Admissibility of principal intervention: requirement for strict connection between third-party claim and main subject matter

Decizia nr. 650/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

1. Obiectul acțiunii deduse judecății; Cererea de intervenție principală;

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23 decembrie 2015, sub nr. x/2/2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B. com. Vasilați, C. com. Vasilați, C. com. Gălbinași, B. com. Gălbinași, Guvernul României și Statul Român prin D., a solicitat:

- să se constate încetarea efectelor H.G. nr. 1349/2001 în ceea ce privește pozițiile nr. 52 și nr. 53 din Anexa nr. 52 la hotărâre, precum și a tuturor actelor ulterioare și subsecvente, în ceea ce privește amenajările piscicole Vasilați (I-II), Vasilați III (Pârlita Mare), ECO Vasilați (Pârlita Mică), situate pe teritoriul com. Vasilați, județul Călărași;

- să se constate că reclamanta este deținătoare, în calitate de administrator, a terenului aflat în proprietatea publică a Statului Român, pe care sunt amplasate bazinele piscicole de tip iaz Vasilați (I-II), Vasilați III (Pârlita Mare), ECO Vasilați (Pârlita Mică), situate pe teritoriul com. Vasilați, județul Călărași;

- să se dispună rectificarea mențiunilor din partea a II-a a C.F., com. Vasilați, județul Călărași a înscrierilor privitoare la dreptul de proprietate și alte drepturi reale a comunei Vasilați și a C. Vasilați, cât și rectificarea suprafețelor conform realității tehnice și juridice a bunurilor imobile și anularea comunicării nr. 3342 din 10 septembrie 2015 emisă de către Primăria com. Vasilați.

În cadrul Dosarului nr. x/2/2015 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, terțul SC E. SRL a formulat cerere de intervenție principală, prin care a solicitat:

- să se constate că pe imobilul ce face obiectul prezentului litigiu se află amplasate construcțiile tehnico-edilitare Baraj Vasilați I-II, care deservește 55,51 ha teren sub luciu apă; Baraj Vasilați III care deservește 13,21 ha teren sub luciu de apă și Baraj Eco Vasilați, care deservește 17,66ha teren sub luciu de apă deținute în proprietate de intervenientă în baza procesului verbal de adjudecare din data de 22 iunie 2012 și act adjudecare din 26 noiembrie 2012, în cadrul Dosarului de insolvență nr. x/116/2009 (nr. x/F/2009);

- să se dispună rectificarea mențiunilor din C.F. com. Vasilați, județul Călărași a înscrierilor privitoare la dreptul de proprietate și alte drepturi reale cât și rectificarea suprafețelor conform realității tehnice și juridice a bunurilor imobile;

- obligarea reclamantei la emiterea actului administrativ cu caracter unilateral - contractul de concesiune, având ca obiect concesionarea terenului în suprafață de 55,51 ha teren sub luciu de apă, care deservește construcția tehnico-edilitară Baraj Vasilați I-II, terenului în suprafață de 13,21 ha teren luciu de apă, care deservește construcția tehnico-edilitară Baraj Vasilați III și terenului în suprafață de 17,66 ha, teren sub luciu de apă, care deservește construcția tehnico - edilitară Eco Vasilați.

2. Încheierea pronunțată de instanța de fond;

Prin încheierea din 10ianuarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă în principiu, cererea de intervenție voluntară principală formulată de terțul SC E. SRL.

Pentru a hotărî în sensul respingerii, ca inadmisibilă în principiu, a cererii de intervenție principală, în esență, instanța a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 61 alin. (2) C. proc. civ., republicat, întrucât intervenienta nu pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta, ci pretinde un drept asemănător celui pretins de reclamantă, nefiind întrunită condiția pentru admiterea cererii de intervenție voluntară principală care ar presupune ca unul și același drept să fie afirmat de două persoane, din care unul este reclamantul, iar celălalt este intervenientul principal.

3. Calea de atac exercitată în cauză;

Împotriva încheierii din 10ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015, a declarat recurs intervenienta SC E. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe cale de consecință, admiterea în principiu a cererii de intervenție voluntară principală.

