Annulment of hunting ground management contracts denied; appellate appeal dismissed and lower court partial annulment overturned due to res judicata on public property association

Decizia nr. 2717/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanței de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, reclamanta Asociația Județeană de Vânători și Pescuit Sportiv Covasna, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor prin reprezentant Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Brașov (ITRSV), Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D., Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F., Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare ORBAI, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., solicitând următoarele:

- în baza art. 18 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 554/2004, anularea în tot a contractelor administrative nr. 2 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 17 Turia încheiat între AVPS A. și MMP prin ITRSV la propunerea APP A., nr. 6 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia încheiat între AVPS B. și MMP prin ITRSV la propunerea APP A., nr. 7 din 3 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 18 Mărcușa încheiat între AVPS Natura Sălbatică și MMP prin ITRSV la propunerea AP DALNIC, nr. 11 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan încheiat între AV C. și MMP prin ITRSV la propunerea ACPP G., nr. 12 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 12 Bixad încheiat între AV C. și MMP prin ITRSV la propunerea Asociația I., nr. 13 din 10 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 1 Vârghiș încheiat între AVPS D. și MMP prin ITRSV la propunerea APT H., nr. 14 din 10 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 27 Ghelnița încheiat între Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc și MMP prin ITRSV la propunerea APFV ORBAI;

- în baza art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, anularea tuturor actelor administrative care au stat la baza încheierii contractelor, respectiv procesele-verbale care conțin rezultatele analizei dosarelor de atribuire nr. x din 4 februarie 2011 și nr. Y din 6 februarie 2011, procesele-verbale care conțin rezultatele analizei contestațiilor nr. 216335 din 11 februarie 2011, nr. 216339 din 14 februarie 2011, nr. 216398 din 16 februarie 2011 și nr. 216500 din 21 februarie 2011 și referatul de aprobare a rezultatelor finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice - nr. 216566/isZ din 24 februarie 2011 emis de Direcția Generală Păduri din cadrul MMP;

- în baza art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 și a art. 17 din Ordinul MMP nr. 1221/2010, ca efect al anulării contractelor de gestionare, obligarea pârâților Ministerul Mediului și Pădurilor prin reprezentant Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Brașov (ITRSV), Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D., Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc să restituie (predea) reclamantei, în termenul legal, fondurile cinegetice care au făcut obiectul contractelor de gestionare și obligarea pârâtului MMP să încheie cu reclamanta contracte de gestionare pentru fiecare fond de vânătoare menționat, în caz contrar hotărârea să țină loc de contract de gestionare.

Pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D. și Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, au formulat întâmpinare și au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția tardivității plângerii prealabile, excepția lipsei de interes de interes și excepția inadmisibilității.

Pârâtul Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii deoarece cele 7 contracte administrative a căror anulare a fost solicitată au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale și fără a fi încălcate drepturile terților.

Prin Sentința nr. 2829 din 7 decembrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, iar la data de 20 ianuarie 2012 a fost înregistrată sub același număr la Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

La data de 24 mai 2012 reclamanta a depus o precizare de acțiune prin care a arătat că nu înțelege să se judece cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Brașov, ci cu Ministrul Mediului și Pădurilor, iar prin Încheierea din 21 iunie 2012 s-a luat act de precizarea acțiunii.

2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 21 din 21 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F., Asociația Cinegetică și Piscicolă a proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H. și Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, invocată de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică.

A fost respinsă excepția tardivității plângerii prealabile formulate cu privire la procesul-verbal nr. 216339/14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, invocată de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna, invocată de pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor (subrogat în drepturi și obligații de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, subrogat în drepturi și obligații de Departamentul pentru Ape Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor.

A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, formulată de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică.

A fost admisă în parte excepția lipsei de interes a reclamantei Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna în formularea cererii de anulare a Proceselor-verbale nr. 216335 din 11 februarie 2011, nr. 216398 din 16 februarie 2011 și nr. 216500 din 21 februarie 2011 ale Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, invocată de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică și în consecință, a fost respinsă, ca lipsită de interes, cererea formulată și precizată de reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (succesor în drepturi și obligații al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, succesor în drepturi și obligații a Ministerului Mediului și Pădurilor), Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, având ca obiect anularea Proceselor-verbale nr. 216335 din 11 februarie 2011, nr. 216398 din 16 februarie 2011 și nr. 216500 din 21 februarie 2011 ale Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

Totodată, a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantei Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna în formularea cererii de anulare a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

A fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (succesor în drepturi și obligații al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, succesor în drepturi și obligații a Ministerului Mediului și Pădurilor), Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică.

S-a dispus anularea în parte a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 102, 103, 104, 107 și 108 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 103, 104, 108 și 109 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216.339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 21, 22, 26 și 28 din Anexă și a Referatului de aprobare nr. 216.566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 63, 64, 67 și 68 din Anexa nr. 1.

S-a dispus anularea Contractelor nr. 2 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 17 Turia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 6 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 11 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației Cinegetice și Piscicole a Proprietarilor G. și nr. 12 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 12 Bixad încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației I.

A fost respins restul pretențiilor formulate de reclamantă și obligat pârâtul Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (succesor în drepturi și obligații al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, succesor în drepturi și obligații a Ministerului Mediului și Pădurilor), la plata către reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna a sumei de 6.576 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Totodată, a fost obligată pârâta Asociația Vânătorilor C. la plata către reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna a sumei de 2.543 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Au fost obligate pârâtele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. la plata către reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna a câte 899 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și pe pârâta Asociația Proprietarilor de Păduri E. la plata către reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna a sumei de 3.288 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Au fost obligate pârâtele Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I. și Asociația Proprietarilor de Teren H., la plata către reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna a câte 1.644 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și pe reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna la plata către pârâtele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș la plata a câte 2.240 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că obiectul principal al cererii de chemare în judecată îl constituie anularea proceselor-verbale mai sus menționate și a celor șapte contracte privind atribuirea dreptului de gestionare. Reclamanta a chemat în judecată atât Ministerul Mediului și Pădurilor cât și gestionarii fondurilor de vânătoare și asociațiile care au propus acești gestionari. De altfel, gestionarii sunt părți ale contractelor cu privire la care s-a invocat nulitatea, calitatea lor procesuală fiind justificată de cea de cocontractanți ai unui contract administrativ obiect al acțiunii în anulare.

Cu privire la asociațiile constituite în vederea propunerii gestionarului fondului de vânătoare, instanța a constatat că și acestea au calitate procesuală întrucât prin acțiunea introductivă se invocă motive de nulitate care au legătură cu acestea, iar hotărârea ce se va pronunța se impune a fi opozabilă și acestora.

De asemenea, aceste asociații sub menționate în Procesele-verbale nr. x din 4 februarie 2011, nr. Y din 6 februarie 2011, nr. 216339 din 14 februarie 2011 și Procesul-verbal nr. 216566/ISZ din 24 februarie 2011, procedura de atribuire realizându-se cu participarea acestora și nefiind posibilă fără propunerilor făcute de astfel de asociații și, de aceea, a fost respinsă excepția invocată sub acest aspect, prin întâmpinare, de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică.

S-a reținut că atribuirea dreptului de gestionare a fondului cinegetic este prevăzută, sub aspectul procedurii, de Regulamentul prevăzut în Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1221 din 11 august 2010. Acest ordin a fost modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2265 din 16 decembrie 2010, în vigoare la data de 29 decembrie 2010, data publicării anunțului privind demararea procedurii de atribuire, iar Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic a suferit o modificare anterior momentului publicării anunțului anterior menționat, prin O.U.G. nr. 102/2010.

Potrivit art. 9 al 4 din Ordinul MMP nr. 1221/2010 modificat și completat prin Ordinul MMP nr. 2265/2010, „hotărârile comisiei de atribuire pot fi contestate în termen de 3 zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor privind analiza dosarelor de atribuire directă de la fiecare etapă”, iar în cauză, reclamanta a procedat în sensul prevăzut de textul de lege menționat, contestația sa fiind respinsă.

Ca urmare, după îndeplinirea procedurii prealabile, s-a adresat instanței cu acțiune în anulare a dispoziției de respingere a contestației, a referatului privind rezultatele finale ce nu se putea întocmi decât după soluționarea contestațiilor, precum și a proceselor-verbale inițiale sub aspectele sub care au fost contestate.

Pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică au invocat tardivitatea plângerilor prealabile, cu referire la Procesul-verbal nr. 216339 din 14 februarie 2011 prin prisma dispozițiilor art. 8 alin. (7) din Ordinul nr. 1221/2010. Însă acest proces-verbal cuprinde chiar rezultatul contestațiilor (plângerilor prealabile) formulate de reclamantă, reprezentând rezultatul procedurii prealabile, neimpunându-se a mai fi atacat la rândul său cu recurs grațios. Rezultatul final al atribuirii directe se atacă direct în instanță. Odată cu emiterea procesului-verbal de soluționare a contestațiilor epuizându-se procedura prealabilă

Prin prisma dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, nefiind întemeiată susținerea pârâților, iar instanța a respins excepția tardivității formulării plângerii prealabile referitoare la procesul-verbal anterior menționat.

În privința calității procesuale active, instanța a constatat că reclamanta se circumscrie sferei de subiecte de sesizare a instanței de contencios administrativ, astfel cum aceasta este definită de art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 pentru că aceasta invocă posibilitatea de a fi gestionar al fondului de vânătoare, având dreptul prevăzut de lege de a participa, cu respectarea dispozițiilor legale, la atribuire, iar prin anularea procedurii de atribuire, a contractelor de gestionare a fondului de vânătoare, se creează premisa posibilității participării reclamantei la procedura de atribuire.

De asemenea, și cu privire la interesul pe care reclamanta îl are în formularea petitului II al acțiunii, instanța a reținut, referitor la Procesul-verbal nr. x din 4 februarie 2011 prin care s-a constatat că se face dovada îndeplinirii condițiilor pentru atribuirea dreptului de gestionare din cuprinsul celor șapte fonduri cinegetice, că acesta este dovedit prin raportare la dispozițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 554/2004, neavând importanță câte alte fonduri de vânătoare s-ar afla în gestiunea acestei asociații, ci legitimitatea acestui interes prin prisma posibilității de a deveni gestionar al acestui fond de vânătoare.

Face excepție însă cererea de anulare a Proceselor-verbale nr. 216335 din 11 februarie 2011, nr. 216398 din 16 februarie 2011 și nr. 216500 din 21 februarie 2011 emise de Comisia de analiză a contestațiilor prin care s-au soluționat alte contestații privind aceeași procedură de atribuire, fără legătura cu fondurile de vânătoare din prezenta cauză.

În consecință, excepția lipsei de interes a fost respinsă cu privire la cererea de anulare a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 și a fost admisă cu privire la Procesele-verbale nr. 216335 din 11 februarie 2011, nr. 216398 din 16 februarie 2011 și nr. 216500 din 21 februarie 2011, în acest ultim caz urmând ca cererea de anulare a actelor administrative menționate să fie respinsă ca fiind lipsită de interes.

Sub aspectul inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația I., Asociația Proprietarilor de Teren H., Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, instanța a constatat că parcurgerea procedurii prealabile dă în continuare legitimitate acțiunii în anulare, neavând relevanță că procedura de atribuire s-a finalizat și contractele au fost încheiate, restul motivelor invocate în susținerea excepției urmând a fi analizate odată cu fondul cauzei, nefiind vorba despre o veritabilă excepție ce se impune a fi analizată în condițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Au fost invocate dispozițiile art. 8 din Legea nr. 407/2006 în varianta anterioară modificării prin O.U.G. nr. 102/2010, dar și în forma ulterioară modificărilor aduse legii după data de 3 decembrie 2010

Aceeași distincție s-a prezentat și cu privire la variantele art. 4 din OMMP nr. 1221/2010 înainte și după modificarea prin OMMP nr. 2265/2010.

Din analiza acestor dispoziții legale a rezultat că, la momentul demarării procedurii de atribuire analizată în prezenta cauză, propunerea gestionarului poate fi făcută de “persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice” care fac dovada “că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic”.

Din perspectiva dovezii dreptului de proprietate pentru unitățile administrativ-teritoriale, instanța a reținut că doar terenurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi avute în vedere în calculul celor 50% din suprafața unui fond cinegetic, întrucât proprietatea publică se supune regimului juridic prevăzut de Legea nr. 213/1998.

De asemenea, chiar art. 7 din Legea nr. 407/2006, stabilind categoriile de gestionari cu care se pot încheia contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, prevede în mod separat, printre altele, categoria “administratorii pădurilor proprietate privată” și categoria “administratorii pădurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale”. De altfel, această ultimă categorie este prevăzută în mod expres, în cuprinsul art. 8 al aceluiași act normativ, la lit. b) pct. 3, fiind vorba despre gestionari consacrați.

S-a precizat că potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local, iar o asociație constituită în scopul de a gestiona un fond de vânătoare nu se poate încadra printre instituțiile enumerate de textul de lege amintit anterior.

Au fost invocate prevederile art. 2, art. 3, art. 7, art. 11, art. 12 și art. 13 din Legea nr. 46/2006 și s-a considerat că din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă modalitatea în care legiuitorul a înțeles să prevadă regimul juridic al administrării fondului forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale care nu se poate realiza decât în condițiile legii și nu în aceleași condiții ca în cazul fondului forestier proprietate privată.

Însă, în privința terenurilor proprietate privată ale unităților administrativ-teritoriale, instanța nu a identificat vreun impediment legal pentru aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 în forma aplicabilă procedurii de atribuire analizată în prezenta cauză.

Sub acest aspect, al verificării încălcării dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 213/1998, dar și al celorlalte motive de nelegalitate invocate, instanța a procedat la analiza atribuirii gestionării fiecăruia dintre cele șapte fonduri de vânătoare:

Fondul de vânătoare nr. 17 Turia cu privire la care s-a încheiat, între AVPS A. și MMP prin ITRSV la propunerea APP A., Contractul nr. 2 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9272/2 din 11 noiembrie 2010, se enumeră următoarele terenuri aparținând unităților administrativ-teritoriale incluse în fondul cinegetic nr. 17 Turia: suprafața de 274 ha pădure proprietate publică Comuna Turia, act de proprietate Titlu de proprietate nr. 4645/2002, dintre care 114, 8 ha suprafață inclusă în asociație (poziția 16), suprafața de 318 ha proprietate publică Consiliul Local Cernat, Titlu de proprietate nr. 82/2002, inclusă total în asociație ( poziția 708 ).

În cuprinsul adeverinței emise de Primăria Comunei Turia, nu se face vorbire decât despre proprietatea privată a comunei, fără a se comunica vreun detaliu legat de cea publică. În legătură cu suprafața de 274 ha pădure, s-a arătat că aceasta este proprietate privată.

Ulterior, Primăria Comunei Turia a revenit cu o nouă adeverință însoțită de înscrisuri prin care se arată că pădurea în suprafață de 274 ha este proprietate publică. În acest sens, s-a depus titlul de proprietate emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Județului Covasna nr. 4645/2004.

În raport de dispozițiile art. 6 lit. k) din H.G. nr. 890/2005, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, pct. III poz. 9 din Anexa la Legea nr. 213/1998, instanța de fond a apreciat că terenurile cu destinație forestieră reconstituite în baza legilor fondului funciar sunt în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

În adeverința emisă de Primăria Comunei Cernat, nu se vorbește despre o suprafață de 318 ha, ci de altele mai mici, cu referire la titluri de proprietate eliberate de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor județul Covasna.

În fișa fondului de vânătoare, Primăria Turia este trecută cu o suprafață de 275 ha pădure și 1390,04 ha pășune proprietate comunală, iar Primăria Cernat cu o suprafață de 50 ha pădure și 946, 56 ha pășune proprietate comunală. Ca urmare, nu există nici un motiv pentru care să se înlăture mențiunile cuprinse în dovada eliberată de ITRSV Brașov relativ la natura dreptului de proprietate a suprafețelor cu care cele două unități administrativ-teritoriale au intrat în asociație în vederea desemnării gestionarului fondului

S-a arătat că art. 8 lit. A pct. a) din Legea nr. 407/2006, în varianta anterioară modificării prin O.U.G. nr. 102/2010, nu interzicea în mod expres participarea la propunerea gestionarului fondului de vânătoare și a unităților administrativ-teritoriale care dețineau terenuri în proprietate privată pe teritoriul fondului de vânătoare, neputându-se crea regimuri juridice diferite pentru titularii dreptului de proprietate privată, dar că legiuitorul a înțeles să înlăture orice alte interpretări prin modificarea adusă art. 8 prin O.U.G. nr. 102/2010 în sensul menționării exprese și a unităților administrativ-teritoriale și că din interpretarea în ansamblu a art. 8 astfel modificat, reieșind în mod clar că este vorba doar despre proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale în cazul propunerii unui gestionar altul decât consacrat.

