Appeals against convictions for organized real estate fraud dismissed, affirming suspended sentences and custodial penalty

Decizie nr. 431/A/2016

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 100/F din 23 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 377 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu în ceea ce o privește pe inculpata A., din infracțiunile prevăzute de :art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 15/1968 privind C. pen., art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968, în infracțiunile prevăzute de : art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., art. 323 teza I cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 52 alin. (3) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

I. În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A., necunoscută cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea, sub forma participației improprii și în formă continuată, a infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 3 pedepse stabilite, respectiv 1 an și o lună închisoare, urmând ca, în final, să aplice inculpatei A. pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 7 luni închisoare.

Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante a închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat potrivit art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) și (4) C. pen. cu referire la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 1 București sau în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probațiune București.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse prin prezenta sentință.

S-a dispus ca pedeapsa accesorie aplicată inculpatei să se execute doar în cazul în care, în urma anulării sau revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante a închisorii, aceasta din urmă (pedeapsa închisorii) va fi executată efectiv.

S-a constatat că inculpata a fost reținută și arestată preventiv în perioada 02 septembrie 2010 - 28 februarie 2011.

II. În baza art. 377 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu în ceea ce o privește pe inculpata B., din infracțiunile prevăzute de :art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968 privind C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 293 alin. (1) teza I cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 293 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 15/1968 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968, în infracțiunile prevăzute de : art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. (fapta privind imobilul situat în sectorul 1), art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. (fapta privind imobilul situat în sectorul 1), art. 48 rap. la art. 320 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., art. 327 alin. (1) teza I cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., art. 327 alin. (1) teza a II-a C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 52 alin. (3) cu aplic. art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B., necunoscută cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. (fapta privind imobilul situat în sectorul 1).

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (fapta privind imobilul situat în sectorul 1).

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 327 alin. (1) teza I C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 327 alin. (1) teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea, sub forma participației improprii și în formă continuată, a infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care a fost adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 6 pedepse stabilite, respectiv 2 ani și două luni închisoare, în final fiindu-i aplicată inculpatei B. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, potrivit art. 60 C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante a închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până când pedeapsa rezultantă a închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei principale rezultante a închisorii aplicate inculpatei perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 07 octombrie 2010 până la data de 28 februarie 2011.

III. În baza art. 377 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu în ceea ce îl privește pe inculpatul C., din infracțiunile prevăzute de : art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 15/1968 privind C. pen., art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968, în infracțiunile prevăzute de : art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., art. 323 teza I cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 52 alin. (3) rap. la art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C., necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 teza I cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea, sub forma participației improprii, a infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a aplicat inculpatului sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 4 pedepse stabilite, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, fiindu-i aplicată inculpatului C. pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 10 luni închisoare.

Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., pe o durată de 3 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. și art. 65 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen.

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante a închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat potrivit art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Constanța, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) și (4) C. pen. cu referire la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Constanța sau în cadrul Agenției Județene de Ocupare și Formare Profesională Constanța.

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probațiune Constanța.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse prin prezenta sentință.

S-a dispus ca pedeapsa accesorie aplicată inculpatului să se execute doar în cazul în care, în urma anulării sau revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante a închisorii, aceasta din urmă (pedeapsa închisorii) va fi executată efectiv.

S-a constatat că inculpatul nu a fost reținut, arestat preventiv sau arestat la domiciliu în prezenta cauză.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. și art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri:

- certificatele de atestare fiscală din data de 28 noiembrie 2008 și din data de 15 noiembrie 2008;

- hotărârea nr. 1 din data de 03 noiembrie 2008 a SC D. SRL;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 28 noiembrie 2008 a B.N.P., E. și F.;

- antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 09 decembrie 2008 a B.N.P., G.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 17 decembrie 2008 a B.N.P., G.;

- factura din data de 11 noiembrie 2008 aparent emisă de către SC H. SA;

- procura autentificată în baza încheierii din 03 iulie 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 04 iulie 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- cărțile de identitate;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 08 octombrie 2008 a B.N.P., J. și K.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 19 ianuarie 2007 a B.N.P.A., L. - M. - N.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 07 martie 2008 a B.N.P., O.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 28 martie 2008 a B.N.P., P.;

