Road project environmental permit upheld; appeals by claimants rejected.

Decizia nr. 1670/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

1. Obiectul cererilor de chemare în judecată și procedura derulată de prima instanță;

1.1. Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

a) anularea acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”.

b) suspendarea actului administrativ atacat.

1.2. Pârâta C. a formulat întâmpinare în care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.

1.3. Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/3/2012 pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții D., E., F., E., G., E., H., E., I., E., au chemat în judecată pe pârâții C., J. și K. Timișoara, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța în cauză să dispună:

a) anularea acordului de mediu nr. 3 din 06 iulie 2011 pentru proiectul "Drum legătură DN 66 A, km 47+600 - km 66+204 Câmpul Neag - Cerna”, având ca titular K. Timișoara.

b) suspendarea acestui act administrativ.

1.4. Pârâtele au formulat întâmpinări din cauză în care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților.

1.5. Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1592 din 13 aprilie 2012, a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24 mai 2012, sub nr. x/3/2012.

La termenul de judecată din data de 07 septembrie 2012, a fost admisă excepția de conexitate și s-a dispus conexarea cauzei cu nr. x/3/2012 la cauza cu nr. x/2/2012, cauzele având între ele o strânsă legătură. La același termen, pârâta C. a renunțat la excepția prescripției dreptului la acțiune.

La termenul din data de 19 octombrie 2012, au fost respinse cererile de suspendare a executării actului administrativ contestat, ca nefondate.

1.6. Reclamantele A. și B. au invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999, care a fost respinsă ca nefondată, prin încheierea de ședință de la data de 05 iulie 2013.

2. Soluția instanței de fond;

Curtea de apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3048 din 11 octombrie 2013, a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, primă instanță a reținut, în esență, următoarele:

Acordul de mediu nr 3 din 08 iulie 2011, emis pentru Proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, a avut la bază avizele favorabile nr. 38 și nr. 39 ale L. Valea Cernei,. Acesta este un proiect de reabilitare a drumului forestier existent și nu de construire a unui drum nou, care a fost realizat în etape, în funcție de posibilitățile financiare existente.

Astfel, Tronsonul 1 (km 30+604 - km 37+440) al DN 66A a fost reabilitat de către M. - K. Timișoara fără actul de reglementare al autorității de mediu competente.

Tronsonul 2 (km 37+440 - km 47+600) al DN 66A - o parte dintre lucrările de reabilitare ale acestui tronson - au fost demarate de către M. - K. Timișoara fără acord de mediu, iar pentru lucrările rămase neexecutate ale acestui tronson - propuse prin proiectul „Drum de legătură între intersecția DN 66A Câmpul lui Neag și cantonul silvic Campuse km 37+440 - km 47+600” -, autoritatea de mediu competentă (N. Hunedoara) a emis în anul 2008 acordul de mediu, în baza avizului favorabil al O. Retezat.

Reabilitarea Tronsonului 4 al DN 66A se va realiza, după afirmațiile beneficiarului, la cel puțin 5 ani de la construcția tronsonului 3.

Pârâta C. și titularul de proiect au informat publicul asupra luării deciziei de emitere a acordului de mediu pentru Proiect, conform prevederilor art. 35 alin. (1), alin. (2) pct. a), art. 46 alin. (1), alin. (2) și art. 47 din S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare - actul normativ aflat în vigoare la momentul depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu.

Temeiurile legale în baza căruia a fost emis actul administrativ contestat sunt:

- H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea Procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

- S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare;

- Ordinul P nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

În raport de dispozițiile art. 49 alin. (2) din S. nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private, la solicitarea pârâtei, a fost refăcut Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. În concret, acesta s-a completat cu răspunsuri la observațiile autorității de mediu competente - privind structura, funcțiile și obiectivele de conservare ale ariilor naturale de interes comunitar afectate de implementarea proiectului - și s-a actualizat cu măsuri compensatorii pentru refacerea și/sau îmbunătățirea habitatelor din ariile protejate afectate de realizarea proiectului DN 66A - contrar celor afirmate de către reclamanți.

Tronsonul de drum național DN 66A (km 47+600 - km 66+204), care a făcut obiectul solicitării acordului de mediu, se află la o distanță de 14 km de Munții Țarcu și 10,7 km față de Platoul Mehedinți, și, drept urmare, nu a fost necesară efectuarea evaluării impactului asupra acestor arii protejate.

La solicitarea L. - Valea Cernei, a fost elaborat de către firma SC R. SRL Deva un Planul Urbanistic Zonal - „Drum de legătură DN 66A, km 47+600 - km 66+204, Dezvoltarea zonei adiacente DN 66A”, cu scopul de a împiedica dezvoltări haotice ale zonelor construite în vecinătatea ariilor naturale protejate și de a stabili o serie de măsuri care să reglementeze eliberarea autorizațiilor de construire și modalitatea de desfășurare a activităților de turism.

Pentru proiectul care a făcut obiectul acordului de mediu, L. - Valea Cernei a emis avizele favorabile nr. 38 și 39 din 19 mai 2009.

Drumul național DN 66A a fost tratat ca drum de importanță națională.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului respectă prevederile S. nr. 863/2002.

Pârâta C. a asigurat informarea publicului asupra deciziilor luate, conform prevederilor S. nr. 860/2002, cu completările și modificările ulterioare, și ale art. 6 alin. (2) din Convenția Arhus.

Aplicarea art. 6 alin. (3) și (4) din Directiva Habitate nr. 92/43/CE, respectiv art. 28 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, s-a realizat conform prerogativelor pe care C. le are în calitate de autoritate de mediu; măsurile compensatorii aprobate au fost notificate de Curtea Europeană prin intermediul S., conform obligațiilor României în calitate de Stat Membru ale Uniunii Europene.

Pârâta C. a luat în considerare „contra-studiul" depus de E., la care titularul - prin experții angajați - a răspuns punctual, iar răspunsul experților a fost publicat pe site-ul C.

Nota din 2010 emisă de S. de delimitare a Rezervației Ciucevele Cernei - la care fac referire reclamantele -, nu a stat la baza luării deciziei de către pârâta C. în procedura de emitere a acordului de mediu; aceasta a avut un caracter informativ, așa cum și limitele rezervației, limite postate pe site-ul S., au un caracter informativ, nefiind aprobate printr-un act normativ.

Măsurile compensatorii propuse în cadrul acestui proiect de investiții constau în refacerea prin împădurire, precum și îmbunătățirea habitatelor existente. Acestea se vor implementa în aria naturală de interes comunitar Domogled - Valea Cernei, pe suprafețe puse la dispoziție de x Baia de Aramă, în aceeași regiune biogeografică și în același tip de ecosistem, nefiind necesară modificarea limitelor actuale ale ariei.

3. Recursurile declarate în cauză;

3.1. Reclamanta A. a solicitat modificarea încheierii de ședință din data de 05 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, și admiterea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999.

În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta susține ca hotărârea judecătorească cuprinde motive străine de natura cauzei și nu analizează pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte în cererea de chemare judecată.

În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta precizează că prima instanță:

- a ignorat dispozițiile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/1997 care arată că încadrarea în categoria de drum național, precum și în celelalte categorii, stabilite la alin. (1) al aceluiași articol, se face de către T.;

- s-a raportat în mod eronat la prevederile art. 12 din O.U.G. nr. 43/1997, în condițiile în care acesta se referă la încadrarea drumurilor într-o categorie funcțională;

- a încălcat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, care condiționează emiterea actului administrativ atacat de emiterea prealabilă a unui acord de mediu.