În prezenta cauză nu există cadrul legal al analizării nelegalității constituirii APP E., sancțiunea anulării procedurii fiind atrasă de încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea proprietății publice. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi despre o inadmisibilitate a acțiunii.

Pentru aceste considerente, instanța a constatat că procedura de atribuire a fondului nr. 17 Turia s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, fapt ce conduce la anularea acesteia în ceea ce privește propunerea formulată de APP E. de gestionare a fondului de vânătoare de către AVPS A., în concret anularea în parte a Procesului-verbal nr. 216.026 din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 108 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 109 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216.339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 26 din Anexă și a Referatului de aprobare nr. 216566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 68 din Anexa nr. 1. și a contractului de gestionare a fondului forestier încheiat.

Ca urmare, celelalte motive invocate prin acțiune cu privire la acest fond nu vor mai fi analizate.

Fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia cu privire la care s-a încheiat, între AVPS J. și MMP prin ITRSV la propunerea APP A., Contractul nr. 6 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9272/5 din 11 noiembrie 2010, se enumeră următoarele terenuri aparținând unităților administrativ-teritoriale incluse în fondul cinegetic nr. 23 Lemnia: suprafața de 1520,19 ha pădure proprietate publică Comuna Lemnia, titluri de proprietate nr. 302/2002 și 3936/2002, inclusă total în fondul cinegetic (poziția 1), suprafața de 1064,31 ha pădure proprietate publică Comuna Mereni, Titlu de proprietate nr. 302/2002, dintre care 326,61 ha suprafață inclusă în fondul cinegetic (poziția 2), suprafața de 2627,70 ha pădure proprietate publică Municipiul Târgu Secuiesc, Titlu de proprietate nr. 293/2002, dintre care 1310,05 ha suprafață inclusă în fondul cinegetic (poziția 3), suprafața de 379,10 ha proprietate publică Comuna Brețcu, Titlu de proprietate nr. 231/2002, inclusă total în asociație (poziția 15).

În cuprinsul adeverinței emise de Primăria Comunei Lemnia, nu se face vorbire decât despre proprietatea privată a comunei, fără a se comunica vreun detaliu legat de cea publică. La această adeverință sunt anexate și copiile Titlurilor de proprietate menționate în dovadă, respectiv nr. 302/2002 și nr. 3936/2004, ambele emise de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu titlu de fond forestier național, aflate, de altfel, și în documentația care a stat la baza eliberării dovezii.

De asemenea, și în cuprinsul adeverinței eliberate de Primăria Comunei Mereni se vorbește despre pădurea proprietate privată a comunei.

Titlul de proprietate indicat cu privire la suprafața de pădure a comunei Mereni aflată pe fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia, este același cu unul dintre cele ale Comunei Lemnia, respectiv 302/2002, aflându-se copia unui protocol încheiat între cele două comune prin care o parte din suprafața dobândită prin titlul de proprietate mai sus menționat, a revenit comunei Mereni.

Prin adeverința emisă de Primăria Municipiului Târgu secuiesc se arată că această unitate administrativ-teritorială participă în fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia cu suprafața de 1310,05 ha fond forestier, 384,9 ha pășune împădurită și 135,26 ha pășune de șes și că toate acestea se află în proprietatea privată a municipiului.

Titlul de proprietate nr. 293/2002 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Județul Covasna se află la fila 759 vol. IV CA Bv și privește stabilirea dreptului de proprietate pentru 1481,15 ha din fondul forestier național.

În adeverința emisă de Consiliul Local Brețcu, se atestă chiar faptul reținut la poziția 15 a anexei la Dovada nr. 9272/5 din 11 noiembrie 2010 emisă de ITRSV Brașov, respectiv că unitatea administrativ-teritorială a participat în cadrul APP E. cu suprafața de 379,10 ha proprietatea sa publică.

La fila 767 din vol. IV CA Bv, se află Titlul de proprietate nr. 310/2002 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate și menționat la poziția 15 a anexei la dovadă ca document care atestă dreptul de proprietate asupra suprafeței respective.

Așa cum s-a arătat și anterior, în prezenta cauză nu există cadrul legal al analizării nelegalității constituirii APP E., sancțiunea anulării procedurii fiind atrasă de încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea proprietății publice. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi despre o inadmisibilitate a acțiunii.

Având în vedere dispozițiile art. 6 lit. k) din H.G. nr. 890/2005, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 și ale pct. III poz. 9 din Anexa la Legea nr. 213/1998, astfel cum acestea au fost expuse și coroborate anterior, în analiza procedurii de atribuire a fondului nr. 17 Turia, instanța a constatat că procedura de atribuire a fondului nr. 23 Lemnia s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, fapt ce conduce la anularea acesteia în ceea ce privește propunerea formulată de APP E. de gestionare a fondului de vânătoare de către AVPS J., în concret anularea în parte a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 107 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 108 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 28 din Anexă și a referatului de aprobare nr. 216.566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 67 din Anexa nr. 1. și a contractului de gestionare a fondului forestier încheiat. Ca urmare, celelalte motive invocate prin acțiune cu privire la acest fond nu vor mai fi analizate.

Fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan cu privire la care s-a încheiat, între AV C. și MMP prin ITRSV la propunerea ACPP G., Contractul nr. 11 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9258/1 din 23 noiembrie 2010, se enumeră următoarele terenuri aparținând unităților administrativ-teritoriale incluse în fondul cinegetic nr. 23 Lemnia: suprafața de 180 ha pășune proprietatea Comunei Bodoc, Titlu de proprietate nr. 511 din 18 februarie 2010/II/C/17, inclusă total în fondul cinegetic (poziția 4), suprafața de 921,60 ha pădure proprietatea Comunei Bixad, Titluri de proprietate nr. 6354/2007 și 3747/19633, dintre care 625 ha suprafață inclusă în fondul cinegetic.

În cuprinsul adeverinței emise de Primăria Comunei Bodoc, se arată că suprafața de 180 ha teren agricol cu care unitatea administrativ-teritorială a aderat la ACPP G., se află în domeniul privat al acesteia, conform Ordinului Prefectului Covasna nr. 51 din 5 martie 2002. Ca urmare, în cauză nu s-a făcut dovada proprietății publice a comunei asupra acestei suprafețe de pășune.

Primăria Comunei Bixad a depus la dosar (adeverință însoțită de înscrisuri, prin care arată că la nivelul fondurilor de vânătoare situate pe teritoriul comunei, sunt suprafețe de teren care se află atât în proprietatea publică cât și în cea privată a unității administrativ-teritoriale conform documentelor anexate. Printre aceste documente se numără și copia Titlului de proprietate nr. 6354/2007 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Județul Covasna asupra suprafeței de 921,6 ha cu titlu de fond forestier național. Din această suprafață, 625 ha pădure se află pe fondul de vânătoare analizat, Primăria Comunei Bixad aducând această ultimă suprafață în asocierea ACPP G.

Așa cum s-a arătat și anterior, în prezenta cauză nu există nici cadrul legal al analizării nelegalității constituirii ACPP G., sancțiunea anulării procedurii fiind atrasă de încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea proprietății publice. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi despre o inadmisibilitate a acțiunii.

Având în vedere dispozițiile art. 6 lit. k) din H.G. nr. 890/2005, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 și ale pct. III poz. 9 din Anexa la Legea nr. 213/1998, astfel cum acestea au fost expuse și coroborate anterior, în analiza procedurii de atribuire a fondului nr. 17 Turia, instanța a constatat că procedura de atribuire a fondului nr. 8 Dobrița Zălan s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, fapt ce conduce la anularea acesteia în ceea ce privește propunerea formulată de AV Prosilva de gestionare a fondului de vânătoare de către ACPP G., în concret anularea în parte a Procesului-verbal nr. 216.026 din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 103 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 104 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216.339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 21 din Anexă și a referatului de aprobare nr. 216566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 64 din Anexa nr. 1 și a contractului de gestionare a fondului forestier încheiat.

Ca urmare, celelalte motive invocate prin acțiune cu privire la acest fond nu vor mai fi analizate.

Fondul de vânătoare nr. 12 Bixad cu privire la care s-a încheiat, între AV C. și MMP prin ITRSV la propunerea ASOC I., Contractul nr. 12 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 10.088/1 din 3 decembrie 2010, se enumeră următoarele terenuri aparținând unităților administrativ-teritoriale incluse în fondul cinegetic nr. 12 Bixad: suprafața de 921, 60 ha pădure proprietatea Comunei Bixad, Titlu de proprietate nr. 6354/2007, dintre care 296,6 ha suprafață inclusă în fondul cinegetic (poziția 5).

