Criminal liability for judicial conduct: No forgery or abuse of service for ruling on exceptions and ordering land measurement in civil litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals as unfounded, upholding the lower court’s decision to reject the complaint against the prosecutor's resolution not to initiate criminal proceedings, and ordered each petitioner to pay 1,000,000 lei in judicial costs to the state. The dispute involved a complaint alleging that a judge committed intellectual forgery and abuse of service by refusing to rule on specific procedural objections regarding party capacity and statute of limitations, and by ordering a land measurement that allegedly disregarded the plaintiffs' claims; however, the court found no basis for criminal liability because the civil judgment demonstrated that the judge had properly considered the objections, and the underlying civil matter remained subject to ordinary appellate remedies. The decision rests on the assessment that the facts did not constitute the elements of criminal offenses under Article 289 or Article 246 of the Penal Code, rendering the initial decision not to prosecute and its subsequent rejection correct.
Legislator headnote
AI generatedart. 2789 C. pen, art. 246 C. pen, art. 289 C. pen; Criminal liability for judicial conduct: No forgery or abuse of service for ruling on exceptions and ordering land measurement in civil litigation: Ca atare, arată instanța, în mod corect, prin rezoluția atacată, a fost respinsă plângerea petenților împotriva Rezoluției din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătoarei H.F. de la Judecătoria Botoșani, sub aspectul infracțiunilor, prevăzute de art. 289 și art. 246 C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea din 24 octombrie 2002, M.C. și C.M., au solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cercetarea judecătoarei H.F., de la Judecătoria Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 2789 C. pen. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că a refuzat să se pronunțe asupra excepțiilor ridicate de ei, privitor la lipsa calității procesuale a reclamantei, prescripția acțiunii, dar mai ales faptul că a dispus ca expertul să facă măsurarea terenului ce a aparținut autorului reclamantei, cu ocazia soluționării dosarului civil nr. 7829/2002 al Judecătoriei Botoșani.
Prin rezoluția nr. 3 din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva persoanei menționate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 246 C. pen., cu motivarea că susținerile petenților sunt nefondate în lipsa unor date sau fapte care să poată fi apreciate ca elemente constitutive ale unor infracțiuni.
Plângerea formulată de aceiași petiționari împotriva menționatei rezoluții a fost respinsă de procurorul șef adjunct al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin rezoluția înregistrată sub nr. 35773/6409 din 18 august 2003.
Împotriva acestei soluții, petenții s-au adresat cu plângere Curții de Apel Suceava.
Prin decizia nr. 16 din 27 octombrie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins plângerea formulată de petenții M.C. și C.M. împotriva Rezoluției nr. 3/P/2003 din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 35773/6409 din 18 august 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
În motivarea acestei soluții instanța a reținut că în cauză nu există indicii sau date din care să rezulte săvârșirea unor fapte de natură penală, deoarece din considerentele sentinței civile nr. 451 din 24 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 7829/2002 al Judecătoriei Botoșani, rezultă că instanța a luat în considerare excepțiile invocate de petenți și că s-a pronunțat asupra lor odată cu soluționarea fondului. În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că având în vedere că hotărârea nu este definitivă, petenții au posibilitatea de a uza de căile de atac prevăzute de lege.
Ca atare, arată instanța, în mod corect, prin rezoluția atacată, a fost respinsă plângerea petenților împotriva Rezoluției din 20 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătoarei H.F. de la Judecătoria Botoșani, sub aspectul infracțiunilor, prevăzute de art. 289 și art. 246 C. pen.
La data de 28 octombrie 2003, petenții M.C. și C.M. au declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe, reiterând nemulțumirile lor cu privire la rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul hotărârii atacate rezultă că prima instanță a examinat plângerea, iar din confruntarea susținerilor făcute de petiționari, în raport cu actele de urmărire penală efectuate, se constată că în mod corect s-a dispus respingerea acesteia.
Cum din examinare, în ansamblu, a încheierii recurate, nu se constată ca aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca recursul să fie respins, ca nefondat, iar recurenții să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii M.C. și C.M., împotriva deciziei penale nr. 16 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Suceava.
Obligă pe fiecare petiționar să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2004.