Inadmissibility of cassation against appellate decision evoking merits under Civil Procedure Code Art. 297

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 710/2001, a respins ca neîntemeiată acțiunea în revendicare imobiliară formulată de reclamantele R.M.M. și C.A.D. în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului București, S.C.”C.” S.A., F.I., S.A., O.V., O.M. și O.E. și s-a respins ca lipsite de interes cererea reconvențională precum și cererea de chemare în garanție.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că obiectul litigiului dintre părți îl constituie imobilul: construcție și teren aferent situat în București. Că reclamantele nu au făcut dovada temeiniciei acțiunii în revendicare și drept urmare acțiunea va fi respinsă în conformitate cu art. 18 și art. 46 din Legea nr. 10/2003.

De asemenea s-a mai reținut că pârâții au fost cumpărători de bună credință al imobilului situat în București.

Prin decizia civilă nr. 135/27 martie 2003, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul formulat de apelanții R.M.M., C.A.D., în contradictoriu cu intimații: Primăria Municipiului București, S.C.”C.” S.A., F.I., S.A., O.V. și O.M., O.E. și pe cale de consecință: a anulat sentința civilă nr. 710/21 iunie 2001 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, și a încuviințat probele astfel cum au fost solicitate de ambele părți, stabilindu-se termen la 8 mai 2002 cu citarea părților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond și-a încălcat propriile dispoziții luate în contextul dispozițiilor art. 120 alin. (2) C. proc. civ. și respectiv art. 63 alin. (2) C. proc. civ., atunci când a soluționat cauza pe excepția lipsei de interes, motiv pentru care nu s-a intrat în cercetarea fondului.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată, au declarat recurs pârâții: F.E., F.I., S.A., O.V., O.M. și C.M., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că instanța de fond în mod corect a respins cererea apelanților ca fiind lipsită de interes, iar instanța de apel în mod greșit a reținut că au fost încălcate prevederile art. 120 alin. (2) C. proc. civ. și respectiv art. 63 alin. 2 C. proc. civ. de către instanța de fond.

Recursul este inadmisibil.

Conform art. 297 alin. (1) C. proc. civ. în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă.

Rațiunea acestei judecări legale decurge din cerința asigurării litigiului cu celeritate, în timp rezonabil, pentru a se evita trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță – posibilă anterior modificării textului menționat, prin O.U.G. nr. 138/2000.

Ea circumscrie obligația instanței de apel de a se pronunța asupra apelului și asupra fondului printr-o singură decizie.

De menționat este faptul că, părțile nu sunt private de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.

Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărâre definitivă, la care se referă prevederile art. 297 alin. (1) C. proc. civ. – astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000 – nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Astfel fiind, decizia recurată prin care a fost anulată sentința apelată și a fost reținută cauza pentru judecarea în fond, are caracterul unei hotărâri intermediare și nu este, deci, susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această hotărâre având caracter definitiv.

În consecință, recursul urmează să fie respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâții F.I., F.E., O. M., O.V., S.A. și C.M. împotriva deciziei nr. 135 din 27 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2003.