Jurisdictional conflict over annulment of public recruitment order: general administrative law governs contesting appointment procedures, not public servant status statutes
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the Court of Appeal of Constanta to adjudicate the case, thereby rejecting the competing claims of the Tulcea Tribunal. The dispute involved a challenge to the administrative acts, including an order and subsequent measures, that organized a public recruitment contest for a vacant managerial position in a municipality, with the plaintiff seeking their annulment. The Court determined that the subject matter constituted a general administrative litigation regarding acts issued by a central public authority, not a specific labor relationship issue, and applied the jurisdictional rule for central authorities. Consequently, it held that the general provisions of the Administrative Litigation Law governed the case, finding that the derogatory norms of the Public Servants Statute were inapplicable because the challenge targeted the recruitment procedure itself rather than the service report of a public official.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 109 din Legea nr. 188/1999; Jurisdictional conflict over annulment of public recruitment order: general administrative law governs contesting appointment procedures, not public servant status statutes: Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 2803/2016
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța la data de 11.05.2015 și înregistrată sub nr. x/36/2015, reclamanta A. a chemat în judecată Agenția Națională a Funcționarilor Publici, solicitând să se dispună anularea Ordinului A.N.F.P. nr. 2540 din 19 august 2014, prin care s-a dispus organizarea concursului de recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de secretar al orașului Măcin, jud. Tulcea, și a actelor subsecvente.
Prin sentința civilă nr. 33/CA din data de 18 februarie 2016, curtea a admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a acuzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
Prin sentința nr. 863 din 24 mai 2016, Tribunalului Tulcea a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența soluționării acțiunii, în favoarea Curții de Apel Constanța.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Verificând cauza, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Din actele dosarului rezultă că obiectul judecății este reprezentat de anularea actelor administrative prin care s-a dispus respingerea dosarului reclamantului de participare la concursul organizat pentru ocuparea unei funcții publice de specialist în domeniul evaluării proprietăților imobiliare.
Raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, este vorba de un litigiu privind acte administrative emise de o autoritate publică centrală, respectiv Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
În ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă din punct de vedere material, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că aceasta este reprezentată de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, aplicabil în cauză fiind criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice.
Normele de competență derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013, nu sunt incidente în cauză, întrucât litigiul nu are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, ci anularea unui ordin pentru aprobarea condițiilor de participare și desfășurare la concursul de recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de secretar al orașului Măcin, jud. Tulcea, și numirea comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor precum și a actelor subsecvente, situație în care sunt aplicabile dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 octombrie 2016.