Robbery and theft convictions affirmed on appeal as final; 5-year 8-month and 3-year 6-month terms merged with costs imposed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, Criminal Section, dismissed the defendant's appeal as unfounded, affirming the final convictions of 5 years and 8 months' imprisonment for robbery (art. 211(2)(c) Criminal Code) and 3 years and 6 months' imprisonment for qualified theft (arts. 208 and 209(1)(e) and (2)(b)), merged to the longest term, with preventive detention credited and 1,800,000 lei in costs imposed; the prior appellate decision and trial sentence remain in force. The case involved the defendant, who on the same day snatched gold necklaces from one victim at a tram stop and later stole a bag containing identity documents and a mobile phone from an unlocked car, selling the phone. The Court upheld the trial court's sentencing, finding the penalties properly individualized under art. 72 Criminal Code given the serious social danger of the two real-concurrent offenses, the defendant's prior juvenile robbery conviction, and his consistent confession and remorse—grounding the dismissal under art. 385¹⁵(1)(b) Criminal Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 211 alin. (2) lit. c) C. pen, art. 34 lit. b) C. pen, art. 118 lit. d) C. pen, art. 72 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Robbery and theft convictions affirmed on appeal as final; 5-year 8-month and 3-year 6-month terms merged with costs imposed: 211(2)(c) Criminal Code) and 3 years and 6 months' imprisonment for qualified theft (arts. 208 and 209(1)(e) and (2)(b)), merged to the longest term, with preventive detention credited and 1,800,000 lei in costs imposed; the prior appellate decision and trial sentence remain in force. The case involved the defendant, who on the same day snatched gold necklaces from one victim at a tram stop and later stole a bag containing identity documents and a mobile phone from an unlocked car, selling the phone. The Court upheld the trial court's sentencing, finding the penalties properly individualized under art. 72 Criminal Code given the serious social danger of the two real-concurrent offenses, the defendant's prior juvenile robbery conviction, and his consistent confession and remorse—grounding the dismissal under art. 385¹⁵(1)(b) Criminal Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded.
Basis for obliging the appellant to pay court costs.
Full text
Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 60 din 14 ianuarie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost condamnat inculpatul I.F. zis „S.D.”, „M.”, T. la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. și la 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. e) și alin. (2) lit. b) C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul urmând a executa 5 ani și 8 luni închisoare.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a scăzut din pedeapsa închisorii durata reținerii de 24 de ore din data de 16 mai 2003 și arestarea preventivă cu începere de la 17 mai 2003 la zi.
S-a luat act că părțile vătămate V.F. și A.F. nu s-au constituit părți civile, iar în temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 500.000 lei, dobândită din vânzarea telefonului mobil sustras.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt.
La data de 10 mai 2003, în jurul orelor 10,00, în timp ce se afla în zona Tei, inculpatul a observat în stația R.A.T.B. Ștrand Tei pe partea vătămată V.F. și a luat hotărârea de a-i smulge de la gât lănțișoarele din aur. Pentru realizarea scopului propus, inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, i-a smuls de la gât bijuteriile, după care a fugit.
În aceeași zi, în jurul orelor 15,00, inculpatul a revenit în zona Tei și a observat într-un autoturism Dacia, pe bancheta din spate, o borsetă, luând hotărârea de a o sustrage. Ca urmare, profitând de faptul că partea vătămată A.F. s-a îndepărtat de autoturism, inculpatul a deschis portiera spate stânga ce nu era asigurată și a luat borseta în care se aflau buletinul de identitate al victimei, legitimația MI și un telefon mobil. După comiterea infracțiunii, inculpatul a fugit, a aruncat borseta cu acte, iar telefonul mobil l-a vândut martorului C.A. cu suma de 500.000 lei, fără a-i comunica proveniența bunului.
Ulterior, telefonul mobil a fost recuperat și restituit părții vătămate.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 142 din 27 februarie 2004, a respins apelul formulat de inculpat, apel ce a vizat individualizarea pedepsei.
Împotriva acestor hotărâri inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat reducerea sancțiunilor aplicate.
Recursul nu este fondat.
La individualizarea pedepselor, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și anume pericolul social concret al faptelor comise și datele ce caracterizează persoana făptuitorului.
Comiterea a două infracțiuni în concurs real, în condițiile arătate, și cu consecințele rezultate, relevă un pericol social ridicat.
Referitor la profilul moral al inculpatului, din probele administrate rezultă că acesta nu este la prima încălcare a normelor penale (a fost condamnat în minorat la o pedeapsă privativă de libertate tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie) și este predispus la un comportament antisocial.
Pe de altă parte, la individualizarea pedepsei s-a ținut seama și de poziția inculpatului față de infracțiunile comise pe care le-a recunoscut constant și le-a regretat, motiv pentru care s-au și aplicat sancțiuni orientate spre limitele inferioare ale textelor de lege încălcate.
În raport de elementele de circumstanțiere analizate, pedepsele aplicate inculpatului au fost bine individualizate, astfel că recursul declarat va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.F. împotriva deciziei penale nr. 142 din 27 februarie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Compută prevenția de la 16 mai 2003 la 7 mai 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2004.