Astfel cum s-a reținut și în cadrul analizei atribuirii fondului nr. 8 Dobrița Zălan, Primăria Comunei Bixad a depus la dosar, adeverință însoțită de înscrisuri, prin care arată că la nivelul fondurilor de vânătoare situate pe teritoriul comunei, sunt suprafețe de teren care se află atât în proprietatea publică cât și în cea privată a unității administrativ-teritoriale conform documentelor anexate. Printre aceste documente se numără și copia Titlului de proprietate nr. 6354/2007 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Județul Covasna asupra suprafeței de 921,6 ha cu titlu de fond forestier național. Din această suprafață, 625 ha pădure se află pe fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan, iar 296,60 pe fondul de vânătoare analizat, nr. 12 Bixad, Primăria Comunei Bixad aducând această ultimă suprafață în Asociația I.

Așa cum s-a arătat și anterior, în prezenta cauză nu există nici cadrul legal al analizării nelegalității constituirii Asociației I., sancțiunea anulării procedurii fiind atrasă de încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea proprietății publice. Din acest punct de vedere, nu se poate vorbi despre o inadmisibilitate a acțiunii.

Având în vedere dispozițiile art. 6 lit. k) din H.G. nr. 890/2005, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 și ale pct. III poz. 9 din Anexa la Legea nr. 213/1998, astfel cum acestea au fost expuse și coroborate anterior, în analiza procedurii de atribuire a fondului nr. 17 Turia, instanța a constatat că procedura de atribuire a fondului nr. 12 Bixad s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, fapt ce conduce la anularea acesteia în ceea ce privește propunerea formulată de AV Prosilva de gestionare a fondului de vânătoare de către Asociația I., în concret anularea în parte a Procesului-verbal nr. 216.026 din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 102 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 105 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216.339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 22 din Anexă și a referatului de aprobare nr. 216566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la poziția 63 din Anexa nr. 1. și a contractului de gestionare a fondului forestier încheiat.

Ca urmare, celelalte motive invocate prin acțiune cu privire la acest fond nu vor mai fi analizate.

Fondul de vânătoare nr. 18 Mărcușa cu privire la care s-a încheiat, între AVPS Natura Sălbatică și MMP prin ITRSV la propunerea AP DALNIC, Contractul nr. 7 din 3 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9570/1 din 23 noiembrie 2010, se enumeră terenuri aparținând proprietarilor din localitățile Dalnic, Cernat, Boroșneu, Mocșa și Catalina, fără a se identifica vreun teren al unităților administrativ-teritoriale și, cu atât mai mult, vreo suprafață aflată în proprietatea publică a vreunei primării.

Ca urmare, motivul de anulare a procedurii de atribuire privind încălcarea dispozițiilor legate de administrarea proprietății publice, este neîntemeiat în legătură cu fondul de vânătoare nr. 18 Mărcușa.

Potrivit dovezii nr. 9570/1 din 23 noiembrie 2010 emisă de ITRSV Brașov, suprafața totală a AP Dalnic în Fondul nr. 18 Mărcușa este de 8841, 652 ha, ceea ce reprezintă 71,6% din totalul suprafeței fondului care este, potrivit fișei fondului de vânătoare, de 12.341 ha.

Referitor la suprafața fondului de vânătoare nr. 18 Mărcușa, instanța constată că aceasta este stabilită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare, prin care s-a aprobat reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare.

Au fost invocate prevederile art. 47 din Legea nr. 103/1996 în vigoare la momentul publicării Ordinului nr. 193/2002, art. 53 alin. (1) și (2) din Legea nr. 407/2006 și s-a arătat că o reactualizare de orice natură a fondului de vânătoare nu se poate realiza decât printr-o modalitate prevăzută de lege, respectiv prin ordin al ministrului, datele oferite de expertiza extrajudiciară neputând conduce la modificarea celor din fișa fondului de vânătoare depusă la dosar de ITRSV Brașov.

În cuprinsul fișei fondului de vânătoare se menționează o suprafață totală de 12.341 ha. Din analiza structurii suprafeței cinegetice productive rezultă care nu există suprafețe administrate de gestionar consacrat.

În consecință, în cauză este clar stabilit, pe baza tuturor înscrisurilor de la dosar, că terenurile menționate în dovada eliberată de ITRSV Brașov, reprezintă 71,76% din totalul fondului de vânătoare.

În motivarea cererii de chemare în judecată, cu privire la atribuirea fondului de vânătoare nr. 18 Mărcușa, s-a mai susținut că AP DALNIC a constituit cele 50% din suprafețele de teren ale unor detentori precari (arendași, chiriași), iar nu de la persoane care au calitatea de proprietari, încălcându-se prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 și art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1221/2010 și că dovada proprietății terenurilor cu adeverință nu s-a realizat în condițiile art. 5 din O.G. nr. 33/2002. În niciuna dintre notele de ședință depuse de reclamantă la dosar, în scopul detalierii și indicării exacte a situațiilor invocate, nu se regăsește vreo trimitere la înscrisurile aflate la dosar în legătură cu fondul de vânătoare menționat.

Prin prisma dispozițiilor art. 4 din OMMP nr. 1221/2010 privind dovada recunoașterii deținerii în proprietate a peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic, având în vedere și cele de mai sus, instanța a constatat că nu s-a făcut dovada de către reclamantă a greșitei aprecieri din partea comisiei de atribuire sau a greșitei emiteri a dovezii de către ITRSV. Niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduc la înlăturarea dovezilor administrate în fața comisiei de atribuire sau la nelegalitatea procedurii de atribuire a Fondului de vânătoare nr. 18 Mărcușa.

Fondul de vânătoare nr. 1 Vârghiș cu privire la care s-a încheiat, între AVPS D. și MMP prin ITRSV la propunerea APT H., Contractul nr. 13 din 10 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9524/1 din 12 noiembrie 2010, se enumeră terenuri aparținând proprietarilor persoane fizice și composesorate, fără a se identifica vreun teren al unităților administrativ-teritoriale și, cu atât mai mult, vreo suprafață aflată în proprietatea publică a vreunei primării.

Ca urmare, motivul de anulare a procedurii de atribuire privind încălcarea dispozițiilor legate de administrarea proprietății publice, este neîntemeiat în legătură cu fondul de vânătoare nr. 1 Vârghiș.

Potrivit aceleiași dovezii emisă de ITRSV Brașov, suprafața totală a APT H. în Fondul nr. 1 Vârghiș este de 6461,28 ha, ceea ce reprezintă 57,59% din totalul suprafeței fondului care este, potrivit fișei fondului de vânătoare, de 11.218 ha.

Reținând aceleași considerente ca cele expuse în analiza atribuirii fondului de vânătoare nr. 18 Mărcușa, în cauză este clar stabilit, pe baza tuturor înscrisurilor de la dosar, că terenurile menționate în dovada eliberată de ITRSV Brașov, reprezintă 57,59% din totalul fondului de vânătoare.

Reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale potrivit cu care în APT H. s-au adus terenuri care, în realitate, ar figura pe alte fonduri cinegetice, neindicând înscrisuri care să facă dovada în acest sens.

De asemenea, nu au fost probate nici susținerile potrivit cărora Composesoratul Merești figurează cu o suprafață de 1.450 ha, dar pe fondul cinegetic nr. 1 Vârghiș are doar 100 de ha, situate în UP II (parcelele 49 și 50 ), restul de 1350 de ha neaflându-se pe acest fond.

Faptul că s-a luat act de aderarea unuia dintre cei șapte moștenitori, în cazul persoanei K. nu conduce la concluzia că ceilalți moștenitori nu ar fi dorit ca terenul să fie adus în asociație în vederea desemnării gestionarului, la dosar aflându-se și procesul-verbal de punere în posesie semnat de aceeași persoană și nu de către toți moștenitorii.

Declarații notariale date de către L., M., N., O., P. și Q. nu au valoare probatorie în cauză, neputând face dovada celor invocate de către reclamantă.

