Inadmissibility of cassation appeal in labor disputes where appellate judgments are final and non-appealable.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal as inadmissible, thereby leaving in force the Court of Appeal decision that had reversed the lower court’s judgment and dismissed the employee’s claim for a 40% monthly wage surcharge. The dispute concerned a labor conflict over wage adjustments, where the national water administration appealed the appellate court’s final decision against the employee. Relying on the principles of legal certainty and constitutional limits on judicial remedies, the court held that under the applicable procedural code and labor law, judgments in labor and social security disputes rendered by appellate courts are definitive and explicitly excluded from the cassation appeal route; consequently, no further legal remedy was available to challenge the appellate decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal in labor disputes where appellate judgments are final and non-appealable: În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 14 septembrie 2017, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 1611/2017
Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 2563 din data de 27 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă Administrația Națională Apele Române și a fost schimbată, în parte, sentința apelată, în sensul că a fost respinsă cererea reclamantului A. privind acordarea adaosului lunar de 40% la salariul de bază, hotărârea pronunțată fiind definitivă.
Împotriva acestei decizii, pârâta Administrația Națională Apele Române a declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 7 august 2017 și repartizat spre soluționare completului de judecată CF 5.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 14 septembrie 2017, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.
Conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat părților la data de 20 septembrie 2017.
La data de 27 septembrie 2017 intimatul-reclamant A. a transmis, prin e-mail, punct de vedere cu privire la raport, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil.
Analizând cererea de recurs sub aspectul admisibilității sale, Înalta Curte constată următoarele:
Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține incidența dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., care stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.
Referitor la aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 C. muncii.
Astfel, coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia nr. 2563 din data de 27 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Administrația Națională Apele Române împotriva deciziei civile nr. 2563 din data de 27 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2017.