Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3182/2016 AI generated

Sugar producer wins tax reassessment after minister's suspended order invalidates levy

Case Number Decizia nr. 3182/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice rejected the defendant's appeal as unfounded, thereby affirming the lower court's judgment that had annulled the tax assessment report and the related decision, and had ordered the defendant to recalculate the sugar production tax based on the claimant's quota of 28,651.4 tons. The dispute arose from an administrative challenge by a sugar producer against a tax assessment and its contest-resolution decision, issued under a ministerial order that had been judicially suspended. The decisive legal basis was that the suspension of the ministerial order had erga omnes effects, meaning the tax assessment issued in application of that suspended order could not stand, and the appellate court found the appeal did not fall within the grounds of Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code. The defendant was ordered to pay 3,000 lei in costs.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Sugar producer wins tax reassessment after minister's suspended order invalidates levy: The dispute arose from an administrative challenge by a sugar producer against a tax assessment and its contest-resolution decision, issued under a ministerial order that had been judicially suspended. The decisive legal basis was that the suspension of the ministerial order had erga omnes effects, meaning the tax assessment issued in application of that suspended order could not stand, and the appellate court found the appeal did not fall within the grounds of Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code. The defendant was ordered to pay 3,000 lei in costs.

Keywords

AI generated
reassessment of tax production levy effects of an annulling judgment civil judgment standing to appeal grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Procedural rule referenced in the dispositive to identify the applicable ground for the appeal (misapplication of law) and to conclude the appeal did not fall within it.
art. 18 din Legea nr. 554/2004
Applied in the dispositive to justify the application of EU law (Regulamentul nr. 1308/2013) in the absence of a domestic act, supporting the annulment and recalculation.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Main ground for rejecting the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Main ground for rejecting the appeal as unfounded.

Art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedural rule referenced in the dispositive to identify the applicable ground for the appeal (misapplication of law) and to conclude the appeal did not fall within it.

Art. 18 din Legea nr. 554/2004

Applied in the dispositive to justify the application of EU law (Regulamentul nr. 1308/2013) in the absence of a domestic act, supporting the annulment and recalculation.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 3182/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SA Oradea a chemat în judecată pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură solicitând anularea procesului-verbal de constatare privind valoarea taxei pe producție pentru producătorul de zahăr nr. 1203 din 13 ianuarie 2013 și a deciziei de soluționare a contestației nr. 951 din 23 ianuarie 2014 și obligarea pârâtei la emiterea în termen legal a unui nou proces-verbal de constatare privind valoarea taxei de producție în ceea ce privește societatea reclamantă, în care calculul taxei de producție să fie realizat de către pârâtă raportat la cota de zahăr de 28.651,4 tone a reclamantei, anterioara Ordinului M.A.D.R. nr. 707/2013 (așa cum a fost repartizată reclamanta prin Ordinul M.A.D.R. nr. 221/2010 și menținută fără modificări prin Ordinul M.A.D.R. nr. 182/2011, care a precedat Ordinul M.A.D.R. nr. 707/2013).

2. Soluția instanței de fond

Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 185/CA din 16 octombrie 2014 a admis cererea formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și a dispus anularea procesului-verbal de constatare privind valoarea taxei pe producție pentru producătorul de zahăr nr. 1203 din 13 ianuarie 2014 și a deciziei de soluționare a contestației nr. 951 din 23 ianuarie 2014, ambele emise de pârâtă.

A obligat pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură să calculeze taxa pe producție de zahăr alb prin raportare la cota de 28.651,4 tone.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 185/CA din 16 octombrie 2014 a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitându-se administrarea acestuia, casarea sentinței și respingerea acțiunii.

I. Analiza cererii de recurs

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

În fapt recurenta a criticat soluția instanței de fond în principal sub aspectul greșitei interpretări a influenței suspendării Ordinului M.A.D.R. nr. 707/2013 asupra procesului-verbal de constatare și a deciziei de soluționare a contestației în raport de caracterul executoriu al procesului-verbal și de inopozabilitatea pentru părți a sentinței de suspendare a ordinului.

Alte argumente se referă la situația conform căreia prin aplicare sentinței nu ar fi respectat cota repartizată României prin Regulamentul nr. 1308/2013 al Parlamentului European și Consiliului.

S-a mai susținut că actul administrativ atacat ar fi fost întocmit respectându-se condițiile și elementele obligatorii prevăzute de art. 46 din O.G. nr. 92/2003, deși sentința nu conține vreo critică în acest sens, precum și aspecte referitoare la conținutul unei hotărâri judecătorești, fără însă a se exemplifica în concret aspectele criticate.