Nici faptul că la Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor de Teren H., conform procesului-verbal, la cererea Asociației Vânătorilor Sportivi Somoș de a fi propusă de către APT H. ca gestionar al fondului cinegetic nr. 1 Vârghiș, s-au abținut de la vot Composesoratul de Pădure Vârghiș cu 1212 drepturi de vot, R., mandatarul lui S. și T. cu 695 drepturi de vot, nu reprezintă un motiv de nulitate a procedurii întrucât abținerea este una dintre pozițiile pe care un membru o poate adopta la luarea unei decizii, fără vreo consecință sub aspectul validității hotărârii adoptate conform legii.

Suprafața de 675, 2 ha ce rezultă din totalizarea suprafețelor indicate pe procesul-verbal, nu este în măsură să schimbe procentul mai mare de 50% al suprafețelor deținute în fondul cinegetic de către membrii asociației care au propus gestionarul fondului de vânătoare.

Prin prisma dispozițiilor art. 4 din OMMP nr. 1221/2010 privind dovada recunoașterii deținerii în proprietate a peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic, având în vedere și cele de mai sus, instanța a constatat că nu s-a făcut dovada de către reclamantă a greșitei aprecieri din partea comisiei de atribuire sau a greșitei emiteri a dovezii de către ITRSV. Niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduc la înlăturarea dovezilor administrate în fața comisiei de atribuire sau la nelegalitatea procedurii de atribuire a Fondului de vânătoare nr. 1 Vârghiș.

Fondul de vânătoare nr. 27 Ghelnița cu privire la care s-a încheiat, între Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc și MMP prin ITRSV la propunerea APFV ORBAI, Contractul nr. 14 din 10 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice.

În anexa la Dovada nr. 9497 din 10 noiembrie 2010, se enumeră terenuri aparținând proprietarilor persoane fizice și juridice și composesorate, precum și o suprafață de 956, 1 ha pășune aparținând Comunei Ghelnița.

În cauză nu s-a făcut dovada că această suprafață ar fi proprietate publică a unității administrativ-teritoriale, de altfel, având în vedere dispozițiile legale și considerentele expuse în analiza atribuirii fondului de vânătoare nr. 17 Turia, rezultă cu evidență că pășunile nu pot fi decât în proprietatea privată a comunei.

Ca urmare, motivul de anulare a procedurii de atribuire privind încălcarea dispozițiilor legate de administrarea proprietății publice, este neîntemeiat în legătură cu fondul de vânătoare nr. 27 Ghelnița.

Potrivit aceleași dovezii emisă de ITRSV Brașov, suprafața totală a APFV Orbai în Fondul nr. 27 Ghelnița este de 6252,42 ha, ceea ce reprezintă 52,47% din totalul suprafeței fondului care este, potrivit fișei fondului de vânătoare.

Reținând aceleași considerente ca cele expuse în analiza atribuirii fondului de vânătoare nr. 18 Mărcușa, în cauză este clar stabilit, pe baza tuturor înscrisurilor de la dosar, că terenurile menționate în dovada eliberată de ITRSV Brașov, reprezintă 52,47% din totalul fondului de vânătoare.

În statutul Asociației Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, la Cap II, art. 4 lit. a) se prevede în mod expres că asociația are drept scop alegerea și propunerea gestionarului fondului de vânătoare în procesul de atribuire în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 218/2008.

Faptul că asociația are mai multe scopuri nu este prohibit de lege, reclamanta neindicând vreun temei de drept care să prevadă exclusivitatea acestui scop. În consecință, din acest punct de vedere, nu se poate cenzura participarea asociației în procedura de atribuire.

În privința susținerilor potrivit cu care există titlurile de proprietate în care figurează mai mulți proprietari, însă acordul de aderare la asociație de proprietari a fost semnat doar de o singur proprietar, fără ca acesta să fi avut un mandat special de reprezentare pentru ceilalți proprietari, instanța are în vedere aceleași considerente ca cele reținute în analiza procedurii de atribuire a fondului de vânătoare nr. 1 Vârghiș, înlăturând acest motiv de nulitate a procedurii.

În legătură cu terenul lui U., nu s-au adus dovezi în susținerea celor expuse prin cererea de chemare în judecată, chiar în cuprinsul fișei fondului de vânătoare identificându-se un teren de 1445 ha pădure pe numele V..

Și în cazul acestui fond de vânătoare, declarații notariale date de către W. și X. nu au valoare probatorie în cauză, neputând face dovada celor invocate de către reclamantă.

În privința suprafeței de pășune aflată în proprietatea comunei Ghelnița și atestată de dovada emisă de ITRSV Brașov, instanța a constatat că, într-adevăr, prin adeverința emisă de Primăria Comunei Ghelnița la data de 27 mai 2013 se arată că în anul 2008 în domeniul privat al comunei se afla un total de 1242,80 ha pășune, iar până la momentul emiterii adeverinței, s-au retrocedat și vândut în total cca 435 ha pășune, însă are în vedere și înscrisurile depuse alăturat adeverinței, respectiv Hotărârea CL Ghelnița nr. 9/2008 privind aprobarea punerii la dispoziția comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a suprafețelor de pășune din domeniul privat al comunei, precum Anexa la această hotărâre pe care s-a făcut mențiunea că până în anul 2013 s-a retrocedat un total de 807,80 ha.

Ca urmare, niciuna dintre aceste date nu contrazice faptul că la data emiterii dovezii, 10 noiembrie 2010, Comuna Ghelnița nu ar fi avut în proprietate suprafețele de pășune identificate în anexă, scoaterea din patrimoniul comunei, ulterior atribuirii fondului de vânătoare neputând avea vreo consecință asupra legalității procedurii de atribuire.

Reclamanta nu a menționat motivul pentru care a făcut referire la Composesoratele Y. și Z., simpla declarație notarială a reprezentantului acestora neavând vreo valoare probatorie în prezenta cauză.

În consecință, niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduc la înlăturarea dovezilor administrate în fața comisiei de atribuire sau la nelegalitatea procedurii de atribuire a Fondului de vânătoare nr. 1 Vârghiș.

Petitul III al acțiunii introductive a fost respins întrucât modalitatea în care se asigură gestiunea fondului de vânătoare în situația încetării contractului, este prevăzută de lege (art. 12 alin. (2) din Legea nr. 407/2006) și este atributul autorității de reglementare și nu al instanței.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta Asociația Județeană de Vânători și Pescuit Sportiv Covasna și pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G. și Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

I. În recursul declarat de reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna s-a solicitat admiterea în parte a acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.

În cadrul motivelor de recurs, după prezentarea unui scurt istoric al litigiului, a fost criticată soluția instanței de fond în privința celor trei contracte de gestionare a faunei cinegetice pentru că nu a luat în considerare cauzele de nulitate invocate și s-a arătat că, în mod greșit, aceasta a reținut că numai printr-o expertiză s-ar fi putut stabili dacă terenurile aduse de unitățile administrativ-teritoriale sunt terenuri proprietate publică, considerente ce sunt contradictorii, din moment ce instanța a reținut că ar fi anexate dovezile privind deținerea în proprietate a peste 50% din suprafața fondului cinegetic.

Pentru că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu Ministerul Mediului și Pădurilor, recurenta consideră că instanța de fond s-a limitat doar la o simplă invocare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1221/2010 și a ignorat cerințele imperative ale textului, respectiv „înscrisuri originale”, neindicând în concret vreun înscris original.

Analizând hotărârea atacată rezultă că, în opinia recurentei, motivarea se întemeiază pe înscrisuri care provin de la intimatele-pârâte și că includerea suprafețelor este dovedită printr-un document original eliberat de către inspectorul de regim silvic și vânătoare în a cărui rază se află fondul cinegetic în cauză, fără a fi suplimentat probatoriul și a se verifica dacă acel document este susținut de înscrisuri corespunzătoare.

Pe fondul cauzei, recurenta a susținut că, în ceea ce privește Fondul cinegetic nr. 1 Vârghiș, Composesoratul Merești figurează cu o suprafață de 1.450 ha, dar pe acel fond cinegetic au doar 100 ha, iar restul de 1.350 ha nu se află pe acel fond; AA. figurează cu 24,090 ha, dar care nu se află pe fondul cinegetic nr. 1 Vârghiș; BB. figurează cu 17,85 ha, dar suprafața de 10,56 ha nu se află pe acel fond și că, după scăderea acestor suprafețe, rămân doar 5.064,64 ha, deci 45% din 5.609,5 ha.

