Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2257/2016 AI generated

Jurisdiction for discrimination claims based on salary differences: labor courts vs. general civil jurisdiction

Case Number Decizia nr. 2257/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice awarded jurisdiction to the Bihor County Court (Tribunal), resolving a negative conflict of competence in favor of the specialized labor court over the Reșița District Court. The dispute involved a group of judges, judicial assistants, and court clerks seeking to establish that disparate pay awarded through prior final judgments constituted discrimination and claiming salary differences for the period 2010–2013, while the District Court had declined jurisdiction on the grounds that discrimination cases fall under general civil competence. The High Court determined that the action's true nature was a claim for salary rights derived from individual labor contracts and administrative appointments, making it a conflict of individual labor relations; consequently, under the Code of Labor and the Law no. 62/2011, specialized labor courts possess jurisdiction, and the general civil rules for discrimination cases under Emergency Ordinance no. 137/2000 do not apply when the discrimination arises within a specialized legal framework governed by specific statutes.

Legislator headnote

AI generated

art. 94 lit. j) C. proc. civ, art. 208 din Legea nr. 62/2011; Jurisdiction for discrimination claims based on salary differences: labor courts vs. general civil jurisdiction: Ca urmare, discriminarea survine în contextul unor raporturi de muncă, fiind vorba de drepturi salariale, iar dispozițiile art. 5, art. 266-269 C. muncii, coroborate cu cele ale art. 208 din Legea nr. 62/2011, prevăd competența de soluționare a conflictelor individuale de muncă ca aparținând tribunalului.

Keywords

AI generated
labor jurisdictional conflict equal pay grounds of jurisdiction civil judgment conflict rule emergency ordinance

Cited Legislation

AI generated
art. 94 lit. j) C. proc. civ
art. 208 din Legea nr. 62/2011
muncii, coroborate cu cele ale art. 208 din Legea nr. 62/2011, prevăd competența de soluționare a conflictelor individuale de muncă ca aparținând tribunalului.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 2257/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 17.12.2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., Ș., T., Ț., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate existența faptei de discriminare făcută de către pârâta Curtea de Apel Craiova între persoane din aceeași categorie socio-profesională, respectiv judecători, asistenți judiciari, grefieri și să se dispună obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Timișoara la plata despăgubirilor reprezentând diferențe între drepturi bănești acordate prin sentința civilă nr. 1965 din 08 mai 2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3084/04.09.2014, pronunțată de către Curtea de Apel Craiova, sentința civilă nr. 2137 din 22 mai 2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3416 din 22 septembrie 2014, pronunțată de către Curtea de Apel Craiova și cele cuvenite începând cu data de 23.12.2010 și până la data de 23.12.2013.

Pârâta Curtea de Apel Timișoara a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale, motivat de faptul că acțiunea are ca obiect constatarea intervenirii discriminării și pretenții derivând din acestea, apreciind că instanța competentă să soluționeze cererea este judecătoria, în temeiul art. 94 lit. j) C. proc. civ.

Prin sentința civila nr. 483/LM/2016, pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a declinat competența de soluționare cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița, în motivare reținându-se că acțiunea formulată de către reclamanți are ca obiect răspundere civilă delictuală ce derivă dintr-o faptă de discriminare, motiv pentru care competența de soluționare aparține judecătoriei.

Prin încheierea din data de 04.10.2016, Judecătoria Reșița a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

În motivare s-a reținut că prezenta cauză are ea obiect constatarea discriminării și obligarea pârâților la plata despăgubirilor reprezentând diferențele între drepturile bănești acordate reclamanților prin hotărâri judecătorești și cele cuvenite începând cu data de 23.12.2010 și până la data de 23.12.2013.

Ca urmare, discriminarea survine în contextul unor raporturi de muncă, fiind vorba de drepturi salariale, iar dispozițiile art. 5, art. 266-269 C. muncii, coroborate cu cele ale art. 208 din Legea nr. 62/2011, prevăd competența de soluționare a conflictelor individuale de muncă ca aparținând tribunalului.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării litigiului revine Tribunalului Bihor, pentru considerentele ce succed:

Prin demersul judiciar, reclamanții-judecători, asistenți judiciari și grefieri, au solicitat să se constate existența unei discriminări și obligarea pârâților la plata despăgubirilor reprezentând diferențele dintre drepturile bănești acordate reclamanților prin hotărâri judecătorești și cele cuvenite începând cu data de 23.12.2010 și până la data de 23.12.2013.

Ca atare, indiferent de temeiurile de drept invocate de reclamanți, în cauză trebuie să se țină cont de faptul că cercetarea acțiunii implică și o verificare a raporturilor născute din contractele individuale de muncă (grefieri) și, respectiv, din actele administrative de numire în funcție (judecători), și că, în ipoteza admiterii acțiunii, raportul juridic dintre salariat și angajator urmează să fie modificat, invocarea „discriminării” neputând schimba natura acțiunii, care urmărește în mod clar recunoașterea unor drepturi salariale și nu doar obținerea de despăgubiri.

În aprecierea cadrului procesual de soluționare a acțiunii trebuie să se aibă în vedere și decizia nr. 10/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recursul în interesul legii, potrivit căreia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, instanța competentă să soluționeze cererile pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare este judecătoria sau tribunalul, după caz, ca instanțe de drept civil, în raport cu obiectul învestirii și valoarea acestuia, cu excepția cererilor în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale și în care protecția drepturilor subiective se realizează în fața unor jurisdicții speciale, cazuri în care cererile vor ft judecate de aceste instanțe, potrivit dispozițiilor legale speciale.

În acest context, controlul legalității și, implicit, verificarea temeiniciei cererii reclamanților, nu se mai poate realiza, direct sau pe cale incidentă, de o instanță ce nu are competențe în materia raporturilor de muncă, sau în materia dreptului administrativ, respectiv Judecătoria Reșița, indiferent de temeiurile de drept invocate de reclamanți, sau de modul în care aceștia și-au caracterizat și denumit acțiunea, competența de rezolvare a cererii de acordare a dreptului salarial chiar și în cazul invocării discriminării trebuind să revină instanțelor specializate, respectiv tribunalului.

De altfel, față de natura specifică a acestor raporturi de muncă, prevederile C. muncii fiind legea specială care nu prevede faptul că aceste cauze sunt judecate de judecătorii, Înalta Curte constată că Tribunalul Bihor este competent să soluționeze asemenea cereri.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2016.