Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1668/2016 AI generated

Administrative challenge deadline cannot run without proof of service; annulment of time-bar rejection upheld

Case Number Decizia nr. 1668/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the first-instance judgment that had annulled the defendant's Decision No. 79 of 19 July 2013, which had rejected the claimant's administrative challenge as time-barred; the annulment remains in force. The dispute arose from an administrative challenge against financial corrections imposed on the claimant for an EU-funded project, with the defendant arguing the challenge was filed after the 30-day deadline under art. 47(1) of Government Emergency Ordinance No. 66/2011. The decisive legal basis was that, because the special law lacked rules on service of documents, the general civil procedure rules applied (art. 86 Code of Civil Procedure), requiring proof of communication via signature, registered letter with return receipt, or posting; since the defendant failed to prove when or how the information note was communicated, it could not rely on the deadline to reject the challenge as late.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 86 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Administrative challenge deadline cannot run without proof of service; annulment of time-bar rejection upheld: 79 of 19 July 2013, which had rejected the claimant's administrative challenge as time-barred; the annulment remains in force. The dispute arose from an administrative challenge against financial corrections imposed on the claimant for an EU-funded project, with the defendant arguing the challenge was filed after the 30-day deadline under art. 47(1) of Government Emergency Ordinance No. 66/2011. The decisive legal basis was that, because the special law lacked rules on service of documents, the general civil procedure rules applied (art. 86 Code of Civil Procedure), requiring proof of communication via signature, registered letter with return receipt, or posting; since the defendant failed to prove when or how the information note was communicated, it could not rely on the deadline to reject the challenge as late.

Keywords

AI generated
challenge of administrative decisions limitation periods proof of service deadline for communication civil annulment lack of signature

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Basis for dismissing the appeal as unfounded in the final orders.

Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural provision cited in the dispositive to reject the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 1668/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2013, reclamantul Sectorul 2 al Municipiului București a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, solicitând anularea Deciziei nr. 79 din 19 iulie 2013, emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă ca tardiv formulată contestația depusă de reclamant împotriva măsurilor de reducere procentuală dispuse pentru proiectul "Sistem de supraveghere video și management informațional pentru creșterea siguranței sociale și prevenirea criminalității în arealul Ion Creangă" - cod SMIS 6807 (Informare privind situația cheltuielilor aprobate prin Cererea de rambursare nr. 2).

Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 4077 din data de 17 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Sectorul 2 al Municipiului București, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și s-a dispus anularea Deciziei nr. 79 din 19 iulie 2013, emisă de pârât.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâtul a formulat recurs, criticând soluția instanței ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii, arătându-se că sentința atacată a fost dată aplicarea greșită a normelor de drept material.

Astfel, recurentul a susținut că M.D.R.A.P. avea posibilitatea legală de a transmite Informarea nr. 75324 din 24 noiembrie 2012 privind cererea de rambursare nr. 2 pentru proiectul SMIS 6807 prin intermediul poștei electronice, lucru ce s-a realizat la data de 14 mai 2013.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., s-a apreciat că recursul este admisibil, iar prin Încheierea din data de 02 decembrie 2015 s-a dispus comunicarea raportului către părți.

Ulterior, prin Încheierea din 03 februarie 2016, recursul a fost admis în principiu, fiind stabilit termen pentru judecarea acestuia la data de 31 mai 2016.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând motivul de casare invocat de recurentul-pârât în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

Prin Decizia nr. 79 din 19 iulie 2013, recurentul pârât a respins ca tardivă contestația formulată de reclamantul intimat Sectorul 2 al Municipiului București, reținându-se că în raport de termenul prevăzut de art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, reclamantul avea termen limită de depunere a contestației data de 14 iunie 2013, iar acesta a înregistrat contestația la data de 25 iunie 2013.

În acord cu cele reținute de judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază că în mod greșit i-a fost respinsă intimatului reclamant contestația administrativă ca tardivă.

Conform dispozițiilor art. 47 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011: alin. (1): "Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță (...); alin. (3): "Obiectul contestației administrative îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanței bugetare care reprezintă titlul de creanță".

Necontestat este faptul că prin Nota de informare nr. 75324 din 24 noiembrie 2012 emisă de Direcția Generală Autorizare și Plăți Programe din cadrul M.D.R.A.P. s-au stabilit în sarcina intimatului-reclamant corecții financiare.

În mod temeinic și legal, instanța de fond a reținut că, întrucât legea specială nu conține dispoziții cu privire la procedura de comunicare a actelor emise în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, se aplică dreptul comun în ceea ce privește comunicarea actelor de procedură.

Astfel, potrivit art. 86 C. proc. civ., dovada comunicării Notei de informare trebuia făcută fie prin semnătură de primire a reprezentanților legali ai reclamantei, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin afișare.

Din cuprinsul documentelor aflate la dosar se observă că nici nota de informare și nici decizia de soluționare a contestației nu poartă mențiune cu privire la data la care s-a comunicat această informare și nici modalitatea de comunicare.

În acest context, având în vedere susținerea reclamantei că a intrat în posesia informării la data de 14 mai 2013, prin e-mail transmis unui funcționar din cadrul Serviciului Proiecte Europene a Primăriei Sector 2, și observând că din cuprinsul extrasului de e-mail reiese că funcționarului solicitant i s-a comunicat în "attachments" un "document pdf", fără să rezulte despre ce document este vorba și nici dacă a fost primit conținutul acestuia, judecătorul fondului în mod judicios a apreciat că decizia contestată este nelegală, pârâtul făcând aplicarea greșită a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 când a respins ca tardivă contestația formulată de reclamantă împotriva Notei de informare nr. 75324 din 24 noiembrie 2012.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței nr. 4077 din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2016.

Procesat de GGC - NN