Validity of integrity agency evaluation report and compliance with statutory notification and defense rights in incompatibility proceedings

Decizia nr. 2328/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanțele cauzei

1.1. Acțiunea formulată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. 40270/G/II din 20 septembrie 2013, emis de aceasta.

1.2. Soluția instanței de fond

Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 25 din 7 februarie 2014, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamant, anulând în parte Raportul de evaluare nr. 40270/G/II din 20 septembrie 2013, numai în ceea ce privește recomandarea privind respectarea dispozițiilor legale privind completarea și depunerea declarațiilor de avere - cap. IV din raport.

Pe fondul stării de incompatibilitate, prima instanță a reținut că reclamantul a deținut concomitent calitatea de funcționar public și funcția de director general al SC B. SA Rădăuți, încălcând prevederile art. 94 alin. (21) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând, în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probelor solicitate și care au fost respinse cu o motivare lapidară; în subsidiar: modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, cu consecința anulării raportului de evaluare contestat.

În motivarea căii de atac, recurentul a arătat că hotărârea atacată conține aspecte contradictorii, prima instanță ignorând faptul că raportul de evaluare a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 176/2010, în sensul că nu am fost informat că a fost declanșată procedura de evaluare privind regimul juridic al incompatibilităților, că se efectuează o cercetare împotriva mea, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.

Pe fond, a susținut că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art. 94 alin. (2)1 din Legea nr. 161/2003.

Recurentul a formulat și concluzii scrise ce au fost depuse la dosar.

2.2. Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției nulității raportului de evaluare întrucât procedura de informare și de invitare a persoanei evaluate pentru a prezenta punctul de vedere a fost legal îndeplinită.

Pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, apreciind ca fiind legală și temeinică sentința recurată.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 18 decembrie 2014, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., sens în care a fost pronunțată Încheierea de ședință din 11 februarie 2015, prin care a fost admis în principiu recursul și fixat termen de judecată pe fond la 21 mai 2015, cu citarea părților.

3. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, a reținut că recurentul a precizat că renunță la motivele de recurs care privesc fondul cauzei, cu referire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 161/2003.

Analizând recursul formulat în ceea ce privește cealaltă critică, potrivit căreia au fost încălcate prevederile art. 20 din Legea nr. 176/2010, întrucât nu a fost informat că a fost declanșată procedura de evaluare privind regimul juridic al incompatibilităților, că se efectuează o cercetare împotriva sa, că nu i s-a acordat dreptul de a administra probele solicitate, fiindu-i îngrădit dreptul la apărare, instanța de recurs reține că aceste susțineri nu sunt întemeiate.

Prin Raportul de evaluare nr. 40270/G/II din 20 septembrie 2013 emis de intimata-pârâtă ANI, s-a stabilit că în perioada 4 octombrie 2012 - 18 februarie 2013, reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate deținând calitatea de funcționar public în cadrul Primăriei Mun. Rădăuți - Direcția Poliția locală concomitent cu funcțiile de membru în Consiliul de administrație și director la SC B. SA Rădăuți.

Recurentul-reclamant în recurs a susținut că raportul de evaluare a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1) - (4) din Legea nr. 176/2010.

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 176/2010: "(1) Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. (2) Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. (3) Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (4) Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat și are dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare".

Conform dispozițiilor art. 21 din aceeași lege: "(1) Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare. (2) În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare. (3) Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:

a) partea descriptivă a situației de fapt;

b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;

c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate;

d) concluzii.

(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare".

Din cuprinsul acestor dispoziții rezultă că persoana care face obiectul evaluării în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, în contextul în care se identifică elemente în acest sens, trebuie să fie informată de inspectorul de integritate care are și obligația de a o invita să prezinte punct de vedere scris, date sau informații pe care le consideră necesare.

Informarea și invitarea se vor face prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

De asemenea, persoana care face obiectul evaluării are dreptul să fie asistată sau reprezentată de un avocat și dreptul de a prezenta orice date ori informații pe care le consideră necesare.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 176/2010, unul din principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare este dreptul la apărare.

Rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei că Informarea înregistrată sub nr. 48658/G/II din 29 octombrie 2012 a fost transmisă la domiciliul persoanei evaluate prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aceasta purtând data de comunicare 7 noiembrie 2012 și semnătura cu numele "A."

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta a susținut că: "singura informare transmisă la adresa mea de domiciliu și primită de mine a fost cea înregistrată sub nr. 48658/G/II din 29 octombrie 2012"

Din cuprinsul adresei nr. 331/R1 din 53 din 22 ianuarie 2013 a Companiei Naționale B. SA rezultă că scrisoarea recomandată ce i-a fost adresată, a fost predată soției reclamantului.

Ulterior, recurentul-reclamant a susținut că această semnătură nu-i aparține, astfel că a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, care a dispus începerea urmăririi penale "in rem" cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale care vizează această corespondență, dovadă în acest sens fiind adresa din 12 mai 2015 emisă de acest Parchet.

De asemenea, a menționat că în mod greșit i-a fost respinsă expertiza grafică a scrisului.

Instanța de recurs apreciază că autoritatea publică pârâtă a respectat prevederile art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 176/2010, iar faptul că recurentul-reclamant contestă semnătura nu prezintă relevanță din perspectiva respectării dispozițiilor legale menționate, aceasta cu atât mai mult cu cât până în prezent nu s-a dovedit că semnătura nu aparține acestuia sau soției.

Mai mult, acesta a prezentat susțineri care nu concordă cu propriile afirmații din cererea de chemare în judecată.

Ulterior, după ce au fost identificate elementele privind nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților, a fost transmisă recurentului-reclamant Informarea cu nr. 15593/G/II din 9 aprilie 2013 prin care a fost invitat la sediul agenției pentru a prezenta un punct de vedere, probe, date sau informații pe care le consideră necesare în cauză, fiind înștiințat că are dreptul să fie asistat sau reprezentat de un avocat. Apoi, la data de 19 iunie 2013, prin adresa nr. 27271/G/II din 19 iunie 2013 a fost transmisă o nouă informare, ambele fiind returnate cu mențiunea "avizat, reavizat, expirat termen de păstrare", acestea fiind comunicate și autorităților publice, respectiv Primăriei Municipiului Rădăuți și Administrației Finanțelor Publice a Mun. Rădăuți.

Deși recurentul nu contestă existența acestor informări, susținând doar că nu au ajuns la cunoștința sa, acest fapt nu poate conduce în niciun caz la concluzia că nu au fost respectate prevederile art. 20 din Legea nr. 176/2010, aceste informări fiind comunicate în mod legal acestuia.

Recurentului-reclamant îi incumba diligența de a-și ridica corespondența, domiciliul său fiind menționat corect, aceasta fiind avizată, reavizată, expirând termenul de păstrare, astfel că acesta nu se poate prevala de această situație de fapt pentru a susține în mod temeinic și legal nerespectarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 176/2010.

Prin urmare, inspectorul de integritate a procedat în conformitate cu dispozițiile legale citate anterior la informarea persoanei evaluate să depună punct de vedere, astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că au fost respectate dispozițiile procedurale prevăzute de art. 20 și 21 din Legea nr. 176/2010 cât și principiul instituit de art. 8 alin. (3) din actul normativ menționat.

În altă ordine, obiecțiunile recurentului-reclamant cu privire la inexistența unei informări "efective" poate conduce la anularea actului administrativ numai sub condiția dovedirii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, condiție neîndeplinită în dosar.

Mai mult, recurentul-reclamant în ceea ce privește fondul cauzei putea depune orice probe/date/informații pe care le considera necesare în raport cu cele reținute în cuprinsul raportului de evaluare contestat, cu privire la starea sa de incompatibilitate, putând să-și exercite dreptul la apărare în orice modalitate, or, acesta nu a uzat de aceste demersuri și a înțeles să renunțe la criticile care vizau fondul cauzei, astfel că în cauză condiția dovedirii vreunei vătămări cu atât mai mult nu este îndeplinită.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat A. împotriva Sentinței nr. 25 din 7 februarie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2015.

Procesat de GGC - NN