Recusal of entire court dismissed for lack of statutory grounds; appeal rejected and costs imposed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the appellate court's rejection of his motion to recuse all judges of the County Court and ordering him to pay 1,200,000 lei in judicial costs. The dispute concerned a criminal proceeding where the defendant attempted to remove the entire judiciary from the case based on a subjective lack of trust, alleging that judges had an interest in the matter because they had previously rejected his similar recusal motions against lower court magistrates and failed to communicate those decisions. Relying on Articles 46, 48, 51, and 52 of the Code of Criminal Procedure, the court held that general distrust does not constitute a statutory ground for incompatibility; valid recusal requires specific, concrete evidence of a legal impediment affecting each individual judge, which the defendant failed to provide.
Legislator headnote
AI generatedart. 51 C. proc. pen, art. 48 lit. d) C. proc. pen, art. 48 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Recusal of entire court dismissed for lack of statutory grounds; appeal rejected and costs imposed: The dispute concerned a criminal proceeding where the defendant attempted to remove the entire judiciary from the case based on a subjective lack of trust, alleging that judges had an interest in the matter because they had previously rejected his similar recusal motions against lower court magistrates and failed to communicate those decisions. Relying on Articles 46, 48, 51, and 52 of the Code of Criminal Procedure, the court held that general distrust does not constitute a statutory ground for incompatibility; valid recusal requires specific, concrete evidence of a legal impediment affecting each individual judge, which the defendant failed to provide.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 17 ianuarie 2003, dată în dosarul nr. 681/2003, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul G.F., privind recuzarea tuturor judecătorilor Tribunalului Dâmbovița.
Hotărând astfel, Curtea de apel, a reținut că petentul G.F., în calitate de inculpat, în dosarul nr. 8971/2001, aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, a recuzat toți magistrații acestei instanțe, cu motivarea că nu are încredere în judecătorii Tribunalului Dâmbovița, apreciind că aceștia au un interes în cauză, deoarece i-au respins cererea prin care a recuzat toți magistrații de la Judecătoria Târgoviște și nici nu i-a fost comunicată încheierea respectivă, pentru a declara recurs.
Analizând cererea de recuzare, în raport de motivele invocate și dispozițiile art. 48 lit. d), art. 50 și art. 51 C. proc. pen., Curtea de apel a reținut că „Din modul în care inculpatul și-a expus motivele, se constată că acestea nu se încadrează în prevederile art. 48 lit. d) C. proc. pen., care se referă la împrejurări de natură a conduce la concluzia certă că, vreunul din judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița, ar avea vreun interes în cauză, ori vreuna din rudele lor apropiate”.
Împotriva încheierii din 17 ianuarie 2003, dată de Curtea de Apel Ploiești, în termenul legal, a declarat recurs petentul G.F., reiterând critica formulată în cererea inițială și anume, că nu are încredere în judecătorii Tribunalului Dâmbovița, apreciind că au un interes în cauză, de vreme ce i-au respins cererea, prin care recuzase pe toți magistrații Judecătoriei Târgoviște și nici nu i-a fost comunicată încheierea, prin care s-a dat o asemenea soluție.
După sesizarea instanței supreme pentru soluționarea recursului declarat în cauză de petent, la termenele de judecată fixate, acesta a recuzat, pe rând, toți judecătorii secției penale a Curții Supreme de Justiție și respectiv, ai secției de contencios-administrativ a Curții Supreme de Justiție, cererile sale fiind respinse prin: încheierea nr. 1300 din 28 martie 2003, dată în dosarul nr. 946/2003 al secției de contencios-administrativ a Curții Supreme de Justiție; încheierea nr. 3799 din 2 octombrie 2003 dată în dosarul nr. 1851/2003 al secției comerciale a Curții Supreme de Justiție; încheierea nr. 4556 din 5 noiembrie 2003 dată în dosarul nr. 5869/2003 al secției civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție; încheierea nr. 5047 din 11 decembrie 2003 dată în dosarul 3572/2003 al secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și încheierea din 3 martie 2004, dată în dosarul 1988/2003 al secției de contencios-administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul declarat de petentul G.F. nu este fondat.
Din dispozițiile art. 51 C. proc. pen., rezultă că recuzarea poate fi cerută numai în situația în care există vreunul din cazurile de incompatibilitate, prevăzute expres și limitativ de art. 46 și art. 48 C. proc. pen.
Iar, potrivit art. 52 alin. (5) din același cod, recuzarea care privește întreaga instanță trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate, în care se află fiecare judecător.
Ori, motivele invocate de petent în mod evident nu constituie cauze de incompatibilitate a tuturor judecătorilor de la Tribunalul Dâmbovița, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 8971/2001.
Așa fiind, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de petentul G.F., ca nefondat, și îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul G.F., împotriva încheierii din 17 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 681/2003 al Curții de Apel Ploiești.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 aprilie 2004.