Inadmissibility of presidential order to suspend normative administrative acts in favor of Law No. 554/2004 procedure

Decizia nr. 2.769/2015

1. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL prin administrator special B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.T. și M.A.I., emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să ordone:

- suspendarea executării Ordinului M.A.I. și M.T.I. nr. 240 din 4 octombrie 2012 privind aprobarea criteriilor de evaluare a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate de trafic județean, până la soluționarea în fond a cererii de suspendare având același obiect, ce formează Dosarul nr. x/33/2013 al Curții de Apel Cluj;

- suspendarea executării Ordinului M.A.I. și M.T.I. nr. 1.614 din 1 noiembrie 2012 privind aprobarea criteriilor de evaluare a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate de trafic județean, până la soluționarea în fond a cererii de suspendare având același obiect, ce formează Dosarul nr. x/33/2013 al Curții de Apel Cluj;

- suspendarea executării Ordinului M.T.I. nr. 1.640 din 8 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinului M.T.I. nr. 980/2011, până la soluționarea în fond a cererii de suspendare având ca obiect același act administrativ, formând Dosarul nr. x/33/2013 al Curții de Apel Cluj.

1.2. Soluția primei instanțe

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 548 din 11 noiembrie 2013, a respins ca inadmisibilă cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale, formulată de SC A. SRL - societate aflată în insolvență, prin administrator special B., având ca obiect suspendare act administrativ.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 548 din 11 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat apel reclamanta SC A. SRL solicitând anularea sentinței atacate, judecarea cauzei cu evocarea fondului de către instanța de apel și admiterea cererii de emitere a ordonanței președințiale, astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, se invocă următoarele:

- prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 6 parag. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 21 din Constituția României, art. 6 C. proc. civ. republicat, precum și a dispozițiilor art. 172 alin. (2) C. proc. fisc. și art. 28 din Legea nr. 554/2004.

- Prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, instituind o nouă condiție de admisibilitate a cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale privind suspendare unui act administrativ.

- Prima instanță a reținut în mod greșit eficiența normelor Noului C. proc. civ., raportat la etapa prealabilă primului termen.

2. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În speța de față reclamanta a solicitat suspendarea executării a trei Ordine - acte administrative cu caracter normativ, emise succesiv de M.A.I. și M.T.I., pe calea ordonanței președințiale, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile 997 - 999 C. proc. civ., republicat.

În raport de obiectul cererii de ordonanță președințială formulată, Înalta Curte constată că, în mod judicios, prima instanța a reținut că este întemeiată excepția de inadmisibilitate a cererii, invocată de pârât, în raport de caracterul special al dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, dispoziții cu rang prioritar de aplicare în raport cu prevederile cu caracter general cuprinse în art. 997 C. proc. civ., republicat.

În acest sens, practica constată a Înaltei Curți a arătat că, în materia contenciosului administrativ, este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială ce vizează cererile de suspendare a executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie (art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004) ceea ce obligă la urmarea procedurii reglementate prin acest act normativ și nu a celei de drept comun, prevăzută în C. proc. civ., republicat.

Într-adevăr, art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate, pe de altă parte, precum și cu procedura reglementată de această lege.

Dar, în condițiile în care în cadrul raporturilor de autoritate dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate, pe de altă parte legea specială a reglementat procedura suspendării executării actului administrativ atacat, suspendarea aceluiași act administrativ pe calea altei proceduri speciale, a ordonanței președințiale, reglementate de C. proc. civ., republicat nu se mai poate dispune, această din urmă procedură fiind incompatibilă cu procedura reglementată de Legea nr. 554/2004.

În vederea creării unei practici unitare în această materie, prin Procesul-verbal al ședinței din 28 octombrie 2013 a Plenului judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că "este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială care vizează suspendarea executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie reprezentată de dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În acest context, orice alt argument de drept pe care recurenta-reclamantă îl invocă în susținerea admisibilității cererii de ordonanță președințială în materia suspendării executării unui act administrativ unilateral tipic, rămâne de discutat la nivel pur teoretic.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SRL, prin administrator special B. împotriva Sentinței civile nr. 548 din 11 noiembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2015.

Procesat de GGC - N