Fondul cinegetic nr. 27 Ghelnița

Din dovada emisă de ITRSV Brașov Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai ar avea 6.252 ha din fond, dar consideră recurenta că din această suprafață trebuie scăzută cea de 956,1 ha - proprietate publică (pășune) pentru că au fost emise două adrese de către Primăria comunei Ghelnița: adresa nr. 859 din 7 martie 2011, din care rezultă că pășunile de 173 ha și de 498 ha sunt retrocedate unui număr de 133 proprietari și adresa nr. 62 din 5 ianuarie 2012 din care rezultă că Primăria posedă 100 ha la Dealul Viilor și 39 ha pădure.

S-a solicitat de către recurentă să fie scăzute și suprafețele de 156,04 ha și 497 ha pentru că reprezentantul celor două Composesorate Zăbala nu este de acord cu prevederile actului constitutiv al Asociației Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai.

După scăderea suprafeței de 1.470 ha din 6.252 ha ar rămâne, susține recurenta, doar 4.782 ha, deci 40% din 5.958 ha.

Pentru fondul de vânătoare nr. 18 Mărcușa s-a invocat faptul că suprafețele de teren au fost adunate fără știința proprietarilor de teren, lucru dovedit cu lipsa cererilor de aderare a persoanelor fizice sau juridice la Asociația de proprietari de terenuri Dalnic.

II. În recursul declarat de pârâtele Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor C., Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., s-a solicitat casarea în parte a sentinței și judecând în fond cauza, respingerea în tot a acțiunii introductive.

A fost criticată soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:

- calitatea procesuală a asociațiilor de proprietari

S-a apreciat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a asociațiilor de proprietari pentru că acestea nu sunt parte a contractului de gestionare a fondurilor cinegetice și nu au participat la procedura administrativă de atribuire a contractelor de gestionare.

Acestea au făcut numai propunerea de atribuire a dreptului de gestionare către asociațiile pârâte, dar instanța nu a fost învestită cu o acțiune în nulitatea actelor de organizare și funcționare ale asociațiilor de proprietari și, de aceea, se impunea admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.

- instanța de fond a interpretat în mod eronat disp. art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006, în sensul că doar terenurile proprietate privată ale unităților administrativ-teritoriale pot fi avute în vedere la calculul celor 50% din suprafața fondului cinegetic.

Recurentele apreciază că art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 404/2006, în forma în vigoare la data desfășurării procedurii de atribuire, nu face distincția între proprietatea privată și cea publică.

A fost invocată autoritatea de lucru judecat cu privire la acte de aderare ale unităților administrativ-teritoriale la Asociațiile de proprietari în raport de Sentințele civile nr. 2903/13 martie 2013 a Tribunalului Covasna (irevocabilă prin Decizia nr. 1027 din 25 martie 2014 a C.A. Brașov) și nr. 2723 din 27 noiembrie 2013 a Tribunalului Covasna (irevocabilă prin respingerea recursului AJVPS Covasna).

Cu privire la distincția între proprietatea publică și proprietatea privată, recurenta a invocat considerentele sentințelor potrivit cărora procentul de peste 50% din terenurile pe care sunt constituite fondurile cinegetice, a terenurilor proprietate publică, nu aduce atingere dispozițiilor Legii nr. 213/1998 și de aceea, s-a solicitat respingerea în tot a acțiunii introductive.

Au fost depuse hotărârile judecătorești în raport de care a fost invocată autoritatea de lucru judecat.

III. În recursul declarat de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a AJVPS Covasna și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată în integralitate ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivele de recurs a fost criticată soluția instanței de fond ca fiind nelegală pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

A fost criticată soluția instanței de fond pentru că, în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale active a AJVPS Covasna.

În raport de faptul că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea unor contracte încheiate cu șase asociații de vânătoare constituite pe teritoriul județului Covasna și de dispozițiile Legii nr. 554/2004, recurenta susține că reclamanta nu a făcut dovada că are calitate și nu poate fi titularul acțiunii în anulare, fiind terț față de acestea și nefiind vătămată prin contractele administrative pe care înțelege să le atacate, nejustificând interes în introducerea acțiunii.

În cazul constatării nulității absolute a contractelor de gestiune încheiate, reclamanta nu avea în mod automat, susține recurentul, calitatea de gestionar al contractelor în cauză întrucât nu îndeplinește condițiile necesare în vederea atribuirii directe a fondurilor cinegetice în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 407/2006.

Prin anularea contractelor de gestiune, reclamanta a arătat că procedura va fi reluată în etapa atribuirii directe și conform modificărilor ulterioare privind posibilitatea unităților administrativ-teritoriale de a intra în asociații de proprietari, soluția va fi aceeași, astfel că AJVPS Covasna deține un interes condiționat de o eventuală imposibilitate de atribuire directă a fondurilor de gestiune în cauză, ce nu poate fi luat în considerare.

Pe lângă faptul că reclamanta nu a făcut dovada că îndeplinește condițiile pentru atribuirea directă în forma principală reglementată de art. 8 alin. (1) lit. a) nu a făcut nici dovada că ar putea beneficia de o atribuire directă în modalitatea reglementată de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 407/2006 și nici faptul că s-ar fi putut înscrie la o eventuală licitație publică, întrucât pentru aceasta era necesar să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 6 din Ordinul nr. 1221/2010, după cum rezultă din prevederile cuprinse la art. 11 alin. (5) din ordinul menționat.

Soluția instanței de fond a fost criticată și pentru că, în mod greșit a apreciat că nu au fost întocmite condițiile prevăzute de lege în cazul atribuirii contractelor de gestiune nr. 2 din 2 martie 2011, nr. 6 din 2 martie 2011, nr. 11 din 9 martie 2011 și nr. 12 din 9 martie 2011.

Recurenta a invocat prevederile art. 1, 3, 6 și 7 din Ordinul nr. 1221/2010 și cele ale art. 7 din Legea nr. 407/2006.

S-a precizat că la încheierea fiecărui contract în parte s-a avut în vedere că asociațiile de proprietari au precizat sentințele judecătorești de înființare, dovada includerii terenurilor în fondurile cinegetice s-a emis în baza declarațiilor pe propria răspundere făcute de reprezentanții legali ai asociațiilor în condițiile art. 4 din Ordinul nr. 1221/2010, declarațiile pe proprie răspundere au fost depuse în original autentificate și au fost atașate documentele privind deținerea în proprietate a peste 50% din terenurile aferente fiecărui fond cinegetic.

În ceea ce privește inaplicabilitatea O.U.G. nr. 102/2010 s-a învederat că aprecierea instanței de fond este văd eronată, O.U.G. nr. 102/2010 viza întocmai procedurile de atribuire pentru contractele de gestiune ce expirau în cursul lunii noiembrie 2010, iar normele considerate de instanța de fond ca fiind neaplicabile sunt norme de procedură de imediată aplicare, neputând fi ignorate de autoritățile publice menite să le aplice.

Cu privire la nerespectarea principiului inalienabilității bunurilor proprietate publică, s-a apreciat că instanța de fond în mod eronat a reținut că participarea unităților administrativ-teritoriale ar duce la încălcarea acestui principiu întrucât posibilitatea de a aduce în asociații terenuri proprietate publică administrate de primarii din zonele fondurilor cinegetice respectă acest principiu, terenurile nefiind aduse ca aport în natură la patrimoniul asociațiilor, acestea rămânând membrilor asociației ce își exercită în plenitudinea lor atributele acestui drept.

Intimatele-pârâte Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Proprietarilor de Teren Făguș, Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului AJVPS Covasna ca nefondat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatele-pârâte Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Somoș, Asociația Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai, Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., Asociația Proprietarilor de Teren Făguș, Asociația de Proprietari din Fondul de Vânătoare F. și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, au formulat întâmpinare la recursul declarat de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și au solicitat admiterea acestuia, iar judecând în fond cauza să se modifice sentința în sensul de a se respinge în tot acțiunea introdusă de AJVPS Covasna.

Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G. a depus la dosar Decizia nr. 1699/R/2014 a Curții de Apel Brașov pronunțată în Dosarul nr. x/305/2011/a1.

Recurenta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna și intimatele-pârâte au depuse Note de ședință.

3. Soluția instanței de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat de AJVPS Covasna și va admite recursurile declarate de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva, Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G., pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea acțiunii în anulare a actelor și contractele administrative încheiate în legătură cu gestionarea faunei cinegetice din mai multe fonduri de vânătoare din județul Covasna.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea, așa cum a fost precizată, a reclamantei și a anulat unele acte administrative și contracte pentru anumite fonduri de vânătoare, respectiv pentru fondul de vânătoare nr. 17 Turia, fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia, fondul de vânătoare nr. 8 Dolnița Zălan și fondul de vânătoare nr. 12 Bixad, iar pentru cele referitoare la fondurile de vânătoare nr. 18 Mărcușa, nr. 1 Vârghiș și nr. 27 Ghelnița a fost respinsă acțiunea reclamantei.

