Gratitude allowance appeal inadmissible; lower court's partial award upheld.

Decizia nr. 1137/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 15 aprilie 2016 pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, așa cum a fost precizată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. Cluj, solicitând obligarea acesteia la plata diferenței de indemnizație de merit (indemnizație de gratitudine) dintre suma de 2.020 lei și salariul mediu brut realizat la nivelul anului 2014, respectiv 2.015 lei cu începere de la data de 1 ianuarie 2015 până la data de 31 decembrie 2015.

În drept reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 263/2010 și ale Legii nr. 341/2004.

Prin sentința civilă nr. 2512 din 19 septembrie 2016 a Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, acțiunea a fost respinsă.

Prin Decizia nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, au fost respinse ca tardiv formulate completările la motivele de apel din 6 ianuarie 2017, 9 februarie 2017, 10 februarie 2017 și 15 februarie 2017. A fost admis în parte apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2512 din 19 septembrie 2016 a Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pe care a schimbat-o în tot și, în consecință: a admis acțiunea, a obligat pârâta să plătească reclamantului diferențele de indemnizație de gratitudine stabilită în raport de un câștig salarial mediu brut de 2.415 lei, aferent anului 2015 și de 2.618 lei, aferent lunilor ianuarie și februarie 2016. A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

La data de 28 aprilie 2017, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost înregistrat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Învestită cu soluționarea căii de atac a recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Înalta Curte, prin rezoluția din data de 3 mai 2017, a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., în raport constatându-se că recursul nu este admisibil față de dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 și art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

La data de 17 mai 2017 Completul 12 filtru, analizând raportul, a constatat că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., dispunând comunicarea acestuia părților litigante, pentru formularea în scris a unui punct de vedere conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Din procesele verbale de la filele 13-16 din dosarul de recurs rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților și doar recurentul-reclamant a formulat punct de vedere cu privire la acesta, solicitând admiterea acestuia.

Examinând recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, iar, conform alin. (2) din același cod, „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 62/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016, iar prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”

Din perspectiva celor expuse, față de natura și obiectul litigiului (litigiu asigurări sociale), potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Decizia nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, motiv pentru care Înalta Curte urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 162/A din 22 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2017.