În motivarea căii de atac, recurenta susține că instanța de fond a apreciat în mod nelegal că nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 61 alin. (2) C. proc. civ., republicat, pentru formularea cererii de intervenție principală.

Recurenta a precizat că a înțeles să formuleze cerere de intervenție în interes propriu, întrucât reclamanta a solicitat radierea mențiunilor din Cartea Funciară privind dreptul de proprietate, care nu este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului (imobilul este menționat fără construcții). Or, pe imobilul ce face obiectul prezentului litigiu se află amplasate construcțiile tehnico-edilitare, pe care terțul le deține în proprietate. Așadar, intervenienta are interes să solicite radierea mențiunilor inexacte, aceeași solicitare fiind formulată și de reclamantă.

Cererea de intervenție este în strânsă legătură și cu capătul de cerere prin care reclamanta a solicitat să se dispună rectificarea unor mențiuni a înscrierilor privitoare la dreptul de proprietate și alte drepturi reale ale B. Vasilați și ale C. Vasilați, cât și rectificarea suprafețelor conform realității tehnice și juridice a bunurilor imobile.

A mai susținut că solicitarea reclamantei privind întabularea dreptului de proprietate a Statului Român asupra imobilelor în cauză, fără a arăta că pe aceste imobile sunt amplasate construcții tehnico-edilitare,este de natură să îi vatăme dreptul de proprietate privată. În situația în care cererea principală va fi admisă, fără ca intervenienta să facă parte din cadrul procesual, soluția instanței ar fi una injustă, dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, întrucât mențiunile din Cartea Funciară ar face referire doar la imobile fără construcții.

Cererea de intervenție îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu prevăzute de art. 61 alin. (2) C. proc. civ., republicat, pretențiile proprii ale intervenientei vizează un drept strâns legat de raportul juridic dedus judecății.

4. Apărările formulate în cauză;

Intimata-reclamantă A. și intimații-pârâți B. com. Vasilați, C. com. Vasilați, C. com. Gălbinași, B. com. Gălbinași, Guvernul României și Statul Român prin D. nu au depus întâmpinări în cauză.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Soluția instanței de recurs.

Examinând încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de intervenientă este nefondat.

1. Argumente de fapt și de drept relevante;

Criticile formulate de recurenta-intervenientă, încadrabile în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, sunt nefondate, încheierea pronunțată în cauză fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept procesual incidente la circumstanțele de fapt ale litigiului.

Potrivit art. 61 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

„(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.

(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta”.

Instanța de contencios administrativ a fost sesizată cu o acțiune în constatare, prin care, în esență, s-a solicitat să se constate încetarea efectelor H.G. nr. 1349/2001 (prin adoptarea H.G. nr. 1303/2011) - în ceea ce privește pozițiile nr. 52 și nr. 53 din Anexa nr. 52 la hotărâre, precum și a tuturor actelor ulterioare și subsecvente, în ceea ce privește amenajările piscicole Vasilați (I-II), Vasilați III (Pârlita Mare), Eco Vasilați (Pârlita Mică), situate pe teritoriul com. Vasilați, județul Călărași - , precum și că reclamanta a dobândit calitatea de administrator al terenului care a trecut în proprietatea Statului Român, pe care sunt amplasate bazinele piscicole de tip iaz Vasilați I-II, Vasilați III (Pârlita Mare), bazin piscicol Eco Vasilați (Pârlita Mică), situate în extravilanul com. Vasilați, județul Călărași.