3.2. Reclamanta A. a solicitat modificarea sentinței nr. 3048 din 11 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, admiterea acțiunii și anularea acordului de mediu.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

- Nu au fost respectate prevederile art. 49 alin. (3) din Ordinul nr. 1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private, coroborate cu cele ale Ordinului S. nr. 19/2010 privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; cele două acte normative obligau la actualizarea documentației aferente proiectului și la realizarea unui studiu de evaluare adecvată;

- Transformarea unui drum forestier în drum național nu exonerează intimații de obligația de realizare a unor analize de alternativă cu privire la traseul efectiv al DN 66, care trebuie să se bazeze pe un studiu de trafic și pe studii de specialitate privind biodiversitatea, pe analiza efectivă de impact a unor trasee diferite, astfel încât să se poată verifica dacă nu cumva este mai important și dacă este posibil să fie prezervate ariile protejate prin construirea unui drum în afara teritoriului acestora; analiza anterior nominalizată lipsește cu desăvârșire de la dosar, fapt care nu a fost sancționat de către judecătorul fondului.

- În ceea ce privește structura și analiza pe capitole a raportului de evaluare asupra mediului, prima instanță a încălcat prevederile H.G. nr. 445/2009 și pe cele ale Ordinului nr. 863/2002 atunci când a considerat că toate capitolele respectă cerințele legii.

- De asemenea, au fost eludate dispozițiile O.G. nr. 57/2007 care dispun faptul că în perimetrul rezervațiilor științifice nu se pot face niciun fel de activități cu impact antropic în afara celor de cercetare științifică.

- În cauză, indiferent care sunt limitele rezervației, este cert faptul că proiectul propus are un impact negativ în perimetrul rezervației, ceea ce conduce la nelegalitatea amplasării sale în vecinătatea rezervației.

3.3. Reclamantele D., F., G. Satu-Mare, H., I., E., au solicitat modificarea sentinței nr. 3048 din 11 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, admiterea acțiunii și anularea acordului de mediu.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentele au formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:

- în luarea deciziei de emitere a acordului de mediu, intimata C. nu a respectat prevederile art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție și nici pe cele ale art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- emitentul actului administrativ contestat nu a ținut seama de principiul privind protecția mediului; prin contra-studiul depus la dosar de către parte la data de 04 ianuarie 2011 s-a demonstrat faptul că realizarea Proiectului reprezintă o activitate periculoasă, având un impact negativ semnificativ asupra mediului, prin fragmentarea și restrângerea habitatului mamiferelor mari;

- documentele specifice care au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu sunt nelegale, fapt care atrage nelegalitatea posibilului acord de mediu în sine și, implicit, a deciziei de emitere a acestui acord;

- nota din 2010 emisă de S. încalcă dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005;

- planul de management al L. - Valea Cernei nu a fost aprobat până la data promovării prezentului demers judiciar prin hotărâre de guvern; numai după adoptarea acestui plan, administrația Parcului ar fi putut să aprobe efectuarea de activități în cadrul zonei de conservare specială;

- emitentul actului administrativ contestat a încălcat dispozițiile art. 22 alin. (5) lit. b) O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe cele ale art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 445/2009;

- Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu pentru Proiect, în baza căruia a fost luată decizia de emitere a acordului de mediu, conține neregularități, prevederi nefundamentate științific, prevederi fără aplicabilitate practică, inconsistențe cu privire la suprafața de pădure de defrișat, informații contradictorii sau nu conține informațiile prevăzute de Anexa 4 la H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, pe care art. 12 alin. (1), art. 13 și art. 14 din această hotărâre de Guvern le prevede ca fiind imperative;

- emitentul actului administrativ contestat nu a ținut seama de impactul asupra biodiversității, respectiv asupra florei și vegetației, precum și asupra mamiferelor.

4. Apărările formulate în cauză;

4.1. Intimata C. a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

4.2. Recurenta A. a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea celor două recursuri promovate în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor;

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, dar și din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Controlul judiciar declanșat de reclamanți are ca obiect verificarea legalității acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, precum și a H.G. nr. 856/1999.

Prima instanță a respins excepția de nelegalitate, precum și acțiunea reclamanților, ca nefondate, pentru argumentele prezentate rezumativ la pct. I.2 din prezenta decizie.

Soluțiile pronunțate de Curtea de Apel sunt legale, fiind împărtășite și de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

1.1. Referitor la încheierea de ședință din data de 05 iulie 2013

Prin această încheiere interlocutorie, atacata odată cu soluția pronunțată asupra fondului cauzei, a fost respinsă excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999 prin care s-a aprobat clasificarea sectoarelor drumului forestier, aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea U., ca drum național, DN 66 A, clasa tehnică V.

1.1.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta A. susține că hotărârea judecătorească cuprinde motive străine de natura cauzei și nu analizează pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte în cererea de chemare judecată.

Înalta Curte apreciază că motivul de recurs nu este fondat: în încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 05 iulie 2013, prima instanță a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999 în mod argumentat, precizând faptul că Guvernul României avea competența de a emite acest act administrativ unilateral cu caracter individual, în raport de dispozițiile art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Chiar dacă judecătorul fondului nu s-a referit în mod expres la pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte, instanța de control judiciar poate proceda la completarea motivării soluției.

1.1.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a reiterat practic aceleași motive de nelegalitate ale actului administrativ expuse și în fața primei instanțe.

Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe în sensul că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, care stipulează:

“Încadrarea în categorii funcționale a drumurilor naționale, județene și comunale se face prin Hotărâre de Guvern, iar a drumurilor vicinale și a străzilor, prin hotărâre a consiliului județean sau local, după caz.”

În raport de această dispoziție normativă, Guvernul României avea competența de a emite H.G. nr. 856/1999.

Critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului nu poate fi primită, întrucât emiterea hotărârea de Guvern aflat în discuție nu era condiționată de obținerea prealabilă a acordului de mediu.

1.2. Referitor la sentința nr. 3048 din 11 octombrie 2013;

În condițiile în care în cadrul memoriilor de recurs au fost formulate de către recurente critici de nelegalitate comune, subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va proceda la analizarea acestora în mod grupat.

1.2.1 Una dintre criticile de nelegalitate formulate de recurente se referă la legislația aplicabilă acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, părțile susținând că au fost încălcate prevederile H.G. nr. 445/2009.

În acord cu cele statuate de prima instanță, Înalta Curte reține că în mod corect au fost avute în vedere de către emitentul actului administrativ contestat următoarele dispoziții normative:

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea Procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

- Ordinul S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare;

- Ordinul S. nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

La fundamentarea acestei concluzii, instanța de control judiciar are în vedere dispozițiile art. 29 din H.G. nr. 1213/2006, conform cărora: “Proiectele transmise unei autorități competente pentru protecția mediului în vederea obținerii acordului de mediu și supuse evaluării impactului asupra mediului, înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu aflate în vigoare la momentul depunerii solicitării.”

H.G. nr. 1213/2006 a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2006 (la 60 de zile de la publicarea în M. Of. nr. 802 din 25 septembrie 2006), iar solicitarea acordului de mediu a fost înregistrată la N. Gorj cu nr. 3706 din 07 iunie 2006 și la N. Hunedoara cu nr. 8592 din 09 octombrie 2006.

Ca atare, temeiul legal în baza căruia se emite acordul de mediu din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este cel de la data depunerii solicitării.

Or, în speța de față, în vigoare la momentul de referință erau actele normative avute în vedere de autoritatea intimată.

De altfel, dispoziții similare celor anterior citate se regăsesc și în art. 32 din H.G. nr. 445/2009 care statuează în sensul că “proiectele transmise unei autorități publice pentru protecția mediului în vederea obținerii acordului de mediu înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aflate în vigoare la momentul depunerii solicitării.”

1.2.2. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la faptul că documentația care a stat la baza deciziei de emitere a acordului de mediu este nelegală.

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar reține că evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislația națională de mediu care prevede că proiectele activităților cu impact semnificativ asupra mediului, prin natura, mărimea și/sau amplasamentul lor, să fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului este parte integrantă din procedura de obținere a acordului de mediu, procedură reglementată, după cum s-a arătat anterior, prin H.G. nr. 918/2002, Ordinul S. nr. 860/2002 și Ordinul S. nr. 863/2002.

