Validity of possession acts under Law No. 18/1991 and the procedural requirements for contradictory topographic judicial expertises.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele :

În dosarul nr.339/1999 al Judecătoriei Horezu, pârâtul G.N. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca reclamantul I.I. să fie obligat să-i respecte dreptul de proprietate asupra a 2560 mp teren situat la punctul numit „Valea Gății” com.Lăpușata, iar, totodată să-i plătească despăgubiri pentru contravaloarea lipsei de folosință a terenului în anul 1998.

La rândul său, reclamantul a răspuns cu o altă reconvențională prin care a cerut constatarea nulității absolute a procesului verbal din 21 august 1998 prin care pârâtul G.N. a fost pus în posesie cu privire la terenul din litigiu. A mai solicitat obligarea pârâtei Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Lăpușata, să-l pună în posesie cu privire la acest teren și să-i elibereze procesul-verbal de punere în posesie.

După disjungere, Judecătoria Horezu, prin sentința civilă nr. 880 din 26 aprilie 2000, a admis cererea reconvențională a reclamantului, așa cum a fost formulată. Cererea reconvențională a pârâtului a fost respinsă.

Tribunalul Vâlcea, secția civilă, prin decizia nr. 581 din 2 martie 2001, a admis apelul pârâtului și a schimbat, în tot, sentința, a admis cererea reconvențională a pârâtului și a respins-o pe a reclamantului.

Soluția din apel a fost confirmată în recurs, prin decizia nr. 1964 din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

La data de 27 iunie 2002 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a atacat cu recurs în anulare soluția din apel și recurs, cerând a fi reformată și menținută hotărârea primei instanțe, întrucât prin admiterea cererii reconvenționale a reclamantului, au fost violate dispozițiile Legii nr. 18/1991 și normele procedurale aplicabile în materie, cu consecința pronunțării unei soluții vădit netemeinice.

Recursul în anulare este întemeiat în sensul celor ce urmează.

Potrivit art. 201 alin. (1) C. proc. civ. când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi la cererea părților ori din oficiu, unul sau trei experți, stabilind prin încheieri punctele asupra cărora urmează să se pronunțe.

Dispozițiile legale enunțate se completează cu prevederile art. 210 C. proc. civ., potrivit cărora când sunt mai mulți experți cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. De asemenea, textul art. 212 alin. (1) C. proc. civ., rezervă instanței, dacă nu este lămurită prin expertiza făcută, posibilitatea de a dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză.

În speță, datorită formulării defectuoase, în apel și recurs a obiectului expertizei topo ordonate în cauză, au fost necesare mai multe lucrări, făcute de către experți diferiți. Toate aceste expertize, fiind contestate pentru neregularitate în efectuarea măsurătorilor și calculelor de topografie, sunt contradictorii și lipsite de păreri motivate, iar, totodată, contrazic expertiza topo efectuată la prima instanță, precum și datele topo înscrise în înscrisurile care consemnează existența și întinderea dreptului de proprietate al părților. Drept urmare, ele sunt cu totul insuficiente pentru a stabili deplin configurația topo și juridică a terenului din litigiu, precum și apartenența dreptului de proprietate asupra sa.

Așa fiind, se impune admiterea recursului în anulare și, în temeiul art. 312 și art. 314 C. proc. civ., casarea hotărârilor din apel și recurs, cu trimiterea cauzei la Tribunalul Vâlcea pentru a se conforma dispozițiilor legale amintite mai sus referitoare la administrarea expertizei judiciare, precum și prevederilor art. 315 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei 1964/R din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, și a deciziei 581 din 2 martie 2001 a Tribunalului Vâlcea, secția civilă.

Casează aceste hotărâri și trimite cauza spre rejudecarea apelului, la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2003.