Prin cererea de intervenție voluntară principală, formulată în cauză, recurenta consideră că a justificat interesul propriu de a interveni, afirmând un drept propriu strâns legat de obiectul cererii de chemare în judecată,prin aceea că dreptul de proprietate înscris în extrasele de C.F. com. Vasilați, județul Călărași nu reflectă situația juridică reală, imobilele fiind menționate ca teren fără construcții. În realitate, pe acest teren (în privința căruia reclamanta solicită instanței să se constate că a dobândit calitatea de administrator al terenului aflat în proprietatea publică a Statului Român, ca efect al intrării în vigoare a H.G. nr. 1303/2011, care a abrogat H.G. nr. 1349/2001) sunt amplasate cele trei construcții tehnico-edilitare (Baraj Vasilați I-II, care deservește 55,51 ha teren sub luciu de apă; Baraj Vasilați III, care deservește 13,21 ha teren sub luciu de apă; Baraj Eco Vasilați, care deservește 17,66 ha teren sub luciu de apă), deținute în proprietate de intervenientă în baza procesului verbal de adjudecare din 22 iunie 2012 și act de adjudecare din 26 noiembrie 2012, în cadrul Dosarului de insolvență nr. x/116/2009 (nr. x/F/2009).

Intervenția principală este cererea prin care un terț ce afirmă un drept propriu și justifică un interes propriu solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare pentru a-și valorifica pretențiile sale contra părților inițiale ale litigiului. Cu alte cuvinte, este vorba despre o adevărată cerere de chemare în judecată îndreptată împotriva părților inițiale din proces, reclamantul și pârâtul, prin care terțul intervenient urmărește a i se recunoaște sau stabili un drept propriu, cererea de intervenție fiind admisibilă fie în situația în care există o identitate de drepturi pretinse, fie o legătură suficientă care să justifice rezolvarea împreună a celor două cereri.

Transpunând cele mai sus arătate cererii de intervenție principală de față, se observă că titulara cererii de intervenție nu a dedus judecății un drept propriu grefat pe dreptul ce formează obiectul cererii de chemare în judecată. Cu alte cuvinte, intervenientul deși a pretins, în contradictoriu cu părțile originare ale litigiului de față, recunoașterea/stabilirea unui drept propriu față de acestea din urmă, respectivul drept nu poate fi considerat a fi în legătură cu cel din litigiul principal în care s-a formulat intervenția. Prin cererea de intervenție principală, intervenienta nu pretinde că a dobândit calitatea de administrator al terenului în discuție, ci a pretins recunoașterea pentru sine a unui drept care se află în proprietatea privată a acesteia, în baza actelor de adjudecare, obținute în cadrul unui dosar de insolvență, litigiu independent de cel pendinte. Terțul intervenienta formulat o cerere al cărei obiect și a cărei cauză juridică nu are nicio legătură cu pretenția dedusă judecății prin cererea principală, respectiv să se constate că reclamanta a dobândit calitatea de administrator al terenului (prin desființarea dreptului de proprietate publică al com. Vasilați asupra terenurilor înscrise în C.F., care au trecut în proprietatea publică a Statului Român) pe care sunt amplasate cele trei construcții tehnico-edilitare.

Împrejurarea că terțul intervenient se află într-o situație juridică similară cu a reclamantei, invocând drepturi proprii asemănătoare, nu justifică modificarea cadrului procesual subiectiv în cauza de față. Pentru ca intervenția să fie admisibilă, legătura dintre cererea de intervenție și cererea principală trebuia să fie de natură să justifice judecarea lor împreună, să existe interese divergente sau convergente, iar nu exclusiv interese similare, constând în radierea și rectificarea unor mențiuni din C.F./rectificarea suprafețelor conform realității tehnice și juridice a bunurilor imobile (în considerarea mențiunilor inexacte din C.F., referitoare la imobile fără construcții).

În consecință, prima instanță a reținut în mod corect că cererea de intervenție formulată în cauză nu poate trece de filtrul admisibilității în principiu, întrucât intervenientul „nu pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta”,după cum indică dispozițiile art. 61 alin. (2) C. proc. civ., ci pretinde un drept asemănător celui invocat de reclamantă.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, găsind nefondate motivele de recurs încadrabile în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 64 alin. (4) același Cod, Înalta Curte va respinge recursul declarat intervenientul SC E. SRL, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de intervenientul SC E. SRL împotriva încheierii din 10 ianuarie 2017a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 februarie 2017.