Mandatory suspension of trial for mutual absence of parties under Art. 242(2) Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal, leaving the lower court's decision to suspend the proceedings in force. The dispute concerned the procedural legitimacy of a suspension order issued by the Court of Appeal in a civil case, where the appellant argued the suspension was an unlawful attempt to delay the resolution of the matter. The decisive legal basis was Article 242, paragraph 2 of the Civil Procedure Code, which mandates that a court must suspend the trial if neither party appears at the hearing; the Supreme Court held that the lower court was obligated by this imperative provision to suspend the case when both parties were absent, thereby confirming the lawfulness of the suspension.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 pct. 2 C. proc. civ; Mandatory suspension of trial for mutual absence of parties under Art. 242(2) Civil Procedure Code: Potrivit art. 242 pct. 2 C. proc. civ., instanța va suspenda judecata dacă nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 28 martie 2003 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, s-a dispus suspendarea soluționării apelului formulat de reclamantul C.V.I., împotriva sentinței civile nr. 1865 din 19 decembrie 2002 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în condițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Împotriva încheierii mai sus menționată au declarat recurs reclamantele, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală deoarece prin suspendarea soluționării cauzei se urmărește tergiversarea soluționării acesteia.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 242 pct. 2 C. proc. civ., instanța va suspenda judecata dacă nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii.
În speță, la termenul din data de 28 martie 2003, nici una din părți nu s-a prezentat la strigarea pricinii, drept pentru care instanța a suspendat soluționarea cauzei cu care a fost investită.
Dispoziția textului de lege mai sus enunțat este imperativă, instanța fiind obligată să suspende judecata, dacă sunt întrunite cerințele stabilite în acest text.
Prin urmare, instanța de judecată prin suspendarea soluționării cauzei – încheierea din 28 martie 2003– nu a urmărit tergiversarea soluționării acesteia ci doar s-a conformat prevederilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
În consecință recursul declarat de reclamant împotriva încheierii din 28 martie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, fiind nefondat se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul C.V.I. împotriva încheierii din 28 martie 2003 pronunțată în dosarul nr. 740/2003 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2003.