Conform dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 918/2002:

“(1) Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează, în mod corespunzător și pentru fiecare caz, efectele directe și indirecte ale proiectului asupra următorilor factori:

a) ființe umane, faună și floră;

b) sol, apă, aer, climă și peisaj;

c) bunuri materiale și patrimoniu cultural;

d) interacțiunea dintre factorii menționați la lit. a), b) și c).

(2) Evaluarea impactului asupra mediului urmărește stabilirea măsurilor de reducere sau de evitare a impactului negativ al proiectului asupra factorilor enumerați la alin. (1) și determină decizia de realizare sau de nerealizare a proiectului pe amplasamentul ales.

(3) Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea proiectului.

(4) Evaluarea impactului asupra mediului se realizează în etape, după cum urmează:

a) etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

b) etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

c) etapa de analiză a calității raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.”

Potrivit prevederilor art. 4 din același act normativ, procedura de emitere a acordului de mediu pe baza evaluării impactului asupra mediului este condusă de autoritățile competente pentru protecția mediului, cu participarea autorităților publice centrale sau locale, după caz, care au atribuții și răspunderi specifice în domeniul protecției mediului; participarea acestor autorități la emiterea acordului de mediu se realizează în cadrul unui colectiv de analiză tehnică.

Cerințele privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt arătate în:

- art. 3 alin. (4) din H.G. nr. 918/2002;

- art. 6 alin. (2) din aceeași hotărâre, care prevede că activitățile cuprinse în anexa nr. 1 la hotărâre vor fi supuse în mod obligatoriu unui proces de evaluare a impactului asupra mediului.

Relevante pe subiectul analizat sunt și dispozițiile art. 13 din Ordinul S. nr. 860/2002 care statuează în sensul că, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea solicitării pentru proiecte aferente activităților cu impact semnificativ asupra mediului, autoritatea publică pentru protecția mediului va verifica dacă proiectul este prevăzut în anexa nr. I.1 sau I.2 și poziția acestuia față de ariile din rețeaua ecologică Natura 2000; pentru proiectele prevăzute în anexa nr. I.2 stabilește trecerea la etapa de încadrare a proiectului, conform dispozițiilor art. 14, care menționează la alin. (1) următoarele:

“Toate proiectele prevăzute în anexa nr. I.2 se supun, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării sau, după caz, a informațiilor suplimentare cerute de la beneficiar, etapei de încadrare a proiectului pentru a se stabili dacă este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului. În acest scop, autoritățile publice competente pentru protecția mediului:

a) analizează informațiile și, după caz, documentele cerute suplimentar și primite de la titular;

b) convoacă colectivul de analiză tehnică constituit conform prevederilor art. 4 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002 și comunică solicitantului data stabilită pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnică;

c) prezintă colectivului de analiză tehnică proiectul și propunerea privind parcurgerea etapei de încadrare;

d) redactează și transmit titularului de proiect, în termen de 15 zile lucrătoare de la ședință, decizia colectivului de analiză tehnică privind etapa de încadrare, întocmită pe baza observațiilor și comentariilor primite de la celelalte autorități publice reprezentate în acesta sau, după caz, punctul de vedere al acestora.”

Verificând documentația existentă la dosar, instanța de control judiciar constată că au fost respectate cerințele privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

În concret, cererea pentru eliberarea acordului de mediu, însoțită de documentația aferentă, a fost înregistrată la N. Gorj cu nr. 3706 din 07 iunie 2006 și la N. Hunedoara cu nr. 8592 din 09 octombrie 2006 (filele 104-106 vol. I dosar fond).

În urma evaluării documentației și a completărilor la memoriul tehnic, înregistrate la autoritatea intimată cu nr. 13408 din 08 noiembrie 2006 și nr. 5248 din 23 aprilie 2007, s-a constatat că proiectul „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna” este prevăzut în Anexa nr. I.2 din Ordinul S. nr. 860/2002, la pct. 10 lit. e) - Proiecte de infrastructură - Construcția drumurilor (…).

Proiectul este situat în vecinătatea Parcului Retezat și în parcul Național Domogled - Valea Cernei, propuneri de sit Natura 2000. Acesta se desfășoară pe raza județelor Hunedoara și Gorj și a regionalelor Timișoara și Craiova, motiv pentru care competența de emitere a acordului de mediu revine C.

Autoritatea intimată a emis Decizia nr. 8592/ACC din 21 mai 2007 de continuare a procedurii de obținere a acordului de mediu, cu necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului (fila 213 vol. I dosar fond).

Etapa de definire a domeniului evaluării este aceea prin care se determină problemele care vor fi supuse evaluării, precum și gradul de extindere al acestora.

Cerințele acestei etape sunt arătate în:

- art. 3 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 918/2002;

- art. 8 din aceeași hotărâre, care prevede:

“(1) După stabilirea obligativității evaluării impactului asupra mediului pentru un proiect se trece la etapa de definire a domeniului evaluării impactului asupra mediului. În acest scop autoritatea competentă pentru protecția mediului pregătește și transmite titularului de proiect un îndrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate în evaluarea de impact și la gradul de extindere al acestora.

(2) La elaborarea îndrumarului prevăzut la alin. (1) autoritatea competentă pentru protecția mediului consultă titularul de proiect și celelalte autorități publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectul respectiv.

(3) Oricare dintre autoritățile publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu și care deține informații relevante pentru evaluarea efectelor directe și indirecte ale proiectului are obligația să pună aceste informații la dispoziție titularului de proiect.

(4) Îndrumarul transmis titularului de proiect nu exclude solicitarea furnizării de către acesta a unor informații suplimentare.”

Totodată, în art. 9 din H.G. nr. 918/2002 se precizează:

“(1) Pentru toate proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului titularii acestora au obligația de a furniza în cadrul raportului la studiul de evaluare informațiile prevăzute în anexa nr. 4.

(2) Autoritățile competente pentru protecția mediului verifică dacă titularul proiectului a furnizat informațiile prevăzute în anexa nr. 4, într-o formă adecvată.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) autoritățile competente pentru protecția mediului țin seama de următoarele aspecte:

a) să fie solicitate și furnizate informații relevante stadiului dat al proiectului supus procedurii de evaluare și caracteristicilor specifice acelui tip de proiect și mediului care poate fi afectat;

b) să fie solicitate informațiile pe care titularul de proiect le poate furniza având în vedere, printre altele, nivelul curent al informațiilor disponibile și metodele de evaluare.”

În temeiul art. 10 din aceeași hotărâre, informațiile furnizate de către titularul de proiect trebuie să includă în mod obligatoriu următoarele:

a) descrierea proiectului, cuprinzând date referitoare la amplasament, soluții tehnice adoptate și mărimea proiectului;

b) descrierea măsurilor avute în vedere pentru a evita, a reduce și, dacă este posibil, a remedia efectele negative asupra mediului;

c) date necesare pentru identificarea și evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului;

d) prezentarea generală a principalelor alternative studiate de titularul de proiect, cu indicarea motivelor alegerii sale, având în vedere efectele asupra mediului;

e) rezumatul informațiilor prevăzute la lit. a)-d).

De asemenea, în art. 24 din Ordinul S. nr. 860/2002 se menționează faptul că Îndrumarul/Lista de control va fi întocmit conform modelului și instrucțiunilor prevăzute în ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului la studiul de evaluare conținut în acest act normativ.

