48-hour deadline for constitutional referral review calculated per Penal Procedure Code with no weekend extension
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the defendant's appeal as time-barred, thereby leaving the Court of Appeal's decision to reject the constitutional review request intact. The dispute concerned the procedural timeliness of an appeal filed against the dismissal of a motion to refer Article 295(1) of the Penal Code to the Constitutional Court for a review of unconstitutionality. Relying on the principle that the specific 48-hour deadline under Article 29(5) of Law No. 47/1992 is a special appeal route not governed by general civil or criminal procedure rules, the Court applied the general rules for calculating deadlines by hours under Articles 269(1) and (2) of the Code of Criminal Procedure. The Court held that because the appealed order did not specify the exact time of pronouncement, the deadline began at 24:00 on the date of the order and expired at 02:00 on the third day; consequently, the appellant's filing on the fourth day was late, and the extension for weekends under Article 269(4) was inapplicable as it only covers deadlines calculated in days, months, or years.
Legislator headnote
AI generatedart. 269 Legea nr. 47/1992, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 269 alin. (4) C. proc. pen, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, art. 295 alin. (1) C. pen, art. 24 din Legea nr. 255/2013; 48-hour deadline for constitutional referral review calculated per Penal Procedure Code with no weekend extension: The dispute concerned the procedural timeliness of an appeal filed against the dismissal of a motion to refer Article 295(1) of the Penal Code to the Constitutional Court for a review of unconstitutionality. Relying on the principle that the specific 48-hour deadline under Article 29(5) of Law No. 47/1992 is a special appeal route not governed by general civil or criminal procedure rules, the Court applied the general rules for calculating deadlines by hours under Articles 269(1) and (2) of the Code of Criminal Procedure. The Court held that because the appealed order did not specify the exact time of pronouncement, the deadline began at 24:00 on the date of the order and expired at 02:00 on the third day; consequently, the appellant's filing on the fourth day was late, and the extension for weekends under Article 269(4) was inapplicable as it only covers deadlines calculated in days, months, or years.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural provision cited in the operative order as the legal basis for rejecting the appeal as time-barred.
Full text
Recurs. Respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Termen
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căi de atac prevăzute în legi speciale
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- recurs
C. proc. pen., art. 269
Legea nr. 47/1992, art. 29
Termenul de 48 de ore prevăzut în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru exercitarea căii de atac a recursului împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cuprinsă într-o încheiere se calculează conform art. 269 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. Dacă în cuprinsul încheierii nu este menţionată ora pronunţării, termenul de 48 de ore începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care încheierea a fost pronunţată, iar ora la care începe să curgă şi ora la care se împlineşte nu se socotesc în calculul termenului.
Dispoziţiile art. 269 alin. (4) C. proc. pen. nu sunt aplicabile în cazul termenului de 48 de ore, întrucât prorogarea reglementată în dispoziţiile menţionate operează numai în ipoteza termenelor procedurale pe zile, luni sau ani, iar nu şi în ipoteza termenelor pe ore.
I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 311/A din 15 septembrie 2017
Prin încheierea din 29 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, printre altele, în temeiul art. 29 alin. (5) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul inculpat A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 295 alin. (1) C. pen.
Împotriva acestei soluţii a formulat apel inculpatul A.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a pus în discuţie tardivitatea căii de atac.
Examinând calea de atac exercitată de inculpatul A. prin prisma chestiunii tardivităţii invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Analiza tardivităţii apelului formulat de inculpatul A. presupune identificarea, prioritară, a cadrului procesual aferent căii de atac ce formează obiectul dosarului şi, implicit, a regulilor procedurale aplicabile acesteia.
În acest sens, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie notează că, prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017 (publicată în M. Of. nr. 580 din 20 iulie 2017), Curtea Constituţională a stabilit că recursul prevăzut în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este „o cale de atac specială, ce nu poate fi calificată în funcţie de reglementările proprii procedurii penale sau civile.” În consecinţă, „această cale de atac cu fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs, în sensul propriu al termenului prevăzut de Codul de procedură civilă sau penală, şi nici apel, contestaţie sau plângere, în sensul Codului de procedură penală.”
Raportat la statuările instanţei de contencios constituţional, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că obiectul cauzei pendinte este cale de atac - recurs formulată de inculpatul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 295 alin. (1) C. pen., cuprinsă în încheierea din 29 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală.
În ceea ce priveşte cadrul procesual al cauzei, reţinând că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale anterior evocate, calea de atac prevăzută în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 nu preia niciunul dintre elementele şi caracteristicile proprii recursului (respectiv, apelului) prevăzute de Codul de procedură civilă sau penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, până la adoptarea unei soluţii legislative corespunzătoare, aplicabilitatea, în materia de referinţă, a dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 255/2013, implică, totuşi, recunoaşterea şi valorificarea principiilor generale care guvernează căile de atac, consacrate de Codul de procedură penală.
În acest cadru notează că, în lipsa unor dispoziţii exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluţiei instanţei penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale se calculează conform art. 269 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., dispoziţii procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013.
Conform art. 269 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.: „(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.”
În incidenţa dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că încheierea prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul A. a fost pronunţată la data de 29 iunie 2017, fără ca în cuprinsul acesteia să se menţioneze ora la care s-a pronunţat hotărârea.
Dezlegând problema momentului (dies a quo) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situaţia în care nu se cunoaşte ora pronunţării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina şi jurisprudenţa (I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 164/2017) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.
Din această perspectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că termenul de 48 de ore în care inculpatul A. putea contesta încheierea Curţii de Apel Bucureşti, sub aspectul soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a început să curgă la sfârşitul zilei de 29 iunie 2017 (joi), ora 24:00, şi s-a împlinit la data de 2 iulie 2017 (duminică), ora 02:00.
În consecinţă, calea de atac formulată de inculpat la data de 3 iulie 2017, transmisă Curţii de Apel Bucureşti, prin e-mail, la aceeaşi dată, ora 15:21 (asumată de către parte, prin apărător ales, ca fiind singura cale de atac exercitată împotriva încheierii atacate), a fost exercitată după expirarea termenului legal, prorogarea prevăzută în art. 269 alin. (4) C. proc. pen. operând numai în cazul termenelor procedurale pe zile, luni sau ani, nu şi pe ore.
Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 268 C. proc. pen., a respins, ca tardivă, calea de atac - recurs formulată de inculpatul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 295 alin. (1) C. pen., cuprinsă în încheierea din 29 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală.