelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și de a se conforma prevederilor Convenției, în privința asigurării celerității procesului penal prin desfășurarea acestuia într-un termen rezonabil, actualul legiuitor român a reconfigurat sistemul căilor de atac, reducând numărul gradelor de jurisdicție.

În acest context, noua legislație procesual penală prevede o singură cale de atac ordinară, și anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinară de atac, sub denumirea de ,,recurs în casație,, exercitat doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

Așa cum reiese chiar din Expunerea de motive la proiectul N.C.P.P., recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce urmărește verificarea legalității hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către curtea de apel.

Prin recursul în casație este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul în casație vizează, așadar, exclusiv legalitatea hotărârilor definitive. Scopul acestei căi extraordinare de atac este respectarea principiului legalității, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile legale. Cu alte cuvinte, scopul recursului în casație este de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel și nu vizează temeiul niciunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 447 C. proc. pen., instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate prin cerere de procuror sau de părți, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

În susținerea căii extraordinare de atac, inculpatul J. invocând cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., în sensul că în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente, a susținut că, în cauză, se impune desființarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Iași pentru judecarea cauzei în primă instanță pentru motivele in extenso inserate în practicaua hotărârii.

Înalta Curte reține că, recursul în casație este conceput ca o cale extraordinară de atac în care părțile își pot apăra drepturile lor, înlăturând efectele hotărârilor definitive pronunțate în condițiile celor cinci cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 438 C. proc. pen. și nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale.

Ca atare, din perspectiva finalității avute în vedere, recursul în casație nu are drept scop soluționarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor și stabilirea vinovăției, ci doar sancționarea deciziilor neconforme cu legea materială și procesuală.

Înalta Curte raportat la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., invocat de inculpatul J. constată că a recursul în casație este nefondat, drept pentru care îl va respinge pentru următoarele motive:

Sfera controlului judiciar a fost limitată, astfel că nu pot fi examinate decât chestiunile ce privesc aspecte de drept, în limita cazurilor de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., fără a putea examina și netemeinicia deciziei atacate.

Pornind de la scopul recursului în casație impus prin dispozițiile art. 433 C. proc. pen., potrivit căruia examinarea cauzei în recurs în casație se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanța a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluționării cauzei prin aplicarea și interpretarea corectă a legii, Înalta Curte nu poate cenzura situația de fapt.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele criticate privind competența în primă instanță a Curții de Apel Bacău ca urmare a calității speciale a unuia dintre inculpați este nefondată.

Prin prisma criticilor aduse deciziei de condamnare de către recurentul inculpat, întemeiate pe cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte subliniază astfel cum rezultă din actele dosarului, că instanțele de fond și apel au făcut o corectă aplicare a legii, în ceea ce privește competența după calitatea persoanei, întrucât inculpatul A. se bucura, sub aspectul salarizării, potrivit fișei postului și datelor furnizate de conducerea penitenciarului, de drepturile recunoscute unui angajat cu statul special ca urmare a exercitării unei funcții într-o instituție supusă regimului militar, însă acesta nu avea statut de militar.

Potrivit adresei din 16 septembrie 2013 a Penitenciarului Bacău, inculpatul A. a fost încadrat în funcția de preot de penitenciar categoria I și ulterior a fost confirmat în funcția de preot de penitenciar de categoria I, funcție prevăzută cu gradul de inspector șef și ulterior de comisar (după modificările survenite la Legea nr. 293/2004).

Într-adevăr, potrivit art. 88 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 clerul din sistemul administrației penitenciare este asimilat gradelor profesionale ale ofițerilor corespunzătoare gradelor militare prevăzute de Legea nr. 195/2000.

Prevederile Legii nr. 293/2004 se aplică însă preoților de penitenciare doar din punctul de vedere al salarizării și al pensionării.

Prin urmare, se constată că, aspectele invocate de către inculpatul J. și întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. sunt nefondate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul J. împotriva Deciziei penale nr. 588 din 10 mai 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/110/2013.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, pentru recurentul inculpat în sumă de 150 lei, respectiv onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați, în sumă de câte 520 lei, vor rămâne în sarcina statului.

În ceea ce privește solicitarea intimaților - inculpați E., H., I., D. și C., dat fiind respingerea recursurilor în casație a recurentului inculpat J. nu se mai impune examinarea cererilor de recurs în casație prin prisma dispozițiilor art. 443 C. proc. pen. în ceea ce privește efectul extensiv al recursului în casație.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul J. împotriva Deciziei penale nr. 588 din 10 mai 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/110/2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150 lei, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați, în sumă de câte 520 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 6 decembrie 2017.