În aplicarea dispozițiilor normative anterior citate, autoritatea competentă pentru protecția mediului a transmis titularului de proiect Îndrumarul cu aspectele relevante pentru protecția mediului[1] în care s-a precizat faptul că Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va descrie:

- datele tehnice ale proiectului „Consolidare DN 66 A, km 47+600 - 66+204 Câmpu lui Neag - Cerna";

- efectele asupra folosinței actuale și viitoare a terenului, având în vedere necesitatea utilizării unei suprafețe cât mai restrânse de teren, astfel încât impactul asupra zonei să fie cât mai redus;

- impactul asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) atât pe durata executării lucrărilor de construcție a drumului cât și în timpul funcționării obiectivului:

- investigații preliminare fazei de construcție (foraje geologice, geotehnice);

- lucrări de construcții (drumul propriu-zis, amenajări de torenți, praguri de reținere aluviuni, decantoare pentru recuperarea produselor petroliere și a mâlului de pe drumul național);

- modalități de evacuare și curățire a decantoarelor, periodicitatea, locul de depozitare finală a deșeurilor evacuate din decantoare;

- amplasamente temporare ale unor construcții (precizarea condițiilor de amplasare a organizărilor de șantier, suprafața organizărilor de șantier, dotarea acestor organizări cu stații de betoane și mixturi asfaltice, echipamente electrice, grupuri sanitare);

- modul de gestionare a combustibililor (depozitare rezervoare, butoaie);

- deșeurile produse în timpul construirii și funcționării drumului: gestionarea acestora, modul de eliminare de pe amplasament a deșeurilor de piatră nevalorificabilă de la construcția drumului și de sol excedentar din mișcările de terasamente, definitive și/sau temporare;

- evaluarea realizării parcărilor de pe traseu, impactul acestora asupra mediului și a posibilității amplasării unor containere pentru colectare deșeuri menajere (în perspectiva dezvoltării ulterioare a turismului);

- efectele zgomotului, vibrațiilor pe durata construirii și în timpul exploatării ulterioare a drumului (în condițiile intensificării traficului pe drumul național), luând în considerare necesitatea protejării florei și faunei din Parcul Național Retezat și Parcul Național Domogled - Valea Cernei;

- riscul producerii unor accidente sau poluări în timpul execuției și, ulterior, în timpul funcționării drumului care pot afecta flora și fauna, mediul în general (trafic, evacuări accidentale de substanțe periculoase în cazul unui accident sau unei avani în trafic);

- identificarea zonelor de risc (ape, versanți) și stabilirea măsurilor de prevenire;

- analiza modului de apărare pe traseul drumului național în funcție de condițiile meteo pe timp de iarnă și vară (precipitații abundente, viituri, etc.).

- efectele evacuărilor de noxe în aer și sol de la echipamente, autovehicule și utilaje aflate în lucru, atât pe durata executării lucrărilor, cât și în timpul funcționării obiectivului (traficul, intensitatea acestuia, perioadele aglomerate);

- evaluarea modului în care proiectul va avea un impact asupra dezvoltărilor ulterioare a zonei;

- stabilirea limitelor administrative ale localităților;

- principale alternative studiate de titularul proiectului și justificarea alegerii variantei propuse.

De asemenea, în cadrul Îndrumarului se precizează în mod expres faptul că Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va conține:

- identificarea de-a lungul traseului de drum supus consolidării a habitatelor și a speciilor pentru a căror protejare a fost necesară instituirea de măsuri de conservare speciale, respectiv declararea de situri Natura 2000;

- realizarea de harți de specialitate care să evidențieze distribuția habitatelor și a speciilor protejate de-a lungul traseului supus aprobării.;

- evidențierea pasajelor pentru carnivorele mari și a altor specii de interes comunitar din aria afectată de proiect;

- identificarea impactului posibil pe care proiectul îl are asupra ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 (habitate și speciilor pentru care siturile au fost declarate) fie individual, fie împreună cu alte planuri sau proiecte ce se desfășoară în zonă sau se preconizează a se desfășura;

- identificarea măsurilor de reducere adecvate care să anuleze sau să minimizeze efectele adverse asupra ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000;

- identificarea Unităților Amenajistice și a Unităților Peisagistice și a speciilor în zona de conservare specială;

- modul de încadrare a proiectului în prevederile planurilor de management ale parcurilor naționale Retezat și Domogled-Valea Cernei;

- identificarea măsurilor de reducere a fragmentării L. - Valea Cernei/Sitului Natura 2000;

- studiile de specialitate vor fi întocmite de persoane fizice sau juridice cu specializări în domeniile prezentate - se vor indica studiile utilizate și autorii lor;

- Avizul Consiliului Științific ale Parcului Național Retezat și L. - Valea Cernei, conform prevederilor art. 18, alin. (12) și (14) din Legea nr. 345/2006, care modifică și aprobă O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

- Acordul structurilor de administrație ale parcurilor Retezat și Domogled-Valea Cernei, în conformitate cu prevederile art. 14, alin. (3) din Legea nr. 345/2006, care modifica și aprobă OUG. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

- Avizul Natura 2000 conform prevederilor art. 2. alin. (13) lit. d) din Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- Avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii conform prevederilor art. 41 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

- Avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru scoaterea definitivă/temporară a terenurilor din fondul forestier, cu aprobarea MMDD, conform art. art. 211, lit. e) din Legea nr. 345/2006.

În cauza de față, pe baza solicitărilor expuse în cadrul Îndrumarului, a fost întocmit Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului de către o persoană juridică independentă de titularul proiectului, respectiv SC V. SRL (filele 1-267 vol. III dosar fond).

Cerințele privind etapa de analiză a calității raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt cuprinse în art. 3 alin. (4) lit. c) și art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002.

Această etapă se realizează cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aprobată prin Ordinul S. nr. 860/2002, și pe baza indicațiilor din Ghidul metodologic reglementat prin Ordinul S. nr. 863/2002.

În speța de față, în aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002, autoritatea competentă pentru protecția mediului, împreună cu autoritățile participante în colectivul de analiză tehnică, au verificat calitatea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, după cum rezultă din documentația prezentată la dosar.

Pentru respectarea principiului transparenței, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost supus comentariilor publicului, iar observațiile pertinente au fost luate în considerare.

Astfel, s-a realizat Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din luna noiembrie 2009 ce conține soluțiile de rezolvare a problemelor/observațiilor semnalate de public, precum și Anexa nr. 1 - Analiza cost beneficiu pentru proiect; Anexa nr. 2 - Adresa X. privind județele pe unde se desfășoară proiectul; Anexa nr. 3 - Avizul și acordul L. Valea Cernei; Anexa nr. 4 - Avizul de gospodărire a Apelor pentru proiect; Anexa nr. 5 - Scrisoarea Ministerului Mediului/ Direcția Protecția Naturii (filele 261 - 281 vol. V dosar fond).

În același sens, s-a întocmit și Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din luna noiembrie 2010 ce cuprinde răspunsurile la observațiile transmise de către autoritatea intimată prin adresa din 11 mai 2010 (filele 4-13 vol. V dosar fond), precum și răspunsurile la solicitările formulate de aceeași autoritate prin adresa din 14 iunie 2010 (filele 14-33 vol. V dosar fond); totodată, Anexa nr. 1 cuprinde documentațiile în care se prezintă modul în care se răspunde în cazul producerii unor accidente și evenimente nedorite. Dintre acestea pot fi menționate Planul de management de mediu întocmit de Agenția nr. 3 Câmpu lui Neag 2010, Planul de intervenție în situații de urgență - incendiu, cutremur, Plan propriu de securitate și sănătate pentru Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204 (filele 35-84 vol. V dosar fond).

Așadar, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, precum și completările la acesta au fost examinate de către autoritatea publică competentă și a fost luată decizia de emitere a acordului de mediu.

În consecință, în raport de cele anterior prezentate, Înalta Curte reține că au fost respectate etapele procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și a fost întocmită în mod legal documentația aferentă emiterii acordului de mediu contestat în cauză.