- cartea de identitate;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 06 iulie 2001 a B.N.P., R. - exemplarul falsificat;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 09 mai 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- contractul de vânzare-cumpărare pretins a fi autentificat în baza încheierii din data de 07 martie 2006 a B.N.P.A., S. și T.;

- contractul de închiriere pretins a fi înregistrat de către Agenția Națională de Administrație Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București - sector 1 din data de 08 ianuarie 2008;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 21 iulie 2008 a B.N.P., U.;

- contractul de ipotecă autentificat în baza încheierii din data de 21 iulie 2008 a B.N.P., U.;

- adeverința de venit din data de 03 iulie 2008 a SC V. SRL;

- adeverința de venit din data de 07 iulie 2008 a SC X. SRL;

- contractul individual de muncă înregistrat din data de 14 februarie 2007;

- contractul individual de muncă,

S-a constatat că, prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/2/2012 (nr. /2012), definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-au menținut măsurile asiguratorii instituite prin Ordonanța nr. 2060/D/P/2009 din data de 03 august 2011, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. și art. 404 alin. (4) lit. e) C. proc. pen., a fost obligată inculpata A. la plata sumei de 3.500 de lei, pe inculpata B. - la plata sumei de 6.500 de lei și pe inculpatul C. - la plata sumei de 3.500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen. și art. 274 alin. (1) teza finală C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 400 de lei fiecare, pentru inculpata A. (avocat Z., delegația pentru asistență juridică obligatorie din 09 iulie 2012 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară), inculpata B. (avocat Y., delegația pentru asistență juridică obligatorie din 09 iulie 2012 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară) și inculpatul C. (avocat A.A., delegația pentru asistență juridică obligatorie din 09 iulie 2012 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară) au rămas în sarcina statului.

În baza art. 46 C. proc. pen., s-a disjuns cauza referitor la inculpații A., B. și C., privind latura civilă a cauzei.

În baza art. 46 C. proc. pen., s-a disjuns cauza referitor la inculpații B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M. și N.N., privind latura civilă a cauzei.

În baza art. 46 C. proc. pen., s-a disjuns cauza referitor la inculpații O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Z.Z., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., F.F.F., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P. (decedată), R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. și B.B.B.B., privind latura penală și latura civilă a cauzei, dispunându-se formarea unui nou dosar.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/D/P/2009 din 25 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București s-a dispus, trimiterea în judecată, între alții a inculpaților:

- B., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 15/1968, art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 293 alin. (1) din Legea nr. 15/1968, art. 293 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 15/1968 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968, relativ la contribuția sa la fapta expusă la punctul 5 din rechizitoriu;

- A., în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 15/1968, art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968;

- C., în stare de libertate, sub aspectul săvârșiri infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, - art. 2 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 15/1968, art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968, art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1968 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 alin. (1) din Legea nr. 15/1968, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din Legea nr. 15/1968;

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, la data de 26 iunie 2012, sub numărul de Dosar nr. x/2/2012 (număr în format vechi nr. x/2012).

La termenul de judecată din data de 30 martie 2015, inculpații B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M. și N.N. au precizat că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor astfel cum acestea au fost reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și, în consecință, au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, conform dispozițiilor art. 374 alin. (4) și art. 375 rap. la art. 396 alin. (1) C. proc. pen.

Prin urmare, prin încheierea de ședință din data de 30 martie 2015, în baza art. 46 C. proc. pen., au fost admise cererile formulate de apărătorii inculpaților K.K., D.D., B., J.J., N.N., M.M., H.H., F.F., G.G., L.L., I.I., C.C. și E.E.

S-a disjuns cauza față de inculpații sus-menționați, fixându-se termen pentru dezbateri la 16 aprilie 2015, cu citarea inculpaților și încunoștințarea apărătorilor aleși și a celor desemnați oficiu.

S-a dispus formarea unui nou dosar pentru ceilalți coinculpați, fixându-se termen de judecată pentru 27 aprilie 2015.

Prin sentința penală nr. 74/F/22 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2/2012, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 447/A din 03 decembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost soluționată cauza privind pe inculpații anterior menționați.

Prin încheierea de ședință din data de 24 aprilie 2015, s-a admis cererea de abținere formulată de judecătorul care a pronunțat sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015 în Dosarul nr. x/2/2012, dispunându-se repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de judecată, în vederea soluționării Dosarului nr. x/2/2015.

