Negative jurisdictional conflict resolved to Brașov Court of Appeal; sectoral jurisdiction rule displaced by general administrative litigation framework.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Brașov Court of Appeal (administrative and fiscal section), ruling in favor of the claimant company and against the Financial Supervisory Authority, successor to the National Securities Commission. The dispute arose from a claim seeking annulment of Decision No. 381 of 20 April 2011 issued by the National Securities Commission; the Brașov court had declined jurisdiction in favor of the Bucharest Court of Appeal based on special rules under Article 2(3) of Law No. 297/2004, while the Bucharest court declined back under Article 213 of Government Emergency Ordinance No. 93/2012 and Article 10 of Law No. 554/2004. The High Court held that Article 2(3) of Law No. 297/2004, which confers exclusive jurisdiction on the Bucharest Court of Appeal, conflicts with and is rendered inapplicable by Article 213 of GEO No. 93/2012, which channels challenges to acts of the Financial Supervisory Authority through the general administrative litigation framework; accordingly, general territorial jurisdiction under Article 10 of Law No. 554/2004 (the claimant's domicile) applies, making the decision final.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 135 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved to Brașov Court of Appeal; sectoral jurisdiction rule displaced by general administrative litigation framework: The dispute arose from a claim seeking annulment of Decision No. 381 of 20 April 2011 issued by the National Securities Commission; the Brașov court had declined jurisdiction in favor of the Bucharest Court of Appeal based on special rules under Article 2(3) of Law No. 297/2004, while the Bucharest court declined back under Article 213 of Government Emergency Ordinance No. 93/2012 and Article 10 of Law No. 554/2004. The High Court held that Article 2(3) of Law No. 297/2004, which confers exclusive jurisdiction on the Bucharest Court of Appeal, conflicts with and is rendered inapplicable by Article 213 of GEO No. 93/2012, which channels challenges to acts of the Financial Supervisory Authority through the general administrative litigation framework; accordingly, general territorial jurisdiction under Article 10 of Law No. 554/2004 (the claimant's domicile) applies, making the decision final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedTemeiul legal invocat pentru stabilirea competenței de soluționare a cauzei în conflictul negativ de competență.
Full text
Decizia nr. 2409/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată, la data de 23 septembrie 2014, Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Societatea A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, succesoarea în drepturi și obligații a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, anularea Deciziei nr. 381 din 20 aprilie 2011 emisă de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, secția contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința civilă nr. 173 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța sesizată a constatat că normele speciale, derogatorii de la dreptul comun, prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, stabilesc competența exclusivă a Curții de Apel București în materia dedusă judecății, motiv pentru care a dispus declinarea competenței la această instanță.
2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința civilă nr. 475 din 23 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
A fost constatat ivit un conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt incidente în cauză prevederile art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012, care fac trimitere la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care a constatat că aparține competența de soluționare a cauzei Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte a constatat că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Înalta Curte a reținut că obiectul cererii introductive îl reprezintă anularea Deciziei nr. 381 din 20 aprilie 2011 emisă de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, devenită în prezent Autoritatea de Supraveghere Financiară, succesoare în drepturi și obligații a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, conform O.U.G. nr. 93/2012.
În stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzelor ce privesc deciziile și orice alte acte administrative emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Înalta Curte reține aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012, care stabilesc regula de principiu conform căreia actele emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară se contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Înalta Curte reține că în actualul context legislativ O.U.G. nr. 93/2012 nu a abrogat reglementările speciale anterioare, acestea păstrându-și apartenența la dreptul pozitiv, ci în conformitate cu prevederile art. 28 acestea se completează cu legislația care reglementează activitatea autorităților care se desființează, în măsura în care acestea nu vin în contradicție cu prevederile sale.
Văzând dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, prevederi care stabilesc competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, Înalta Curte reține că aceste dispoziții sunt în opoziție cu toate celelalte prevederi referitoare la competența de soluționare a cauzelor, astfel încât se poate aprecia că sunt în contradicție cu prevederile art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012, ceea ce le face inaplicabile.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului, astfel cum impun prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, și va dispune în consecință în acest sens.
2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Societatea A. SA, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2015.
Procesat de GGC - NN