Revenind la principala argumentație din recurs, procesul-verbal de constatare nr. 1203 se încheie în data de 13.01.2014 primind doar numărul de înregistrare în 14.01.2014.

Din chiar cuprinsul acestuia (Capitolul XI) rezultă că data de la care curge termenul de 30 de zile de contestare este de la comunicarea acestuia, aspect valabil pentru toate celelalte aspecte ale sale.

Prin decizia de soluționare a contestației din data 27 februarie 2014 se respinge contestația cu motivarea că:

1. La data de 14.01.2014, când a fost emis procesul-verbal de constatare nr. 1203 din 14 ianuarie 2014 privind valoarea taxei pe producție pentru producătorul de zahăr SC A. SA, era în vigoare Ordinul M.A.D.R. nr. 707/2013 privind aprobarea repartizării cotei de producție de zahăr din sfeclă de zahăr începând cu anul de comercializare 2013-2014 pentru societățile comerciale acreditate producătoare de zahăr.

2. Procesul-verbal de constatare nr. 1203 din 14 ianuarie 2014 a fost emis cu respectarea tuturor dispozițiilor incidente în vigoare la data emiterii lui.

3. SC A. SA nu este parte în Dosarul nr. x/2/2013 prin urmare hotărârea nr. 121/2014 pronunțată de către Curtea de Apel București în acest dosar nu îi este opozabilă.

4. Suspendarea unui act administrativ cu caracter normativ nu conduce la anularea actelor administrative emise în temeiul acestuia.

În fapt întreaga argumentație din prezenta cauză se raportează la această motivare cu precădere la cea de la pct. 3 și 4.

În realitate, a pretinde că o hotărâre de suspendare - premergătoare unei analize a cererii de anulare a unui act administrativ, are efecte generale, lăsând actul administrativ fără vreun efect, este real.

Ceea ce s-a constatat nu a fost nelegalitatea actului administrativ, în speță a procesului-verbal pentru argumente anterioare întocmirii lui, ci pentru unele ulterioare.

Din această perspectivă afirmația că suspendarea unui act administrativ nu conduce la anularea actelor emise în temeiul acestuia poate fi adevărată, însă este incompletă întrucât primul efect este al suspendării erga omnes a efectelor acelui act, în caz contrar hotărârea judecătorească de suspendare ar fi lipsită de orice efect.

Sofismul interpretării precum ca fiind vorba despre un titlu de executoriu, acesta nu putea fi repus în discuție, este contrazis de existența unui termen de plată limită ulterior chiar emiterii deciziei date în soluționarea contestației.

Ceea ce omite recurenta în interpretarea secvențială pe care o dă legislației în domeniu, se regăsește chiar în cuprinsul dispozitivului deciziei la punctele 2 și 3 unde pe o parte se confirmă obligativitatea comunicării deciziei contestatorului „prin sesizarea recomandată cu confirmare de primire” dar, mai important, faptul că decizia este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, ceea ce confirmă unicitatea procedurii din „sistemul căilor administrative de atac” respectiv faptul că în situația ivirii în acest sistem a unor dispoziții legale ori administrative acestea trebuiau să fie luate în considerare la analiza efectuată.

În concret, suspendarea Ordinului M.A.D.R. nr. 707/2013, se impunea a fi luată în considerare la analiza deciziei de soluționare a contestației împotriva procesului-verbal întrucât acesta din urmă fusese emis în aplicarea respectivului ordin.

În lipsa existenței unui act intern pentru calculul taxei de producție pentru cota de zahăr, aplicarea normei comunitare aplicabilă în speță Regulamentul nr. 1308/2013, al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 se impun conform dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Argumentul din recurs precum că prin această modalitate de calcul s-a ajuns la o cotă de zahăr mai mare decât cea cuvenită României, dat fiind faptul că unele fabrici au raportat cote pentru anul de comercializare 2013-2014 potrivit Ordinului M.A.D.R. nr. 707/2013 nu se constituie decât într-o altă dovadă că recurenta nu a înțeles efectele suspendării acestui ordin în speță, acela ca și pentru acele firme trebuia să se procedeze la recalcularea cotelor de zahăr în raport de temeiul normativ în vigoare.

În raport de aceste considerente Înalta Curte apreciază că hotărârea contestată este temeinică și legală.

2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs

Cum față de motivele invocate, recursul nu se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., îl va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței nr. 185/CA/2015-P.I. din 16 octombrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă SC A. SA a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 noiembrie 2016.