La termenul de judecată din data de 28 martie 2016 inculpații A., B. Și C. au precizat că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor astfel cum acestea au fost reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și, în consecință, au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, conform dispozițiilor art. 374 alin. (4) și art. 375 raportat la art. 396 alin. (1) C. proc. pen.

Totodată, la același termen de judecată, Curtea a încuviințat inculpaților A., B. și C., conform art. 375 alin. (2) C. proc. pen., cererile de soluționare a cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii.

În fapt, cu privire la cei trei inculpați s-au reținut următoarele:

Inculpata A., la solicitarea inculpatului I.I.I., a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpații Z.Z., A.A.A., B.B.B., J.J. și C.C., în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prin mijloace frauduloase.

După ce a fost cooptată în cadrul grupului și convinsă să aibă rolul de „cumpărător de bună-credință” al imobilului situat în București, sector 1, proprietatea părții civile SC D. SRL, inițial, inculpata a participat la o tranzacție simulată, achiziționând imobilul respectiv, fără a plăti vreo sumă de bani inculpatului C.C., după care a contribuit în mod direct la demersul fraudulos al membrilor grupului infracțional de inducere în eroare a părții civile H.H.H.H., cu ocazia înstrăinării aceluiași imobil către acesta din urmă, cauzându-se un prejudiciu în valoare de 100.000 de euro.

În mod repetat, inculpata a depus la registratura birourilor notariale ori a altor instituții publice înscrisuri oficiale autentificate al căror conținut nu corespundea realității.

Prin demersul său, inculpata i-a determinat în mod repetat pe notarii publici să întocmească înscrisuri autentice ale căror mențiuni nu corespundeau realității.

Inculpata B., fiind cooptată de către inculpatul B.B.B., a aderat la grupul infracțional constituit de acesta din urmă împreună cu inculpații A.A.A., Z.Z., J.J., F.F. și C.C., în vederea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prin mijloace frauduloase.

Inculpata a înlesnit demersul fraudulos al inculpatei F.F., de înstrăinare a imobilului situat în București, sector 1, proprietatea părților civile C.C.C.C. și D.D.D.D., prin inducerea în eroare a reprezentanților părții civile SC E.E.E.E. SRL, ocazie cu care a fost cauzat un prejudiciu în cuantum de 320.000 de euro.

De asemenea, inculpata a înlesnit demersul fraudulos al inculpatului J.J. de înstrăinare a imobilului situat în București, sector 1, proprietatea părții civile F.F.F.F., prin inducerea în eroare a părții civile A.A.A.A.A., fiind cauzat un prejudiciu în cuantum de 180.000 de euro.

Inculpata a înlesnit falsificarea cărților de identitate cu datele părților civile D.D.D.D., respectiv F.F.F.F. și fotografia care o reprezenta pe inculpata B.

Inculpata le-a substituit pe părțile civile D.D.D.D. și F.F.F.F. în fața notarilor publici cu ocazia autentificării actelor translative de proprietate.

Inculpata avea cunoștință despre împrejurarea că, în momentul autentificării actelor translative de proprietate, inculpatul C.C. o substituia pe partea civilă C.C.C.C.

Prin demersul său, inculpata a contribuit la întocmirea în mod repetat de către notarii publici a unor înscrisuri al căror conținut nu corespundea realității.

Inculpatul C., la solicitarea inculpatului L.L.L., inculpatul a aderat la grupul infracțional constituit de primul dintre aceștia și inculpații A.A.A., Z.Z., J.J., D.D., G.G., H.H.H. și Y.Y.Y., având drept scop inducerea în eroare, prin utilizarea de mijloace frauduloase, a SC G.G.G.G. SA, în vederea accesării unui credit garantat printr-o ipotecă asupra terenului în suprafață de 647,34 mp, situat în București, sector 1, aparținând părții civile D.D.D.D.D., fără cunoștința acestuia din urmă.

Beneficiind de ajutorul celorlalți participanți, inculpatul i-a indus în eroare, prin utilizarea de mijloace frauduloase, pe reprezentanții părții civile SC G.G.G.G. SA cu ocazia accesării unui credit obținut, prin prezentarea mai multor înscrisuri falsificate, cauzând un prejudiciu în valoare de 605.044,24 de euro în dauna părții civile SC G.G.G.G. SA.

În mod repetat, inculpatul a depus la registratura birourilor notariale și a altor instituții private înscrisuri sub semnătură privată al căror conținut nu corespundea realității.