1.2.3. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la încălcarea principiului transparenței

Recurentele susțin că au fost încălcate dispozițiile art. 6 alin. (2) din Convenția Aarhus care prevăd următoarele:

“Publicul interesat va fi informat, prin anunț public ori în mod individual, când este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu și într-o manieră adecvată, în timp util și efectiv, printre altele, despre:

a) activitatea propusă și despre o solicitare asupra căreia se va lua o decizie;

b) natura deciziei posibile sau a proiectului de decizie;

c) autoritatea publică responsabilă de luarea deciziei;

d) procedura inițiată, incluzând modul și momentul în care o asemenea informație poate fi furnizată:

(i) începutul procedurii;

(ii) oportunitățile de participare a publicului;

(iii) data și beneficiul oricărei audieri publice inițiate;

(iv) o indicație privind autoritatea publică de la care pot fi obținute informații relevante și la care a fost depozitată informația relevantă pentru examinare de către public;

(v) o indicație asupra autorității publice relevante sau asupra oricărui organism oficial căruia îi pot fi adresate comentarii sau întrebări și asupra perioadei în care sunt primite aceste comentarii ori întrebări; și

(vi) o indicație asupra tipului de informație de mediu relevantă, disponibilă pentru acțiunea propusă.”

În dreptul intern, principiul analizat se regăsește reglementat atât în H.G. nr. 918/2002 cât și în Ordinul S. nr. 860/2002.

În concret, în art. 35 din ordinul aflat în discuție se precizează faptul că autoritățile competente pentru protecția mediului au următoarele obligații: să publice în mass-media anunțurile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, să identifice publicul interesat și să angajeze un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional, să pună la dispoziția publicului, la cerere, documentele relevante pentru proiectul analizat, să colaboreze cu titularul proiectului pentru organizarea dezbaterii publice.

Conform art. 36 din același ordin, titularul proiectului are obligația de a informa publicul asupra etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Reanalizând materialul probator administrat în cauză, instanța de control judiciar apreciază că procedura de informare și participare a publicului interesat la evaluarea impactului asupra mediului în speța de față a fost derulată de autoritatea intimată în acord cu cerințele instrumentului european anterior citat, precum și cu cele existente în legislația națională.

Astfel, solicitarea acordului de mediu a fost adusă la cunoștința publicului prin: publicarea anunțului în presă, afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C., N. Gorj, N. Hunedoara și titular, precum și prin afișarea acestuia la primăriile Padeș și Tismana.

Decizia de continuare a procedurii în vederea emiterii acordului de mediu cu efectuarea evaluării impactului asupra mediului a fost adusă la cunoștința publicului prin: anunț public în „România liberă" din 23 mai 2007, afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele: C., N. Gorj, N. Hunedoara și K. Timișoara.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost afișat pe pagina de internet a C. și N. Gorj.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut, toate completările la acesta, răspunsurile la observațiile C., precum și măsurile compensatorii au fost afișate pe pagina de internet a C.

În temeiul dispozițiilor art. 39 din Ordinul S. nr. 860/2002, dezbaterea publică a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost adusă la cunoștința publicului cu 30 de zile lucrătoare înainte de data prevăzută pentru derularea sa prin următoarele modalități: publicarea anunțului în presă de către C., afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C., N. Gorj, N. Hunedoara, dar și prin afișarea acestuia la primăriile Padeș și Tismana de către titularul proiectului.

În acord cu prevederile art. 41 - 44 din același act administrativ cu caracter normativ, dezbaterile publice ale Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au avut loc după cum urmează: com. Padeș (06 octombrie 2006), orașul Tismana (07 octombrie 2006), orașul Târgu-Jiu (08 octombrie 2006), orașul Uricani (09 octombrie 2006).

Conform art. 46 din Ordinul S. nr. 860/2002, decizia de emitere a acordului de mediu a fost adusă la cunoștința publicului prin: publicarea anunțului în presă de către C., afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C. și Z. Timișoara în data de 07 iunie 2011, precum și prin afișarea anunțului public de către titular la primăriile Padeș și Tismana.

De asemenea, documentația de susținere a solicitării a fost accesibilă publicului pentru consultare pe toată durata derulării procedurii atât la autoritatea competentă pentru protecția mediului cât și la titularul proiectului.

În cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului derulate într-un interval de cinci ani, numeroase organizații neguvernamentale, alături de publicul interesat au formulat opinii, sesizări, comentarii, după cum se va prezenta în continuare.

(1) Considerente privind extinderea și valoarea naturală a peisajelor forestiere intacte întinse DN 66 A - o amenințare pentru PFl Retezat - Godeanu - Țarcu, din partea E. (adresa din 04 august 2009);

(2) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din partea:

- Asociația V. România (adresa din 01 octombrie 2009);

- E., F., Y., D. și G. Satu Mare (adresa din 02 octombrie 2009);

- A.A. (adresa din 05 octombrie 2009);

- B.B. (adresa din 09 octombrie 2009);

3) Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, din partea:

-E., în numele D., F., G. Satu Mare, H., Y. (adresa din 02 decembrie 2009);

4) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului completat, din partea:

- D., F., G. Satu Mare, H., I. (adresa nr. 107/06 mai 2010);

5)Considerente științifice, legale, sociale, și economice privind impactul DN 66A asupra ariilor naturale protejate, siturilor Natura 2000 și PFI, din partea:

- E., F., D. și G. Satu Mare (adresa din 29 iulie 2010);

6) Contra studiul de biodiversitate (adresa din 04 ianuarie 2011);

7) Informarea publicului asupra deciziei de emitere a acordului de mediu, din partea:

- E. (e-mail înregistrat la C. din 21 iunie 2011) și răspuns C. din 24 iunie 2011;

8) În timpul dezbaterilor publice ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe care C. Ie-a transmis titularului de proiect în vederea formulării răspunsurilor.

Toate răspunsurile primite au fost afișate pe pagina de internet a C. în vederea consultării de către publicul interesat/afectat de proiect;

9) Pe parcursul procedurii de reglementare, din partea:

- Primăria orașelor Petroșani, Uricani, Lupeni, Vulcan. Aninoasa, Petrila (adresa înregistrată la C. din 18 august 2010);

- D.D. din Lupeni (adresa din 03 august 2010);

- C.C., corespondent al publicațiilor Regard, L'express și al postului de radio RFI. (adresa din 27 septembrie 2010) la care C. a formulat și transmis răspuns la fiecare sesizare în parte.

1.2.4. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la structura și conținutul raportului de evaluare a impactului asupra mediului.

În esență, recurenții au susținut faptul că raportul conține neregularități, prevederi nefundamentate științific, prevederi fără aplicabilitate practică, inconsistențe cu privire la suprafața de pădure de defrișat, informații contradictorii sau nu conține informațiile prevăzute de Anexa 4 la H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.

Raportul supus analizei instanței de contencios administrativ respectă cerințele privind “structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului” reglementate în Partea a II-a din Anexa nr. 2 la Ordinul S. nr. 863/2002.

În concret, instanța de control judiciar are în vedere următoarele elemente:

Surse de poluare

La pct. 2 din Raport se analizează sursele de poluare, precum și tipurile de poluare caracteristice drumurilor - poluarea manifestată pe durata execuției proiectului și cea din perioada operațională a drumului (filele 30-32 din Raport).

La capitolul deșeuri:

La pct. 8 din Raport se analizează modul de gospodărire a deșeurilor în perioada de construcție și în perioada de operare, în raport de obligațiile instituite prin O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 426/2001 (filele 56-65 din Raport).

Contrar celor susținute în cadrul memoriilor de recurs, la pct. 10 din raport se analizează impactul asupra mediului și măsurile de diminuare a acestuia.

La capitolul apă:

În cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se precizează că pe perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum toți indicatorii de calitate ai apelor uzate tehnologice, respectiv menajere trebuie să respecte valorile maxime admise, prevăzute de NTPA din 2002, iar pe perioada de operare a drumului - concentrațiile de poluanți în apa pluvială care spală platforma drumului reabilitat trebuie să respecte concentrațiile maxime admise arătate de NTPA din 2002.

