Timeliness of appeal against clarification order under pre-2013 Civil Procedure Code

Decizia nr. 805/2017

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 865/A din 21 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentințe civile nr. 634 din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul București.

A schimbat în parte sentința, a admis contestația formulată împotriva Dispoziției nr. 3823/2005 emisă de Primăria Municipiului București.

A obligat intimatul Municipiul București, prin primar general să emită o nouă dispoziție de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul situat în București, sector 6, în cuantum de 693.036 lei pentru teren și 182.244 lei pentru construcțiile demolate, actualizate la data enunțării.

A respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului.

A păstrat celelalte dispozițiile ale sentinței.

La data de 17 august 2015, reclamanta A. a formulat cerere de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării Deciziei nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016, Curtea de Apel București., secția a IV-a civilă, a admis cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2010.

A lămurii dispozitivul Deciziei nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în sensul că actualizarea sumelor Ia care a fost obligată pârâta se face la data executării efective a obligației de plată.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea în parte a încheierii, cu judecarea în baza art. 711 alin. (2), art. 713 alin. (3), art. 714 alin. (3) C. proc. civ., pentru precizarea obligației de actualizare a cuantumului despăgubirilor în sarcina debitoarei Primăria municipiului București și obligarea pârâtului primarul municipiului București la emiterea unui act adițional la dispoziția nr. 18759 din 20 martie 2015, emisă anterior, sau anularea acesteia și emiterea unei noi dispoziții de primar pentru întreaga obligație stipulata în Decizia nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a Curții de Apel București.

În prealabil, Înalta Curte reține că dispozițiile din N.C.P.C., invocate de recurentă, sunt inaplicabile în cauză, față de prevederile art. 24 din N.C.P.C., potrivit cărora „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare!".

N.C.P.C. a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

În cauză, acțiunea introductivă formulată de reclamantă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 17 aprilie 2006, sub imperiul V.C.P.C. - 1865.

Așadar, sunt incidente prevederile C. proc. civ. în vigoare Ia momentul depunerii cererii de chemare în judecată.

La termenul de judecată din 17 mai 2017, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității recursului, pe care o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

În speță, prin încheierea din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a soluționat cererea reclamantei A. privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Prin decizia sus-menționată, instanța s-a pronunțat asupra apelurilor declarate de către ambele părți împotriva sentinței de fond, hotărârea fiind pronunțată cu drept de recurs,

Dispozițiile art. 2813 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că „încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și 2811 precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 2812 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s~a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea."

De asemenea, art. 301 C. proc. civ. reglementează termenul general de recurs, care este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar art. 101 alin. (1) C. proc. civ. prevede modul de calcul al termenului, dispunând că „Termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul."

Din coroborarea prevederilor legale enunțate rezultă că, împotriva încheierii din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, părțile puteau declara recurs în termen de 15 zile de la comunicarea acestei încheieri.

În raport de dispozițiile art. 301 C. proc. civ., având în vedere că încheierea recurată a fost comunicată reclamantei A. la data de 19 decembrie 2016, conform dovezii de la filal35 din dosarul de apel, termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de dispozițiile art. 101 alin. (1) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 4 ianuarie 2017.

Cererea de recurs a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., respectiv la data de 11 ianuarie 2017, când a fost expediată prin poștă (filele 4-10 dosar recurs).

Art. 103 alin. (1) C. proc. civ. dispune în sensul decăderii părții din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a recursului.

Așa fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit normei legale enunțate, care reglementează sancțiunea decăderii.

Prin urmare, se constată că recursul formulat de reclamanta A. a fost declarat cu încălcarea termenului legai, prevăzut de art. 301 C. proc. civ., de 15 zile de la comunicarea încheierii, urmând a fi respins, ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 mai 2017.