I. Recursul declarat de reclamanta AJVPS Covasna

Deși recurenta susține că hotărârea instanței de fond ar cuprinde motive contradictorii referitoare la Contractul nr. 13 din 10 martie 2011 (fond de vânătoare nr. 1 Vârghiș), Contractul nr. 14 din 2 martie 2011 (fond de vânătoare nr. 27 Ghelnița) și Contractul nr. 7 din 7 martie 2011 (fond de vânătoare Mărcușa), se constată că aceste susțineri sunt nefondate.

Pentru toate cele 3 fonduri de vânătoare instanța de fond a arătat că nu au existat motive de anulare a procedurii de atribuire pentru încălcarea dispozițiilor legate de administrarea proprietății publice și că a fost îndeplinită condiția ca terenurile menționate în dovezile eliberate de ITRSV Brașov să reprezinte peste 50% din totalul fondului de vânătoare, respectiv 57,59% pentru Fondul de vânătoare Vârghiș; 52,47% pentru Fondul de vânătoare Ghelnița și 71,6% pentru Fondul de vânătoare Mărcușa.

Prin verificarea îndeplinirii acestor condiții nu se poate spune că instanța de fond a invocat numai prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1221/2010, ci a procedat la verificarea modului de îndeplinire a condițiilor impuse de acest text prin raportare la toate înscrisurile depuse la dosar, astfel cum sunt indicate de art. 4 din Ordinul nr. 1221/2010.

În raport de volumul înscrisurilor atașate prezentei cauze (45 de volume) era foarte greu să se indice de către instanța de fond toate înscrisurile verificate pentru a se dovedi respectarea prevederilor legale, astfel că nici aceste critici ale recurentei nu sunt fondate.

Recurenta a susținut că instanța de fond s-a bazat pe înscrisurile depuse de către ITRSV Brașov și că se impunea suplimentarea probatoriului pentru a se verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Pentru că se solicită anularea actelor administrative emise de autoritățile implicate este normal ca instanța de fond să analizeze înscrisurile ce au stat la baza emiterii actelor a căror anulare se solicită, iar reclamanta este cea care putea să dovedească fie că acele înscrisuri nu există, fie că sunt nereale mențiunile din acele înscrisuri.

Pentru toate cele 3 fonduri de vânătoare pentru care a fost respinsă acțiunea reclamantei s-a făcut precizarea de către instanța de fond că reclamanta nu a dovedit susținerile sale legate de modul de atribuire a acestor fonduri și s-a arătat că lipsa consimțământului unor persoane fizice nu duce la nelegalitatea atribuirii.

În privința criticilor punctuale ale recurentei, se constată că acestea sunt nefondate:

- Fondul de vânătoare nr. 1 Vârghiș

Așa cum a arătat și instanța de fond, deși se susține de către recurentă că pe acest fond de vânătoare Composesoratul Merești ar avea doar 100 ha și că restul de 1350 ha nu s-ar afla pe acest fond, nu a depus nicio dovadă în acest sens și astfel nu au putut fi anulate actele emise în legătură cu atribuirea faunei cinegetice.

Aceeași este situația și în privința declarațiilor notariale date pe propria răspundere de diferite persoane fizice, având în vedere că dovezile emise de ITRSU Brașov au avut la bază schița fondului cinegetic pe care au fost suprapuse terenurile.

- Fondul de vânătoare nr. 27 Ghelnița

Criticile recurentei au în vedere suprafața de 956 ha pășune ce ar aparține comunei Ghelnița și despre care recurenta susține că ar exista dovezi contradictorii cu privire la suprafața deținută, dovezi emise în anul 2011 și 2012.

Însă, faptul că în anul 2011 și 2012 au fost emise acele adeverințe nu infirmă dovada nr. 9497 din 10 noiembrie 2010 eliberată de ITRSV Brașov deoarece este posibil, ca ulterior procedurii de atribuire, să fie pusă în aplicare Hotărârea CL Ghelnița nr. 9/2008 privind aprobarea punerii la dispoziția comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a suprafețelor de pășune din domeniul privat al comunei.

A fost invocată și o declarație notarială dată în anul 2011 de reprezentantul Composesoratului Y. și Z., dar aceasta, așa cum a arătat și instanța de fond, nu poate duce la anularea actelor administrative contestate pentru că este ulterioară constituirii Asociației Proprietarilor Fondului de Vânătoare Orbai și care a propus ca gestionar al fondului Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc.

-Fondul de vânătoare nr. 18 Mărcușa

În legătură cu acest fond de vânătoare criticile recurentei sunt foarte lapidare și fără nicio referire concretă deși se susține lipsa cererilor de aderare la asociația de proprietari Dalnic a unor persoane fizice și juridice și, de aceea vor fi respinse ca nefondate.

Referitor la înscrisurile depuse de recurenta AJVPS Covasna ca înscrisuri noi în fața instanței de recurs se constată că nici prin acestea nu s-a făcut dovada nelegalității sentinței instanței de fond în privința celor trei fonduri de vânătoare pentru care a fost respinsă acțiunea reclamantei:

- pentru Fondul de vânătoare nr. 1 Vârghiș a fost depusă o adresă emisă în 2015 de către Ocolul Silvic Privat Baraolt, dar aceasta nu are nicio atribuție legală în domeniul cinegetic, astfel că cele menționate în adeverințe dovedesc că actul emis de ITRSU Brașov a fost corect luat în considerare în procedura de atribuire, aceasta fiind autoritatea competentă să elibereze dovada includerii proprietății în fondul cinegetic;

- pentru Fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan, recurenta a invocat o autorizație de înființare și funcționare emisă la 25 martie 2010 de Ministerul Mediului și Pădurilor la solicitarea SC Diana Hunting SRL Miercurea Ciuc.

Însă, emiterea acestei autorizații nu dovedește existența și funcționarea celor aprobate, iar la dosarul cauzei a fost depusă o declarație a reprezentantului SC Diana Hunting SRL din care rezultă că s-a hotărât sistarea investițiilor legate de Complexul de vânătoare Zălan.

- pentru Fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan și Fondul cinegetic nr. 12 Bixad s-a făcut referire la două decizii civile pronunțate de Tribunalul Covasna.

Din aceste hotărâri judecătorești rezultă cu certitudine faptul că persoanei CC. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2005,8 ha teren cu vegetație forestieră prin Hotărârea nr. 8 din 16 noiembrie 2005 a Comisiei locale pentru aplicarea legii fondului funciar Bixad, validată pentru Hotărârea nr. 548/2005 a Comisiei Județene Covasna, pentru suprafața de 488,25 ha teren forestier prin Hotărârea nr. 7 din 11 aprilie 2006 a Comisiei locale Zăbala și pentru suprafața de 1255,10 ha teren forestier prin Hotărârea nr. 3 din 22 martie 2006 a Comisiei locale Ghelnița, ambele fiind validate prin Hotărârea nr. 578/2006 a Comisiei județene Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, astfel că nu pot fi reținute susținerile recurentei.

- pentru Fondul de vânătoare nr. 17 Turia și nr. 23 Lemnia recurenta invocă o încheiere pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc dar aceasta nu este irevocabilă.

- pentru Fondul de vânătoare nr. 27 Ghelnița, recurenta a făcut referire la o adeverință emisă în anul 2015 de către Primăria Comunei Ghelnița, dar nici aceasta nu infirmă cele consemnate în Dovada emisă în anul 2010 de către ITRSV Brașov ci faptul că, ulterior procedurii de atribuire a fondurilor de vânătoare, suprafețele deținute de Primărie au fost puse la dispoziția Comisiilor de retrocedare a terenurilor pentru a fi puși în posesie cei cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate.

De aceea, în baza art. 312 Cod procedura civilă raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins ca nefondat recursul declarat de AJVPS Covasna.

II. Recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi J. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva și Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G..

În acest recurs a fost invocată excepția calității procesuale pasive a asociațiilor de proprietari; excepție ce a fost respinsă și de către instanța de fond.

Această excepție este nefondată întrucât propunerile de atribuire a dreptului de gestionare către asociația de vânătoare s-au făcut de către aceste asociații de proprietari, iar acțiunea a vizat motive de nulitate a acestor propuneri, ele fiind menționate în procesul-verbal de atribuire al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

Însă criticile din recurs ce vizează fondul cauzei și care se referă la fondurile de vânătoare pentru care a fost admisă acțiunea reclamantei AJVPS Covasna sunt fondate.