Referitor la normele incidente la nivel național privind deversările de apă uzată în emisar sau în rețeaua de canalizare, sunt aplicabile - așa cum este arătat și în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului - prevederile H.G. nr. 188/2002, modificată prin H.G. nr. 352/2005, care are valorile limită precizate în NTPA-urile anexate actului normativ (filele 69-78 din Raport).

La capitolul aer:

Pentru estimarea concentrațiilor de poluanți rezultați din traficul rutier desfășurat pe sectorul de drum național DN 66A (km 47+600 - km 66+204) s-a realizat modelarea matematică a dispersiei poluanților, utilizând modelul de trafic – model de dispersie pentru surse liniare de emisie, bazat pe soluția gausiană pentru calcularea concentrației pentru o sursă liniară.

Conform cerințelor Ordinul S. nr. 863/2002, s-a prezentat: o scurtă descriere a modelului de calcul, datele de intrare în model, rezultatele rulării modelului - valorile concentrațiilor poluanților (CO, NOx, pulberi, COV, Pb, SO2) la distanța de 50 m, respectiv 100 m de axul drumului DN 66A, comparativ cu valorile limită prevăzute de Ordinul S. nr. 592/2002, concentrațiile de poluanți estimate nedepășind valorile limită reglementate de ordinul anterior individualizat nici chiar la nivelul platformei tronsonului de drum.

De asemenea, s-au analizat măsurile de reducere a impactului în perioada de execuție și în perioada de operare (filele 79-97 din Raport).

La capitolul sol:

În Raport, la subcapitolul 10.3.3 - Fondul de poluare existent -, se precizează că, din datele existente, nu există surse de poluare în cadrul zonei traseului străbătut de tronsonul DN 66A (fila 100 din Raport).

Evaluatorul a prezentat poluarea chimică a solurilor la nivelul județului Gorj cu petrol, apă sărată, pulberi, metale grele, cauzată de activitățile desfășurate în județ, respectiv exploatări miniere și petroliere, creșterea intensivă animalelor în ferme, industria energetică și a materialelor de construcții.

La capitolul geologia subsolului:

În Raport se prezintă: caracterizarea geomorfologică, stratigrafia, tectonica, resursele subsolului, procesele geologice - alunecările de teren, măsurile de diminuare a impactului.

La capitolul biodiversitate:

Contrar susținerilor recurentelor, în Raport și în completările aduse la acesta a fost analizat în mod corespunzător impactul asupra speciilor și habitatelor protejate aflate în cadrul L. - Valea Cernei, Domogled - Valea Cernei, Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, iar în hărțile și în planurile de situație anexate la documentație au fost prezentate informații privind distribuția habitatelor, culoarele de migrație pentru urs, cerb și mistreț și punctele de reproducere ale amfibienilor.

Floră și faună;

În urma analizei realizate de autorii studiului de Biodiversitate au fost propuse măsuri de reducere a impactului, iar pentru habitatele de interes comunitar pentru care s-a constatat că măsurile de reducere a impactului nu reduc corespunzător impactul negativ identificat au fost aplicate măsuri compensatorii.

După cum în mod corect a reținut și prima instanță, măsurile compensatorii propuse în cadrul acestui proiect de investiții constau în refacerea prin împădurire, precum și îmbunătățirea habitatelor existente. Acestea se vor implementa în aria naturală de interes comunitar Domogled - Valea Cernei, pe suprafețe puse la dispoziție de Ocolul Silvic Baia de Aramă, în aceeași regiune biogeografică și în același tip de ecosistem, nefiind necesară modificarea limitelor actuale ale ariei. Soluția tehnică de împădurire a fost stabilită pe baza studierii condițiilor staționale și de vegetație, a regenerării naturale existente în fiecare suprafață, a microcartării staționale, a particularităților zonale, a tipurilor de habitate identificate în aceste suprafețe și a prevederilor „Normelor tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate"

Suprafață totală pe care se va aplica măsura compensatorie de refacere a habitatelor este de 18,6 hectare.

Instanța de control judiciar apreciază că nu sunt fondate afirmațiile recurentelor în sensul că raportul analizat conține “prevederi nefundamentate științific, sau prevederi fără aplicabilitate practică.”

În concret, pentru tipurile de habitate de interes comunitar afectate de proiect - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan fi alpin au fost stabilite măsuri compensatorii care constau în refacerea habitatelor prin împădurire, precum și îmbunătățirea habitatelor existente.

În ceea ce privește existența habitatului prioritar 9180* - Păduri de Tilio - Acerion pe versanți., grohotișuri și ravene pe traseul tronsonului de drum DN 66A - Câmpu lui Neag - Cerna, conform informațiilor transmise de către elaboratorii studiului de biodiversitate - identificarea habitatului prioritar a fost făcută și consemnată după ghidul de habitate prioritare, Legea nr. 13/1993 și O.U.G. nr. 57/2007.

Conform analizelor făcute de evaluatorii studiului de biodiversitate, pentru o seamă de habitate nu au fost propuse măsuri compensatorii din considerente ce se referă fie la faptul că o parte dintre habitate erau antropizate, cu valoare conservativă redusă și cu capacitate mare de refacere naturală, fie la faptul că suprafața ce s-ar fi pierdut prin reabilitarea drumului DN 66A era foarte redusă, iar habitatul avea o reprezentativitate bună în sit.

În ceea ce privește existența habitatului prioritar 9180*, acesta nu a fost identificat de-a lungul traseului DN 66A, conform afirmațiilor evaluatorilor studiului de biodiversitate, dar aceștia nu neaga totuși existența sa în profunzimea zonei cercetate fără a fi afectate de realizarea proiectului.

Mamifere;

Contrar susținerilor făcute de recurente în ambele faze procesuale ale litigiului, în Raport au fost stabilite măsuri de reducere a impactului asupra acestora atât în perioada de reabilitare cât și în perioada de operare a drumului, și anume:

- 6 viaducte pentru traversarea drumului de fauna mare (cerb, urs, mistreț) prevăzute la: km 52+170 (4 deschideri de 10 m), km 52+277 (5 deschideri de 10 m), km 52+595( 6 deschideri de 10 m), km 52+703 (5 deschideri de 10 m), km 54+554 (7 deschideri de 10 m) și km 54+863 (5 deschideri de 10 m);

- 4 treceri la nivel pentru animale la km 56, km 59+090, km 59+300 și km 59+780 ce presupun:

- amenajarea zonelor de debleu (zidurile de sprijin de debleu de la marginea platformei drumului se vor întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m pentru realizarea excavațiilor perpendiculare pe drum, având panta de maximum 1:1. Excavațiile vor fi protejate cu geocelule în grosime de minimum 20 cm umplute cu pământ vegetal înierbat iar taluzurile laterale vor fi sprijinite cu ziduri de sprijin pe coronamentul cărora se vor monta plase pentru protecția și dirijarea animalelor pe aceste rampe);

- amenajarea zonelor de rambleu (rampele de acces se vor realiza perpendicular pe zidurile de sprijin ce asigură stabilitatea corpului drumului (panta în lungul rampei fiind de cel mult 1:1), din umpluturi de pământ armat cu geocelule umplute cu pământ vegetal înierbat. Umpluturile rampelor vor fi mărginite de ziduri de sprijin ce vor urmări configurația terenului natural. În dreptul rampelor de racordare cu terenul natural, parapetul metalic de la marginea platformei se va întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m și înlocui cu parapet discontinuu cu spații de trecere pentru animale de circa 6 m. Pentru protecția și dirijarea animalelor se vor monta plase pe coronamentul zidurilor);

- panouri de avertizare treceri pentru animale și panouri de semnalizare pentru interzicerea claxonatului, oprirea și staționarea în zonele de trecere ale mamiferelor mari la nivel cu drumul;

- indicatoare de reducere a vitezei și bumpere la nivelul părții carosabile în zonele de trecere ale mamiferelor mari la nivel cu drumul;

