Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 93/2017 AI generated

Jurisdiction transfer rulings immune from appeal under Romanian civil procedure

Case Number Decizia nr. 93/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, upholding the lower court's decision. The dispute involved a party challenging a chamber council ruling and related decisions from the Civil Division No. II, which had previously annulled a motion to transfer the venue of a case due to lack of proper stamp duty. The Court held that the appeal was barred because, under Article 144(2) of the Code of Civil Procedure, decisions concerning the transfer of jurisdiction are not subject to any appeal and are immediately final; consequently, the appealed judgments did not meet the legal requirement of being susceptible to reform under the appeal, violating the principle of legality regarding appellate routes established by law.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ, art. 129 din Constituția, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 144 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Jurisdiction transfer rulings immune from appeal under Romanian civil procedure: în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.

Keywords

AI generated
lack of jurisdiction Civil Procedure Code civil annulment principle of legality law reforms appealability of remand decision

Cited Legislation

AI generated
art. 499 C. proc. civ
Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:
art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ
(1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.
art. 129 din Constituția
Potrivit art. 129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.
art. 457 alin. (1) C. proc. civ
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.
art. 144 alin. (2) C. proc. civ
Întrucât, în cauză, recursul vizează o serie de hotărâri prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a pronunțat într-un dosar de strămutare și, având în vedere dispozițiile art. 144 alin.
art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ
civ., potrivit cărora, încheierea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, în atare situație, hotărârile atacate fiind, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., definitive, nemaiputând fi supuse reformării, aceste condiții nu sunt îndeplinite.
art. 483 C. proc. civ
Se constată, așadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 483 C. proc. civ., cu referire la existența unor hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.
art. 7 C. proc. civ
Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 C.

Cited Case Law

AI generated
Decizia civilă nr. 93/2017
Decizia civilă nr. 93/2017
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia civilă nr. 93/2017

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

La data de 15 decembrie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători recursul declarat de A. împotriva Încheierii de ședință nr. 1771 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2016 și a tuturor hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/1/2016.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.

Potrivit art. 129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.

În raport cu principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În speță, însă, se constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Astfel, Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva Încheierii nr. 1771 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2016, prin care secția a II-a civilă, a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/1/2015/a1 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Întrucât, în cauză, recursul vizează o serie de hotărâri prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a pronunțat într-un dosar de strămutare și, având în vedere dispozițiile art. 144 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, încheierea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, în atare situație, hotărârile atacate fiind, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., definitive, nemaiputând fi supuse reformării, aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Se constată, așadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 483 C. proc. civ., cu referire la existența unor hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

Așadar, în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, cu referire la existența unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea acestei căi de atac, recursul declarat de A. nu poate fi primit.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Încheierii nr. 1771 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2016 și a tuturor hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/1/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 martie 2017.