Singurul argument pentru care instanța de fond a admis acțiunea reclamantei în parte a fost acela că doar terenurile proprietate privată pot fi avute în vedere la calculul procentului de 50% prevăzut de lege, întrucât proprietatea publică se supune regimului juridic prevăzut de Legea nr. 213/1998 privind regimul proprietății publice.

Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, anterior modificărilor aduse în anul 2010: „(2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice: a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani”.

Pe baza acestui text a fost invocată excepția de nelegalitate a Hotărârilor Consiliilor locale de asociere la Asociația Proprietarilor de Păduri E. și Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor de teren DD.

Atât prin Sentința civilă nr. 2903 din 13 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. y/322/2012/a1, irevocabilă prin Decizia nr. 1027/R din 25 martie 2014 a Curții de Apel Brașov, cât și prin Sentința nr. 2723 din 27 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. z/305/2011/a1, irevocabilă prin Decizia nr. 1699 din 29 mai 2014 a Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a fost analizată încălcarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, dar și a Legii nr. 213/1998 privind regimul proprietății publice.

În ambele sentințe s-a precizat că nu au fost încălcate prevederile Legii nr. 407/2006 și ale Legii nr. 213/1998 și că aderarea unităților administrativ-teritoriale „nu are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din fondul forestier național ce reprezintă proprietatea unităților administrativ-teritoriale, în condițiile în care terenurile nu au fost aduse ca aport și nu au intrat în patrimoniul asociației, nefiind prin urmare încălcat principiul inalienabilității bunurilor din domeniul public astfel că, în măsura în care respectivul teren reprezintă proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, acesta își păstrează în mod evident același regim juridic și după asocierea unităților administrativ-teritoriale”, dar și că „aderarea la asociație nu are ca efect nici transmiterea acestui teren din fondul forestier național - proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale - în administrarea asociației ori concesionarea terenului sau închirierii acestuia în favoarea asociației, fiind esențial a se reține că terenul care reprezintă proprietatea publică sau privată a unității administrativ-teritoriale și care face parte din fondul forestier național, distinct de apartenența sa la un anumit fond cinegetic - se administrează prin ocoalele silvice în conformitate cu art. 10 C. silvic”.

Față de considerentele celor două sentințe, în prezenta cauză se poate reține excepția puterii de lucru judecat și nu autoritatea de lucru judecat, așa cum susțin recurentele.

Autoritatea de lucru judecat poate fi invocată în cazul în care cea de-a doua acțiune este sub toate elementele ei (părți, obiect și cauză) identică cu prima și va interveni efectul negativ care va evita o a doua judecată.

Însă, în speță, suntem în prezenta puterii de lucru judecat pentru că o hotărâre judecătorească irevocabilă poate determina soluția într-un proces ulterior și este menită să asigure evitarea contrazicerilor între două hotărâri.

Chiar dacă al doilea litigiu se suprapune doar în parte cu ceea ce a fost deja judecat, ceea ce a fost verificat de către judecător, cu toate garanțiile, urmare a unei dezbateri contradictorii și respectării dreptului la apărare al părților, nu poate ulterior să fie repus în discuție într-un alt litigiu.

Cum în speță, procesul-verbal și contractele pe care instanța de fond le-a anulat la cererea reclamantei se referă la Fondul de vânătoare nr. 17 Turia la propunerea APP E., Fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan la propunerea ACPP DD. și Fondul de vânătoare nr. 12 Bixad, iar în privința respectării art. 8 alin. (2) lit.

s) din Legea nr. 213/1998 în cazul asocierii cu terenuri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale există hotărâri judecătorești irevocabile se impune admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei AJVPS Covasna și în ceea ce privește anularea în parte a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 102, 103, 104, 107 și 108 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 103, 104, 108 și 109 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 21, 22, 26 și 28 din Anexă și a Referatului de aprobare nr. 216.566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 63, 64, 67 și 68 din Anexa nr. 1 și anularea Contractelor nr. 2 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 17 Turia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 6 din 02 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 11 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației Cinegetice și Piscicole a Proprietarilor G.

și nr. 12 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 12 Bixad încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației I.

III. Recursul declarat de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură

Primul motiv de nelegalitate invocat referitor la greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a AJVPS Covasna este nefondat.

Așa cum chiar recurentul a arătat, reclamanta, deși nu este parte în actele sau contractele a căror anulare o solicită, este un terț față de acestea, dar un terț ce se consideră vătămat de emiterea acestora.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”, iar conform art. 2: „Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept”.

Nu se poate considera că reclamanta, ca terț față de actele contestate, nu poate avea calitate procesuală activă în condițiile în care chiar recurentul a arătat că AJVPS Covasna a solicitat atribuirea directă a fondurilor de vânătoare, dar nu a întrunit condițiile prevăzute de lege.

Aspectele legate de interesul reclamantei în formularea acțiunii în anulare sunt de fapt, aspecte ce vizează fondul cauzei și nu excepția lipsei calității procesuale active.

Al doilea motiv de nelegalitate a hotărârii atacate invocat de recurent este însă fondat în raport de cele reținute de instanța de fond ca temei pentru anularea actelor și contractelor emise și contestate în prezenta cauză.

În sentință, instanța de fond a apreciat că unitățile administrativ-teritoriale pot participa la asocieri pentru propunerea gestionarului fondurilor de vânătoare numai cu terenuri proprietate privată și nu și cu cele proprietate publică pentru că altfel s-ar încălca principiul inalienabilității proprietății publice.

Dar, așa cum s-a reținut și în hotărârile judecătorești în care s-a analizat excepția de nelegalitate a hotărârilor de consiliu local prin care au fost aprobate asocierile, aderarea unităților administrativ-teritoriale cu terenuri proprietate publică nu încalcă acest principiu deoarece ele nu au fost aduse ca aport și nu au intrat în patrimoniul asociației, ele păstrându-și regimul juridic și după asocierea unităților administrativ-teritoriale, iar aceasta nu are ca efect transmiterea terenului din proprietate publică a unității administrativ-teritoriale în administrarea asociației și nici nu înseamnă concesionarea sau închirierea terenului proprietate publică către asociație.

De aceea, se poate considera că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, va fi admis recursul declarat de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și va fi modificată, în parte, sentința atacată în sensul respingerii acțiunii și în ceea ce privește actele referitoare la fondurile de vânătoare pentru care instanța de fond a admis-o, respectiv pentru Fondurile de vânătoare nr. 17 Turia, Fondurile de vânătoare nr. 23 Lemnia, Fondul de vânătoare nr. 8 Dolnița Zălan și Fondul de vânătoare nr. 12 Bixad.

În baza art. 274 C. proc. civ., recurenta AJVPS va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna împotriva Sentinței civile nr. 21F din 21 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Admite recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și pârâtele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva, Asociația Proprietarilor de Păduri E., Asociația Cinegetică și Piscicolă a Proprietarilor G. împotriva Sentinței civile nr. 21F din 21 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna și în ceea ce privește anularea în parte a Procesului-verbal nr. x din 4 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 102, 103, 104, 107 și 108 din Anexa 1 A, a Procesului-verbal nr. Y din 6 februarie 2011 al Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 103, 104, 108 și 109 din Anexa I, a Procesului-verbal nr. 216339 din 14 februarie 2011 al Comisiei de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 21, 22, 26 și 28 din Anexă și a Referatului de aprobare nr. 216.566/ISZ din 24 februarie 2011 al Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor cu privire la pozițiile 63, 64, 67 și 68 din Anexa nr. 1 și anularea Contractelor nr. 2 din 2 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 17 Turia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 6 din 02 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 23 Lemnia încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. la propunerea Asociației Proprietarilor de Păduri E., nr. 11 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 8 Dobrița Zălan încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației Cinegetice și Piscicole a Proprietarilor G. și nr. 12 din 9 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 12 Bixad încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor prin ITRSV Brașov și Asociația Vânătorilor C. la propunerea Asociației I.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Obligă recurenta-reclamantă Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna la plata cheltuielilor de judecată: 1.240 RON către recurentele-pârâte Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B. Mereni, Asociația Vânătorilor Prosilva și către intimatele-pârâte Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Natura Sălbatică, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D. și 4.500 RON către intimatul-pârât Ocolul Silvic Privat Târgu Secuiesc.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iulie 2015.

Procesat de GGC - LM