- indicatoare de trasee turistice și informații asupra regulamentelor locale de campare, vizitare, etc.;

- cele 6 viaducte, vor asigura faunei mari (cerb, urs, mistreț) posibilitatea de traversare dintr-o zonă în alta a habitatului;

- viaductele vor avea deschideri de 10 m, înălțimea liberă sub pod în amonte minimum 4 m, nefiind obstrucționată vizibilitatea în mod semnificativ; la toate viaductele se vor realiza fundații indirecte pe piloți forați de diametru mare; racordarea cu terasamentele se va face cu ziduri de sprijin;

- în cele 4 puncte unde se vor amenaja treceri la nivel cu drumul ale mamiferelor parapetele vor fi întrerupte pe o distanță de 6 m de o parte și alta a drumului pentru ca fauna să nu fie împiedicată să traverseze dintr-o parte în alta habitatul;

- în zonele unde vor fi amenajate treceri la nivel vor fi amplasate panouri de avertizare privind riscul coliziunii cu animalele sălbatice și indicatoare de reducere a vitezei la nivelul părții carosabile vor fi montate bumpere pentru reducerea vitezei;

- pe acest tronson de drum nu vor fi amenajate parcări sau alte spații pentru staționarea autovehiculelor;

- în zona frontului de lucru nu sunt permise amplasarea de containere de orice natură care ar putea atrage animalele sălbatice;

- în zonele împădurite, lucrările se vor executa pe tronsoane, căi cât mai mici posibil din punct de vedere tehnic (maximum 5 km) și în perioade de timp cât mai scurte; în acest mod se­ va evita crearea unei bariere pe întregul tronson vizat de proiectul de reabilitare lăsându-se mamiferelor mari rute alternative de deplasare; pe baza identificării trecătorilor mamiferelor mari, au fost stabilite câte o trecere la fiecare 1,9 km de drum.

Ca atare, în raport de cele anterior prezentate, instanța de control judiciar apreciază că afirmațiile recurentelor referitoare la faptul că realizarea proiectului ar conduce la fragmentarea și restrângerea habitatelor mamiferelor mari sunt lipsite de substanță.

În același timp, recurentele fac simple speculații, pe de o parte cu privire la faptul că în acordul de mediu nu se ține seama de observațiile și recomandările făcute pe parcursul procedurii, iar pe de altă parte în legătură cu faptul că modul în care viaductele sunt menționate în cadrul acestuia ar putea fi interpretat greșit.

Chiroptere

Conform informațiilor primite de la elaboratorii studiului de biodiversitate, cantonatori importanți pentru lilieci - respectiv peșteri - nu există de-a lungul DN 66A km 47+600 - km 66 + 204. În apropiere de Izvoarele Cernei se află peștera nr. 10, iar în Cheile Cernișoarei peștera nr. 14, iar ambele sunt peșteri fosile. Niciuna dintre cele două peșteri nu este atinsă sau influențată de DN 66A. Aceleași surse precizează că un posibil impact asupra liliecilor, prin circulația mașinilor, este improbabil.

Prin acordul de mediu au fost impuse condiții referitoare la reducerea impactului asupra speciilor de chiroptere atât în perioada de reabilitare cât și în perioada de operare a drumului.

Păsări;

În privința speciilor de păsări prezente în zona afectată de proiect, au fost stabilite măsuri de reducere a impactului atât în perioada de execuție cât și în perioada de operare ce presupun:

- interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor speciilor sălbatice de floră și faună protejate la nivel național și/sau internațional, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic și care ar putea ajunge accidental în zona perimetrului de lucru;

- identificarea cuiburilor aflate în arborii ce urmează a fi defrișați și mutarea cuiburilor la indicația unui specialist ornitolog;

- utilizarea de utilaje și vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot și de noxe pentru protecția vegetației și faunei;

- defrișările nu se vor face în perioada de reproducere a diferitelor specii protejate (martie - mai); în plus, înainte de începerea lucrărilor de reabilitare se va face identificarea cuiburilor aflate pe o distanță de cel puțin 250 m față de axul drumului, iar dacă este cazul, după consultarea ornitologilor și obținerea aprobărilor de la Administrația Parcului, vor fi mutate; identificarea cuiburilor se va face înaintea începerii lucrărilor, deoarece majoritatea speciilor de păsări folosesc cuibul un singur sezon sau chiar pentru o singură pontă;

- nu se efectuează lucrări îndelungate în vecinătatea locurilor de cuibărit ale speciilor de păsări identificate în perioada martie - mai ale anului în cauză;

Amfibieni;

În privința speciilor de amfibieni prezente în zona afectată de proiect au fost stabilite următoarele măsuri de reducere a impactului:

- se va evita desecarea și asanarea bălților chiar dacă au caracter temporar;

- toate podețele existente sau proiectate reprezintă culoare de trecere pentru amfibieni; aceste treceri subterane vor fi prevăzute cu plase scurte de direcționare, în formă de pâlnie pentru amfibieni;

- în timpul execuției lucrărilor de reabilitare a drumului se va evita dislocarea pereților versanților pe înălțimi mari pentru protecția ecosistemelor;

- în zona podețelor vor fi făcute amenajări vegetale cu specii caracteristice locale, cu scopul de a crește șansele de satisfacere a necesităților faunei și de a îmbunătăți capacitatea de primire a pasajelor;

- plantările vor fi făcute rapid, chiar în timpul execuției podețelor, pentru ca ele sa constituie un mediu atractiv și pentru a se evita situațiile în care animalele, în perioada de dezvoltare a vegetației, își schimbă definitiv teritoriul, abandonând pasajul;

- podețele existente de-a lungul traseului vor fi păstrate și lărgite, pentru a permite migrația pe verticală a amfibienilor, dar și pentru a ajunge mai lesnicios la sursele de apă vitale în procesul de perpetuare al indivizilor.

- 1 podeț în zona de reproducere pentru amfibieni poziționat la km 49+9'H.

De-a lungul traseului drumului au fost identificate 2 puncte cheie pentru amfibieni între km 47 și 66 a DN 66A:

- primul este situat în stricta apropiere a drumului (coordonate GPS: N 45015'10,3"; E 22051'33,2"), în zona km 48+990; amfibienii din aceasta zonă pot utiliza pentru traversarea drumului podețul de la km 48+ b94;

- al doilea punct de reproducere este prezent la o distanță de cca.100 m de drum, și anume, la coada lacului de acumulare Valea lui Iovan; în această zonă nu se va executa niciun fel de lucrare care nu e de importanță majoră pentru reabilitarea drumului.

În aceste zone este interzisă înlăturarea sau înlocuirea vegetației naturale native sau orice fel de intervenție.

În zonele de reproducere a amfibienilor din vecinătatea drumului se vor lua măsuri de protecție speciale care vor presupune: delimitarea zonelor respective cu scopul de a se evita deranjul speciilor de amfibieni și interzicerea oricărui tip de dezvoltare ulterioară în scopul protecției reproducerii amfibienilor.

Insecte;

Lepidoptere;

În cazul entomofaunei, elaboratorii studiului de biodiversitate au afirmat că aceasta nu va fi afectată de către traficul rutier.

Reptile;

Conform analizei și concluziilor evaluatorilor studiului de biodiversitate, împrejurarea că expoziția integrală a drumului DN 66A km 47+600 - km 66+200 împădurit este vestică justifică faptul că nu au fost observate pe teren mai multe exemplare de reptile și nu au fost constate efecte negative.

Se afirmă în studiul de biodiversitate că rocile scoase la vedere prin săpare în versanți contribuie la creșterea habitatului favorabil pentru unele specii de reptile, cea mai favorizată din acest punct de vedere fiind Podarcis muralis.

