Material incompetence of the Supreme Court for challenging administrative acts of central public authorities under Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's lawsuit on procedural grounds, ruling that the court lacked subject-matter jurisdiction and transferring the case to the Bucharest Court of Appeal, Section VIII for Contencios-Administrative and Fiscal matters, thereby allowing the defendant's objection and leaving the merits unadjudicated at this instance. The dispute concerned the annulment of an administrative decision issued by the National Anticorruption Directorate in response to a pre-litigation complaint, which the plaintiff alleged was invalidated because it was signed by a judge rather than a competent prosecutor within the Public Ministry, contrary to internal disciplinary orders. The decisive legal basis was Article 10(1) of Law No. 554/2004, which vests first-instance jurisdiction for challenging administrative acts of central public authorities in the administrative-fiscal sections of the courts of appeal, not the Supreme Court, pursuant to the procedural provisions of Articles 97 and 132 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 97 C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/2002, art. 132 alin. (3) C. proc. civ, art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004; Material incompetence of the Supreme Court for challenging administrative acts of central public authorities under Law 554/2004: The dispute concerned the annulment of an administrative decision issued by the National Anticorruption Directorate in response to a pre-litigation complaint, which the plaintiff alleged was invalidated because it was signed by a judge rather than a competent prosecutor within the Public Ministry, contrary to internal disciplinary orders. The decisive legal basis was Article 10(1) of Law No. 554/2004, which vests first-instance jurisdiction for challenging administrative acts of central public authorities in the administrative-fiscal sections of the courts of appeal, not the Supreme Court, pursuant to the procedural provisions of Articles 97 and 132 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablished the material incompetence of the Supreme Court regarding administrative acts issued by central public authorities, justifying the transfer of the case.
Procedural basis for admitting the exception of material incompetence and declinatory the competence to the competent court.
Full text
Decizia nr. 3457/2016
Asupra cererii de chemare în judecată de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 octombrie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, anularea actului administrativ atacat, nr. 68/2016, și obligarea acestei autorități la eliberarea unui alt înscris de o persoană competentă din cadrul Ministerului Public, în termen de 30 de zile, ca răspuns la plângerea prealabilă formulată.
Reclamantul a susținut, în esență, că actul administrativ contestat a fost emis de o persoană fără calitate, potrivit competenței în materie, având în vedere că judecătorii nu au atribuții de serviciu în Ministerul Public. Astfel, a arătat că procedura prealabilă formulată a fost analizată și pretins soluționată de un judecător din cadrul Ministerului Public, nu de procurorul șef secție - ierarhic superior, invocând Ordinul nr. 2184/C/2006 și Ordinul nr. 1643/C/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție.
Prin întâmpinare, intimata a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cauzei, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea contestației, ca inadmisibilă.
II. Considerațiile Înaltei Curți asupra contestației
Înalta Curte, examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale invocată de intimată, raportat la dispozițiile legale incidente, apreciază că este întemeiată și o va admite.
1. Argumentele de fapt și de drept relevante
Reclamantul a învestit Înalta Curte cu anularea actului administrativ nr. 68/2016 emis de pârâta Direcția Națională Anticorupție.
În temeiul dispozițiilor art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competența sa.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora de până la 5 miliare lei, se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliare lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Rezultă astfel că art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie, pentru determinarea instanței competente material, două criterii:
- rangul autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
În speță, sunt aplicabile aceste prevederi legale în raport cu calitatea pârâtei Direcția Națională Anticorupție, de autoritate publică centrală, care, potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/2002, are atribuții pe întregul teritoriu al României.
2. Temeiul legal al soluției adoptate
În temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 96 pct. 1 din același cod și coroborat cu art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, va admite excepția și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cererea formulată de A. în contradictoriu cu Direcția Națională Anticorupție la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2016.