Criminal appeal against final decision declared inadmissible
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Supreme Court) dismissed the appellant's appeal as inadmissible, resulting in a final judgment that left the prior decision in force and ordered the appellant to pay 100 RON in judicial costs to the state. The case involved a procedural challenge where an individual attempted to file an ordinary appeal against a final criminal decision issued by the same five-judge panel, which had previously dismissed an extraordinary review (contestarea în anulare) of a preceding ruling. The Court held that the appeal was inadmissible because the target decision was a final criminal judgment not susceptible to ordinary or extraordinary appeal, violating the coherence of the appellate system; specifically, ordinary appeals are only admissible against judgments where the law expressly permits them, and appeals against decisions that have become final or are not subject to the specific procedural route are prohibited. The decisive legal basis included Article 408 of the Code of Criminal Procedure, which restricts the scope of appeals to specific judgments and prohibits standalone appeals against certain orders, and Article 421 of the Code of Criminal Procedure, which governs the dismissal of inadmissible appeals, reinforced by constitutional principles of legal certainty and access to justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 129 din Constituția, art. 408 alin. (1) C. proc. pen, art. 408 C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Criminal appeal against final decision declared inadmissible: The case involved a procedural challenge where an individual attempted to file an ordinary appeal against a final criminal decision issued by the same five-judge panel, which had previously dismissed an extraordinary review (contestarea în anulare) of a preceding ruling. The Court held that the appeal was inadmissible because the target decision was a final criminal judgment not susceptible to ordinary or extraordinary appeal, violating the coherence of the appellate system; specifically, ordinary appeals are only admissible against judgments where the law expressly permits them, and appeals against decisions that have become final or are not subject to the specific procedural route are prohibited. The decisive legal basis included Article 408 of the Code of Criminal Procedure, which restricts the scope of appeals to specific judgments and prohibits standalone appeals against certain orders, and Article 421 of the Code of Criminal Procedure, which governs the dismissal of inadmissible appeals, reinforced by constitutional principles of legal certainty and access to justice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for declaring the appeal inadmissible because it was directed against a final criminal decision not subject to ordinary appeal.
Basis for ordering the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Decizia penală nr. 111/2017
Asupra apelului de față;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 61 din 27 martie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 31 din data de 13 februarie 2017, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/1/2017.
Împotriva deciziei penale menționate anterior a formulat apel contestatoarea A., la data de 20 aprilie 2017, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, la data de 20 aprilie 2017, sub nr. x/1/2017.
Examinând apelul, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acestuia, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, constată calea de atac ca fiind inadmisibilă, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, dar și exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen. admisibilitatea căii de atac ordinare a apelului este condiționată de exercitarea acestei căi de atac potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În speța dedusă judecății, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat cu apelul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 61 din data de 27 martie 2017 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/1/2017.
Potrivit art. 408 alin. (1) C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Instanța constată că, în cauză, calea de atac a apelului a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a raportat la prevederile art. 408 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 61 din data de 27 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, penal 2, în Dosarul nr. x/1/2017.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelanta contestatoare la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 61 din data de 27 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2017.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă apelanta contestatoare la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 iunie 2017.