Inadmissibility of extraordinary appeal against final judgment on criminal non-prosecution order

Decizia nr. 954/2017

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 160 din data de 12 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 98 din data de 12 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2017.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că prin Ordonanța nr. 137/219/P/2017 din 7 aprilie 2017 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/P/2017, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., și art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată A., împotriva magistratului procuror Pasăre Sorin, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen.

Împotriva prezentei ordonanțe, petentul A. a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, potrivit art. 339 alin. (4) C. proc. pen., reiterând, succint, aspectele anterior sesizate, folosind în scris un limbaj licențios, de natură a crea ilaritate, fără a invoca mijloace probatorii pertinente în susținerea infracțiunilor sesizate. Prin ordonanța din 21 aprilie 2017 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/II/2/2017, în temeiul art. 336-339 C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii petentului A. formulată împotriva soluției adoptate în Dosarul nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Prin Încheierea nr. 98 din data de 12 mai 2017 pronunțată de Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2017, a fost respinsă plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 137/P/2017 din data de 7 aprilie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și a Ordonanței nr. 138/II/2/2017 din 21 aprilie 2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ca nefondată și a fost obligat petentul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a apreciat că nu rezultă existența faptelor pentru care s-a formulat plângere în sarcina intimatului, iar din cercetările penale efectuate nu rezultă indicii rezonabile că intimatul a săvârșit vreo faptă de natură care să angajeze răspunderea penală a acestuia, considerente pentru care în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de petentă împotriva Ordonanței de clasare ca nefondată și se va menține Ordonanța atacată nr. 137/P/2017 din data de 7 aprilie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova ca legală și temeinică.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în anulare petentul A., care nu a motivat calea extraordinară de atac promovată. S-a constatat că soluția dată în contestația formulată împotriva ordonanței de clasare nu poate fi atacată prin intermediul căii extraordinare de atac promovate, legea impunând existența unei hotărâri date în apel. Prin urmare, s-a constatat că au fost formulate de către contestator critici care nu se circumscriu niciuneia din ipotezele limitativ prevăzute de disp art. 426 C. proc. pen., contestatorul exprimând nemulțumiri privind modul de instrumentare a cauzei de către judecătorul de cameră preliminară, care ar fi procedat neconstituțional la soluționarea cauzei în lipsa sa. Ca atare, constatând că motivele invocate nu se încadrează în niciunul din cazurile de contestație prev. de art. 426 C. proc. pen., în baza art. 431 alin. (2) C. proc. pen. s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă a contestației în anulare.

Împotriva Deciziei penale nr. 160 din data de 12 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, la data de 20 iulie 2017, a formulat contestație petentul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 12 septembrie 2017 dosarul fiind repartizat aleatoriu cu termen de judecată la data 17 octombrie 2017.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, iar, dispozițiile art. 426 C. proc. pen. prevăd că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute în alin. (1) al aceluiași articol.

Conform dispozițiilor legale precitate, se constată că, petentului contestator nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva Deciziei penale nr. 160 din data de 12 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, câtă vreme acesta a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege și a formulat contestație împotriva unei hotărâri definitive.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 160 din 12 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/54/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 130 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 160 din 12 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/54/2017.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 octombrie 2017.