Negative competence conflict in labor dispute involving judicial clerks: scope of Art. 127 Civil Procedure Code special territorial jurisdiction

Decizia nr. 1966/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11 decembrie 2015 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/63/2015 reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., prin S. au solicitat, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 8/2009, aprobată prin Legea nr. 94/2014, art. I pct. 2 din Legea nr. 94/2014, art. 40 alin. (2) lit. c), art. 253, art. 266-275 C. muncii, art. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj să acorde reclamanților o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanță aferente perioadei 2012-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată pentru flecare an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale, cu dobânda legală, calculată de ia data la care această obligație trebuia executată și până la plata efectivă, precum și cu aplicarea reactualizării în funcție de devalorizarea monetară; obligarea pârâților Ministerul Public, în calitate de ordonator principal de credite, și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova - ordonator secundar de credite, să aloce fondurile bugetare necesare pentru plata acestor drepturi; obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public, sumele necesare acordării acestor drepturi saiariale.

Prin sentința nr. 1037 din 7 aprilie 2016 Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, reținând că reclamanții au calitatea de grefier-șef, grefier, grefier-arhivar, conducător auto, îngrijitor, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care se află în circumscripția Tribunalului Dolj, ca instanță de drept comun competentă material și teritorial în soluționarea cauzelor având ca obiect drepturi bănești, cum este cauza de față.

Împrejurarea că reclamanții nu funcționează efectiv la Tribunalul Dolj nu este de natură să înlăture aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., dispoziții imperative, cu caracter special, în virtutea cărora reclamantul, având una din calitățile enumerate de textul legal și care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, este obligat să sesizeze una din instanțele de același grad din raza unei curți de apel învecinate.

Prin sentința nr. 1279 din 29 iunie 2016 Tribunalul Alba, secția l civilă, a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la înalta Curte de Casație și Justiție, reținând că reclamanții nu se află în situația prevăzută de art. 127 C. proc. civ., neavând calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar și grefier la Curtea de Apel Craiova, - instanța competenta conform art. 269 C. muncii coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011 - neavând calitatea de angajați la această instanță.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce succed:

Dispozițiile art. 127 din noul C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, incidență în prezenta cauză, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apei în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”.

Pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă, potrivit legii, sa judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă această instanță.

Înalta Curte constată însă că, în cauză, nu este îndeplinită această condiție, având în vedere că din relațiile aflate la dosar rezultă că reclamanții funcționează ca grefieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, Prin urmare, Tribunalul Dolj nu reprezintă instanța unde aceștia își „desfășoară efectiv activitatea” potrivit dispozițiilor art. 127 din noul C. proc. civ., în interpretarea dată de decizia nr. 7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Dolj în favoarea Tribunalului Alba nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Textul legal care justifică însă competența de soluționare a cauzei ca aparținând Tribunalului Dolj este reprezentat de dispozițiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - C. muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă, se adresează instanței judecătorești competente, în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau locul de muncă.

Cum reclamanții au atât domiciliile, cât și locul de muncă în raza teritorială a Tribunalului Dolj, competența de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

Pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2016.