În mod repetat, inculpatul a depus la registratura birourilor notariale și a altor instituții private înscrisuri oficiale al căror conținut nu corespundea realității.

Prin demersul său, inculpatul l-a determinat pe notarul public instrumentator să întocmească înscrisuri autentice ale căror mențiuni nu corespundeau realității.

Rechizitoriul s-a bazat pe următoarele mijloace de probă:declarațiile martorilor audiați; înscrisuri constând în : antecontractele și contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor în cauză, contract de închiriere și contract de ipotecă, autentificate, certificate fiscale, mai multe cărți de identitate (falsificate), facturi fiscale, adeverințe de venit și contracte individuale de muncă (falsificate); depozițiile celor trei inculpați și ale coinculpaților din prezenta cauză.

Analizând ansamblul materialului probatoriu, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

1. Inculpata A.;

La sfârșitul anului 2008, inculpații A.A.A., Z.Z. și J.J. au reconstituit nucleul grupului infracțional organizat la care, pe parcurs, au aderat inculpații A., H.H., E.E. și C.C., în scopul aproprierii prin mijloace frauduloase a imobilului situat în București, sector 1, în patrimoniul unuia dintre membrii grupului, urmând ca, ulterior, imobilul să fie înstrăinat către un cumpǎrǎtor de bună-credință.

După aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale comune soldate cu trecerea în patrimoniul inculpatei A. a imobilului respectiv, rolul destinat acesteia din urmă fiind de cumpărător de bună-credință, imobilul a făcut obiectul unei noi tranzacții, în sensul că a fost vândut părții civile H.H.H.H. în schimbul sumei declarate de 300.000 euro, însă, din probatoriul administrat a reieșit, fără echivoc, că, în realitate, partea civilă H.H.H.H. le-a acordat inculpaților J.J., A.A.A. și Z.Z. suma de 100.000 de euro, cu titlu de împrumut, restituirea acestei sume fiind garantată cu dobândirea de către partea civilă H.H.H.H. a dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză.

Astfel, fiind audiată în timpul urmăririi penale, martora I.I.I.I. (ale cărei depoziții se află la filele 293-295 și 460-461 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), a relatat că la începutul lunii noiembrie 2008, J.J.J.J., soția inculpatului E.E., i-a propus să achiziționeze un teren situat în sectorul 1, București.

Inculpatul E.E. i-a prezentat-o martorei pe inculpata A., informând-o pe martoră că inculpata este proprietarul terenului. Ulterior, martora a vizionat terenul, fiind împreună cu partea civilă H.H.H.H., iar împreună cu inculpații E.E. și A. a stabilit prețul și data pentru încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare. Inculpatul E.E. i-a prezentat martorei documentele ce atestau dreptul de proprietate al inculpatei A. asupra terenului, iar în urma verificării acestora, martora a constatat că dreptul de proprietate al inculpatei nu era intabulat.

Martora a mai relatat că în data de 09 decembrie 2008 s-a prezentat la B.N.P., G., unde a semnat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat din 09 decembrie 2008 de către B.N.P., G. (aflat la filele 259-261 din vol. 6 al dosarului de urmărire penală), având ca obiect promisiunea de vânzare a imobilului. La sediul biroului notarial au fost prezenți inculpații E.E. și A. și J.J.J.J., soția inculpatului E.E. Cu acea ocazie, martora a achitat suma de 15.500 de euro care a fost luată de inculpatul E.E., acesta motivând că inculpata A. nu dorește să umble cu bani asupra sa.

După semnarea antecontractului, din cauza unor problem financiare, martora a fost în imposibilitatea achiziționării terenului, situație în care a căutat un eventual cumpărător care să i se substituie în drepturile din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu inculpata A. Martora a întrebat-o pe partea civilă despre o eventuală achiziție a terenului despre care partea civilă era deja informată, aceasta fiind de acord să cumpere terenul în condițiile stabilite în antecontractul de vânzare-cumpărare.

Așadar, în data de 15 decembrie 2008, martora și partea civilă H.H.H.H. au încheiat contractul de cesiune atestat din 15 decembrie 2008 de către avocat K.K.K.K., martora având calitatea de cedent, iar partea civilă, calitatea de cesionar (aflat la fila 262 din vol. 6 al dosarului de urmărire penală).

