Bribery by public officer and extension of preventive detention despite witness influence attempts
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant’s appeal as unfounded, upholding the appellate court’s decision to extend preventive detention for 30 days and ordering the defendant to pay 800,000 lei in judicial expenses. The dispute concerned the legality of the preventive detention order for a police officer charged with two counts of bribery, involving the solicitation and receipt of significant sums and goods to influence the outcome of two separate criminal investigations. The court affirmed the measure based on the gravity of the offenses and the complexity of the case, finding that the defendant had attempted to obstruct the truth by influencing witnesses, thereby satisfying the statutory conditions for detention under Article 143 and the specific grounds for extension under Article 148(d) and (h) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 254 alin. (2) C. pen, art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 143 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Bribery by public officer and extension of preventive detention despite witness influence attempts: Astfel, Curtea constată că se mențin condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și există cazurile prevăzute de art. 148 lit. d) și h) C. proc. pen., și anume inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor L.P., M.A.A. și M.M.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea nr. 2 din 21 mai 2004, pronunțată în dosarul nr. 1691/2004 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis propunerea P.N.A., secția de combatere a corupției și s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului C.D. pe o perioadă de 30 zile, de la 26 mai 2004 până la 24 iunie 2004 inclusiv.
S-a apreciat că propunerea de prelungire a arestării preventive este justificată în raport de faptele grave comise de inculpat, respectiv două infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000. S-a reținut că inculpatul în calitate de comisar de poliție, a pretins și primit de la numitul N.D. suma de 20.000 dolari S.U.A. pentru a finaliza cercetările într-un dosar, cu propunere de neîncepere a urmăririi penale și, în aceeași calitate a primit 40.000.000 lei și mai multe bunuri de la numitul V.P.S. pentru a permite acestuia să ridice un utilaj care fusese pus sub sechestru.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a susținut că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Examinând cauza, Curtea constată că probele administrate până în acest moment justifică presupunerea că inculpatul a comis cele două fapte penale descrise mai sus.
Se mai reține că aceste fapte au o gravitate deosebită datorită împrejurărilor reale în care au fost săvârșite, respectiv de un comisar de poliție, în legătură directă cu două cauze pe care le cerceta, valoarea mare a bunurilor pretinse și primite, perioada mare de timp în care s-au comis actele materiale precum și poziția procesuală a inculpatului.
Cauza este complexă și prezintă dificultăți în administrarea probelor.
Astfel, Curtea constată că se mențin condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și există cazurile prevăzute de art. 148 lit. d) și h) C. proc. pen., și anume inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor L.P., M.A.A. și M.M.
Față de această situație, Curtea consideră că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D. împotriva încheierii din 21 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul penal nr. 1691/2004.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2004.