La capitolul peisaj;

Contrar celor susținute de recurente, în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost prevăzute măsurile de reducere a impactului asupra peisajului propuse de evaluator, fiind vorba despre refacerea zonelor afectate din habitatele traversate de drum cu nucleul de specii original, aplicarea de matrițe amprentate pe produsele prefabricate (ziduri de sprijin) pentru a se realiza o integrare armonioasă în peisaj a sectorului de drum reabilitat, execuția viaductului cu suprastructura în consolă atât pentru protecția peisajului în zona km 58+075 cât și pentru a se evita un impact negativ asupra formațiunii geologice Stânca Roșie.

Efectele cumulative ale proiectului cu alte proiecte propuse în zonă;

În cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, capitolul privind analiza efectelor cumulate ale proiectului propus cu alte proiecte/activități existente în zonă (arealul traversat de proiect), a fost completat în urma solicitării autorității de mediu competente.

Astfel, conform afirmațiilor evaluatorului, în cadrul documentului mai sus menționat:

- în zona tronsonului de drum (km 47+600 - km 66+204), singura sursă potențială de poluare este activitatea de exploatare forestieră; cum această activitate se desfășoară in concordanță cu normele silvice și cu alte reglementări legale în vigoare, rezultă că impactul potențial negativ asupra ecosistemelor din zonă este nesemnificativ;

- aplicarea măsurilor de reducere a impactului produs de defrișare (pentru reabilitarea tronsonului de drum fiind necesară defrișarea vegetației forestiere de pe suprafața de 17 ha), conduce la diminuarea impactului produs de defrișare - deci a impactului rezidual;

- prin cumularea impactului rezidual al defrișării cu impactul din perioada de reabilitare și de operare a tronsonului de drum DN 66A, în urma aplicării măsurilor de compensare, impactul cumulat defrișare și investiția propusă nu va fi semnificativ;

- dezvoltările propuse prin Planul Urbanistic Zonal, altele decât drumul, se vor realiza fără defrișări suplimentare, astfel că impactul cumulat cu obiectivele Planului Urbanistic Zonal este nesemnificativ.

Proiectul de reabilitare a tronsonului de drum DN 66A (km 47+600 - km 66+204) nu are impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor din zonă, datorită măsurilor de diminuare a impactului și de compensare propuse de către beneficiar.

Impactul asupra factorilor de mediu pe perioada de construcție a drumului;

Acesta este analizat de evaluator pe perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a tronsonului de drum național, pe fiecare componentă de mediu, în cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului la subcap: 10.1.4, 10.2.4.1, 10.3.4.1, 10.3.5.1, 10.6.2, 10.7.3.1.

Recurentele au susținut faptul că în studiul de impact nu s-a realizat un studiu de trafic, o prognozare și nici nu au fost propuse măsuri de reducere a impactului.

Instanța de control judiciar nu poate primi această susținere, în condițiile în care toate informațiile legate de studiul de trafic și estimările de trafic pentru 15 ani de la darea în operare a tronsonului de drum DN 66A analizat se regăsesc în documentele: completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (noiembrie 2009) și în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Alternativele de traseu;

Recurentele au afirmat că nu au fost analizate alternativele de traseu, dar și că rutele alternative au fost insuficient investigate.

În opinia Înaltei Curții afirmațiile recurentelor nu sunt fondate: în acord cu cerințele din Ghidul metodologic reglementat prin Ordinul S. nr. 863/2002, la pct. 3 din Raport sunt prezentate principalele alternative studiate.

În plus, punctele de vedere exprimate de recurente în cadrul acestei critici - referitoare la faptul că se vor realiza corecții la pantele și la axul drumului care vor avea un impact semnificativ asupra mediului - nu au suport probator.

1.2.5. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la faptul că în acordul de mediu există inconsistență cu privire la suprafața de pădure de defrișat.

Astfel, la fila 2 din Acordul de mediu se arată că, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare, este necesară defrișarea vegetației forestiere de pe suprafața de 17 ha. De asemenea, în același act administrativ se precizează faptul că măsurile compensatorii se vor aplica în aceeași regiune biogeografică și în același tip de ecosistem, iar ele prevăd împădurirea suprafețelor și asigurarea lucrărilor de îngrijire și supraveghere până la închiderea stării de masiv, respectiv șapte ani; realizarea stării de masiv va presupune atingerea unei anumite înălțimi a puieților plantați, care vor ajunge să ocupe integral terenul și încep să-și exercite funcțiile de arboret, respectiv funcțiile ecologice ale tipurilor de habitate refăcute. La fila 26 din Acordul de mediu este prezentat Tabelul ce reflectă situația suprafețelor habitatelor cu corespondent Natura 2000 ce vor fi pierdute și suprafețele pe care vor fi aplicate măsurile compensatorii.

1.2.6. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la faptul că nu a fost respectată obligația de reactualizare a documentației aferente Acordului de mediu.

Într-adevăr, art. 49 alin. (2) din Ordinul S. nr. 135/2010 prevede că rapoartele privind impactul asupra mediului, realizate conform cerințelor legislației în vigoare la momentul respectiv, depuse la autoritatea competentă pentru protecția mediului și aflate în proceduri nefinalizate, se actualizează, în conformitate cu legislația în vigoare, la solicitarea autorității competente pentru protecția mediului.

Însă, după cum s-a prezentat la pct. 1.2.2 al acestei decizii, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost completat și reactualizat, fiind astfel îndeplinită obligația instituită de textul legal anterior citat.

1.2.7. Într-o critică distinctă, recurentele au susținut faptul că autoritatea intimată nu a respectat prevederile art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție - conform cărora statul, prin unitățile sale, trebuie să asigure “refacerea și ocrotirea mediului înconjurător și menținerea echilibrului ecologic” - și nici pe cele ale art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, care instituie principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor cadrului biogeografic natural.

Critica este nefondată, în raport de considerentele expuse la pct. 1.2.2 - 1.2.4 din decizia de față.

În rezumat, instanța de control judiciar are în vedere următoarele aspecte:

- acordul de mediu dedus controlului de legalitate, dar și întreaga documentație care a stat la baza emiterii sale au fost întocmite cu respectarea cadrului normativ aplicabil în domeniu;

- în studiul de biodiversitate au fost arătate efectele proiectului, precum și măsurile de protecție;

- în acordul de mediu au fost prevăzute, printre altele:

- lucrări pentru protecția faunei;

- măsuri pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, referitoare la: defrișarea vegetației forestiere; prevenirea și reducerea poluării apelor, solului, subsolului; măsuri de reducere a impactului asupra biodiversității și ariilor naturale protejate;

- măsuri pentru gospodărirea deșeurilor și a substanțelor toxice, periculoase;

- măsuri pentru protecția peisajului;

- plan de monitorizarea surselor de poluare;

- monitorizarea biodiversității - starea habitatelor și a speciilor;

- măsurile compensatorii luate pentru refacerea și/sau îmbunătățirea habitatelor din ariile naturale protejate:

- plan de management de mediu, de monitorizare lunară.

1.2.8. În fine, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondată nici critica recurentelor referitoare la încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, potrivit art. 28 din acest act normativ, în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar și, în lipsa unor soluții alternative, proiectul trebuie realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a rețelei Natura 2000 și informează Comisia Europeana despre măsurile compensatorii aprobate.

În speța de față, în condițiile în care prin proiectul analizat nu sunt afectate în mod semnificativ o specie sau un habitat prioritar, după cum rezultă din documentația existentă la dosar, nu era necesară obținerea aprobării Comisiei Europene, însă aceasta a fost informată de către S. despre măsurile compensatorii adoptate pentru proiect în cadrul procedurii de reglementare.

În consecință, pentru toate argumentele expuse anterior, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

2. Soluția adoptată și temeiul de drept al acesteia;

În baza dispozițiilor art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Încheierii din 5 iulie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și recursul declarat de reclamantele D., F., G., H. și I., toate prin E., împotriva sentinței civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 aprilie 2015.