Ulterior, în data de 17 decembrie 2008, martora și partea civilă s-au prezentat la B.N.P., G., unde au mai fost prezenți inculpații E.E. și A., J.J.J.J. și martorul L.L.L.L. La sediul biroului notarial au fost întocmite și semnate actele, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 17 decembrie 2008, încheiat între inculpata A., în calitate de vânzătoare, și partea civilă H.H.H.H., în calitate de cumpărător (contract aflat la filele 263-267 din vol. 6 al dosarului de urmărire penală), ocazie cu care martora a primit de la partea civilă suma de 15.500 de euro, iar inculpata A. a primit, tot de la partea civilă, suma de 284.500 de euro.

Martora a mai relatat că inculpatul E.E. a fost cel care s-a ocupat de îndeplinirea formalităților necesare realizării tranzacțiilor și obținerea documentelor în baza cărora s-au efectuat acestea, respectiv certificatul de atestare fiscală și extrasele de carte funciară.

Totodată, martora a mai precizat faptul că, în realitate, partea civilă H.H.H.H. i-a acordat inculpatului E.E., cu care se afla într-o strânsă relație de prietenie, un împrumut în valoare de 100.000 de euro, iar pentru garantarea restituirii acestei sume de bani, inculpatul i-a oferit părții civile imobilul situat în București, sector 1. Martora a mai relatat că soluția juridică indicată de către inculpatul E.E. a fost aceea a încheierii unui contract de vânzare-cumpărare a terenului respectiv.

Aspectele referitoare la încheierea de către partea civilă H.H.H.H. a contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului respectiv sunt confirmate și de către martorul L.L.L.L. (a cărei depoziție se află la fila 296 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), persoană care a fost prezentă la sediul B.N.P.,G. la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv, însoțind-o pe partea civilă.

Referitor la dreptul de proprietate asupra imobilului sus-menționat, Curtea constată că acesta a aparținut, în realitate, părții civile SC D. SRL, așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 04 iulie 2006 de către B.N.P., M.M.M.M. (aflat la filele 109-111 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De asemenea, Curtea mai constată că inculpata A. a dobândit în mod fraudulos dreptul de proprietate asupra imobilului sus-menționat, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 28 noiembrie 2008 de către B.N.P., E. și F., încheiat, în mod nereal, între inculpatul C.C., pretins reprezentant al părții civile SC D. SRL, în calitate de pretins vânzător, și inculpata A., în calitate de pretinsă cumpărătoare (contract aflat la filele 52-54 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De altfel, ansamblul înscrisurilor care s-au întocmit cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în București, sector 1, constau în certificate de atestare fiscală, extrase de carte funciară, încheieri de întabulare, antecontractul vânzare-cumpărare, contractele de vânzare-cumpărare și documente întocmite de Oficiul Registrului Comerțului, etc. (aflate în vol. 6 și 8 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Situația de fapt expusă de către cei doi martori confirmă aspectele relatate de către partea civilă H.H.H.H. (ale cărei depoziții se află la filele 13-15, 290-292 și 463-466 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la tranzacțiile succesive autentificate la notar și având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - sunt relatările părții civile în sensul că, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 17 decembrie 2008, având în vedere faptul că intenționa să vândă imobilul dobândit de la inculpata A., partea civilă a efectuat demersuri la Biroul de Carte Funciară pentru obținerea unui extras de carte funciară, ocazie cu care a constatat că pe imobilul respectiv s-a instituit de către SC D. SRL o interdicție de vânzare. Concomitent, partea civilă H.H.H.H. nu a putut obține nici certificatul de atestare fiscală privind imobilul, întrucât Direcția de Impozite și Taxe Locale sector 1 i-a comunicat faptul că, la momentul la care a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu inculpata A., aceasta a folosit un certificat de atestare fiscală falsificat. Cu aceeași ocazie, partea civilă H.H.H.H. a mai aflat că la tranzacția urmare căreia inculpata A. a devenit proprietar al imobilului, aceasta a folosit un certificat de atestare fiscală falsificat, iar documentul reprezentând hotărârea asociaților părții civile SC D. SRL privind vânzarea respectivului imobil era, de asemenea, falsificat.

