Negative conflict of competence over jurisdiction for salary claims by special-status public servants: application of public officials’ service relationship statute versus general administrative litigation territorial rules.

Decizia nr. 1874/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Harghita, secția civilă, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, anularea în parte a Ordinului nr. S/78 din 13.07.2015 al Viceprim-ministrului pentru securitate națională - Ministrul Afacerilor Interne, referitor la procentul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică; obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin care să stabilească acordarea unui spor unic de 20% pentru toți ofițerii și agenții de poliție care desfășoară activități de poliție judiciară, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate sau în alte unități/structuri; obligarea pârâtului la plata despăgubirilor reprezentând diferența dintre sporul de 5% acordat și cel de 20% prevăzut pentru ofițerii din cadrul D.C.C.O., începând cu 1.08.2015 până la emiterea noului ordin pentru personalul în funcție, respectiv până la data pensionării pentru I., A., B., C., D. și E.; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1. Hotărârea Tribunalului Harghita, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 384 din 8 martie 2017 a Tribunalului Harghita, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt incidente cauzei dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și constatând că actul atacat este emis de o instituție publică centrală a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 40 din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția civilă.

Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate, reținând că acțiunea dedusă judecății vizează raportul de serviciu al funcționarilor publici, cu statut special. De asemenea, reținând că reclamanții au optat pentru alegerea instanței de la domiciliul pârâtului, în temeiul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamanții au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune ce are ca obiect anularea unui ordin emis de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ce privește acordarea unor drepturi de natură salarială, drepturi rezultate din raportul de serviciu al acestora cu pârâtul.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, și având în vedere faptul că acțiunea vizează acordarea unor drepturi de natură salarială sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „Art. 109 - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”.

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora „Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale”.

Astfel, Înalta Curte reține că litigiul de față urmează a fi soluționat în fond de Tribunalul Harghita, având în vedere faptul că reclamanții și-au manifestat opțiunea la momentul introducerii cererii de chemare în judecată în favoarea instanței aflată în raza de circumscripție a domiciliului acestora.

2. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Harghita, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Harghita, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2017.