Legislator Case Law & Legislation
DE FR IT EN
Analyze in Legislator
Decizia nr. 2532/2016 AI generated

Supreme court lack of first-instance jurisdiction over tort damages claims against central public authorities under Law 554/2004

Case Number Decizia nr. 2532/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's direct action for damages and declined jurisdiction, ruling in favor of the public authorities on procedural grounds by referring the case to the Bucharest Court of Appeal, Administrative and Fiscal Section, VIII. The dispute involved a prisoner seeking 1,000,000 euros in compensation from the Office of the Advocate of the People for failing to file administrative lawsuits to protect the rights of inmates against prison administration authorities. The court determined that it lacked material jurisdiction to hear the claim in the first instance because such civil liability actions against public authorities are not among the exclusive competences of the supreme court, noting that the initial court for disputes regarding acts of central public authorities is the appellate administrative-fiscal section. This ruling was based on Article 97 of the New Code of Civil Procedure, which limits the supreme court's original jurisdiction, and Article 10(1) of Law No. 554/2004, which assigns competence for administrative litigation concerning central public authorities to the appellate courts.

Legislator headnote

AI generated

art. 394 C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Supreme court lack of first-instance jurisdiction over tort damages claims against central public authorities under Law 554/2004: Competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă, potrivit dispozițiilor art. 97 din Noul C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de legi speciale.

Keywords

AI generated
lack of jurisdiction civil liability damages liability of the administration article of civil procedure grounds for cassation public authorities

Cited Legislation

AI generated
art. 394 C. proc. civ
În temeiul dispozițiilor art. 394 C. proc. civ.
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 10 alin.
AI generated
Decizia nr. 1693/2017
Jurisdiction of the Supreme Court over first-instance claims against central public authorities and mandatory referral to administrative courts
Decizia nr. 2267/2017
Jurisdictional referral of administrative damages claim against central public authority to appellate court under Law 554/2004
Decizia nr. 377/2008
Competence of Supreme Court versus Court of Appeal for first-instance administrative litigation against central public authorities
Decizia nr. 3344/2018
Supreme Court lack of jurisdiction over appeal against Court of First Instance judgment in civil damages case
Decizia nr. 4009/2019
First-instance jurisdiction for administrative claims against central public authorities in Romania

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 2532/2016

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Instituția Avocatului Poporului și Avocatul Poporului, obligarea pârâților la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.000.000 Euro pentru încălcarea obligației de a sesiza instanța de contencios administrativ în vederea apărării drepturilor deținuților din penitenciare.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că, prin Raportul redactat de instituția pârâtă, au fost constatate grave încălcări ale drepturilor deținuților de către instituțiile Statului Român.

Conform Legii nr. 35/1997 și Legii nr. 554/2004, Avocatul Poporului, dacă apreciază că autoritățile administrative (Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile penitenciare) refuză să-și realizeze atribuțiile legale, iar acest fapt nu poate fi înlăturat decât prin justiție, trebuie să sesizeze instanța competentă de contencios administrativ.

În speță, însă, autoritatea pârâtă a rămas în pasivitate, ceea ce a fost de natură să vatăme grav drepturile reclamantului, ca deținut.

2. Soluția Înaltei Curți

În temeiul dispozițiilor art. 394 C. proc. civ. (2010), analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește judecarea pe fond a cererii reclamantului, excepție invocată de pârâtul Avocatul Poporului, Înalta Curte reține următoarele:

Competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă, potrivit dispozițiilor art. 97 din Noul C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de legi speciale.

Or, cererea reclamantului, prin care se solicită, în esență, angajarea răspunderii unei autorități publice, nu face parte din cererile prevăzute a fi soluționate, în primă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Aceste dispoziții, imperative, structurează competența specială a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește soluționarea în primă instanță a acțiunilor având ca obiect actele lato sensu ale autorităților publice, sferă ce include și refuzul nejustificat, și în raport de care se determină, prima facie, și competența de soluționare a cererilor privind acordarea de despăgubiri de către o autoritate publică.

Pentru aceste considerente, față de obiectul cererii reclamantului și având în vedere că pârâții au calitatea de autorități publice centrale, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de pârâtul Avocatul Poporului.

Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED