Jurisdiction over EU-funded reimbursement disputes: regional intermediary bodies treated as local authorities under Law 554/2004 Art. 10(1)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by definitively assigning the case to the Bacău Court of First Instance, specifically its Administrative and Fiscal Section, ruling that the trial court had material competence. The dispute involved a public institution challenging an administrative decision by a regional intermediary body, which had rejected a reimbursement claim for €14,232 in salary and administrative expenses labeled as ineligible under European Union non-refundable funding. The decisive legal basis was the interpretation of Article 10 of Law no. 554/2004; the court determined that the specific provision for central authorities (Art. 10(11)) did not apply because the respondent acted as a regional decentralized authority with its own administrative capacity through delegated functions, thus falling under the general jurisdiction of the tribunal for acts issued by local or county-level public authorities (Art. 10(1)).
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdiction over EU-funded reimbursement disputes: regional intermediary bodies treated as local authorities under Law 554/2004 Art. 10(1): Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 și faptul că actul administrativ contestat privește fonduri europene nerambursabile fiind emis de OIR POS DRU Regiunea Nord-Est care nu a acționat în nume propriu, ci în calitate de mandant al OIR POS DRU organism central.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia Nr. 1476/2016
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău a chemat în judecată pârâtul M.M.F.P.S.P.V. - Organismul intermediar Regional POS-DRU Regiunea Nord-Est Piatra Neamț solicitat:
- anularea Deciziei nr. 44 din 2 februarie 2015 emisă de OIR POS-DRU Nord-Est, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului din 21 ianuarie 2015 privind cererea de rambursare nr. 3 prin care s-a reținut ca neeligibilă suma de 14.232 RON reprezentând cheltuieli salariale și administrative angajate de D.G.A.S.P.C. Bacău;
- repararea pagubei care a făcut obiectul deciziei în cauză.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin Sentința nr. 1.346 din 14 decembrie 2015, Tribunalul Bacău, secția civilă și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 și faptul că actul administrativ contestat privește fonduri europene nerambursabile fiind emis de OIR POS DRU Regiunea Nord-Est care nu a acționat în nume propriu, ci în calitate de mandant al OIR POS DRU organism central.
2.2. Prin Sentința nr. 26 din 24 martie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ, a admis excepția de necompetență și a declinat cauza spre competentă soluționare Tribunalului Bacău; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel a reținut că atât Decizia nr. 44 din 2 februarie 2015 cât și Scrisoarea standard de informare din 21 ianuarie 2015 împotriva căreia a fost îndreptată contestația administrativă, emană de la Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Est și privește o neregulă privind utilizarea fondurilor nerambursabile, suma căreia nu i s-a recunoscut de către pârât caracterul eligibil fiind în cuantum de 14.232 RON.
Existența "Acordului de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013" între Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și organismul intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est", în baza căruia OIR POS DRU Regiunea Nord-Est a exercitat atribuții delegate de autoritatea de management, nu poate avea consecințe asupra competenței instanței în materia contenciosului administrativ, deoarece în această materie relevantă este capacitatea de drept administrativ a autorității publice de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică, fie că este vorba de o competență primară, fie de o competență delegată.
În aceste condiții, având în vedere realizarea funcției M.M.F.P.S.P.V., prevăzută de art. 3 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 344/2014, prin intermediul unităților sale subordonate, se consideră că actele emise de acestea din urmă sunt supuse controlului instanței de contencios administrativ, competența stabilindu-se conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 554/2004.
Curtea a reținut că alin. (11) al art. 10 din Legea nr. 554/2004 conține o reglementare specială pentru cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, în sensul că se păstrează criteriul rangului autorității emitente, textul referindu-se, în mod clar, la "actele administrative emise de autoritățile publice centrale", criteriul valoric devenind inoperant.
În cauză, actul a cărui anulare s-a solicitat nu este emis de o autoritate centrală, ci, așa cum a constatat anterior, de o autoritate regională asimilată autorităților locale și, prin urmare, competența materială revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiunea având ca obiect anularea Deciziei nr. 44 din 2 februarie 2015 emisă de OIR POS-DRU Nord-Est, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului din 21 ianuarie 2015 privind Cererea de rambursare nr. 3 prin care s-a reținut ca neeligibilă suma de 14.232 RON reprezentând cheltuieli salariale și administrative angajate de D.G.A.S.P.C. Bacău.
Înalta Curte constată că actul atacat nu emană de la o autoritate publică centrală, ci de la o autoritate regională - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Est, instituție cu personalitate juridică finanțată de la bugetul de stat, în subordinea M.M.F.P.S., care asigură implementarea schemelor pentru dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri europene, la nivelul județelor Galați, Vrancea, Maramureș și Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita și Covasna, organ administrativ deconcentrat la nivel regional.
Prin urmare, în raport de competențele acesteia, Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Est se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale și județene, astfel că litigiile privind anularea actelor emise de această autoritate care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene sunt de competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor, în primă instanță.
Prin delegarea competenței, autoritatea publică dobândește o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuțiilor astfel dobândite, autoritatea publică nu se înfățișează ca un simplu mandatar.
Înalta Curte apreciază că art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 nu este aplicabil cauzei pentru determinarea competenței materiale, deoarece actul litigios nu emană de la o autoritate publică centrală, astfel că redevine incident art. 10 alin. (1) din același act normativ, care prevede competența de primă instanță a tribunalului în cazul actelor administrative emise de o autoritate publică locală sau județeană.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Bacău, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău, în contradictoriu cu pârâtul M.M.F.P.S.P.V. - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor mane Regiunea Nord-Est, în favoarea Tribunalului Bacău, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2016.
Procesat de GGC - N