Dobândirea în mod ilicit de către inculpata A. a imobilului sus-indicat, dovedită prin ansamblul probatoriu anterior analizat, confirmă întocmai aspectele relatate de către reprezentanții legali ai părții civile SC D. SRL (ale căror depoziții se află la filele 280-283, 459 și 643 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Modalitatea de întocmire a contractului de vânzare-cumpărare prin care inculpata A. a devenit, în mod fraudulos, proprietar al imobilului aparținând, în realitate, părții civile SC D. SRL, este confirmat și de către martorii N.N.N.N. și O.O.O.O. (ale căror depoziții se află la filele 513-519 și 561-563 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la ilicitatea contractului prin care inculpata A. a devenit proprietarul imobilului din cauză - sunt precizările reprezentanților părții civile - persoană juridică în sensul că nu au împuternicit pe nimeni și nu au adoptat nicio hotărâre în scopul vânzării imobilului ai căror proprietari erau.

În consecință, instanța de fond a constatat că, din ansamblul probatoriu sus-menționat, coroborat cu depozițiile concordante ale inculpaților, ca fiind pe deplin dovedită participația penală a inculpaților A.A.A., Z.Z., J.J., H.H., E.E., C.C., I.I.I. și A. în efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea dobândirii și, ulterior, înstrăinării dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1.

Astfel, inculpata A. (ale cărei depoziții se află la filele 494-502 din vol. 8 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că, la începutul anului 2008, prin intermediul cumnatului său, inculpatul I.I.I., l-a cunoscut pe inculpatul A.A.A. pe care l-a rugat să o ajute pentru a obține actul de identitate cu domiciliul în București, în scopul încasării indemnizației pentru copilul său minor. Tot în aceeași perioadă, inculpata l-a cunoscut și pe inculpatul Z.Z., despre care a știut că este rudă apropiată cu inculpatul A.A.A.

În toamna anului 2008, inculpatul I.I.I. a rugat-o pe inculpată să vină la București, întrucât inculpatul A.A.A. avea să îi facă o propunere, în sensul de a deveni, în acte, proprietara unui imobil situat în București, sector 1, urmând a primi în schimbul acestui serviciu o sumă de bani. De asemenea, inculpatul A.A.A. i-a mai spus inculpatei că de întocmirea actelor terenului se va ocupa un prieten al său, inculpatul J.J., care va realiza, în locul inculpatei, toate activitățile care trebuie desfășurate. Astfel, inculpata A. s-a deplasat împreună cu inculpații A.A.A., I.I.I. și J.J. la Direcția de Impozite și Taxe Locale sector 1 București, pentru plata impozitului terenului. Ulterior, inculpații s-au deplasat periodic la notariat, unde inculpata A. a semnat diverse acte al căror conținut nu și-l mai amintește, și în diverse alte locații, pentru a rezolva problemele legate de acel imobil. De fiecare dată când se deplasau împreună în diferite locații, inculpata A. a observat că inculpatul J.J. avea asupra sa o servietă cu acte despre care i-a spus inculpatei că sunt actele de proprietate ale imobilului situat în București, sector 1.

De câteva ori, inculpatul A.A.A. i-a dat inculpatei A. sume de bani cuprinse între 30 și 50 de lei pentru a-și cumpăra țigări și mâncare.

Totodată, inculpata a mai precizat că în cursul lunii noiembrie 2008 s-a prezentat împreună cu inculpatul J.J. la sediul B.N.P.,G. unde s-au întâlnit cu un bărbat și o femeie, și anume partea civilă H.H.H.H. și martora I.I.I.I., ocazie cu care inculpata A. a auzit că inculpatul J.J. și partea civilă vorbeau despre un împrumut. La sediul biroului notarial, inculpata a semnat mai multe documente, fără a putea preciza ce reprezentau acestea. În luna decembrie 2008, inculpata s-a prezentat împreună cu inculpatul J.J. și partea civilă H.H.H.H. la sediul aceluiași birou notarial, ocazie cu care inculpata și partea civilă au semnat mai multe documente, iar partea civilă a achitat o sumă considerabilă în euro. În aceeași zi, inculpatul A.A.A. i-a dat inculpatului I.I.I. suma de 500 de euro care i-a fost dată în final inculpatei A.

Aspectele de fapt privind inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat în vederea încheierea în mod fraudulos a tranzacțiilor succesive având ca obiect imobilul situat în București, sector 1, sunt confirmate întocmai și de către inculpații J.J., E.E., C.C., H.H. și I.I.I. (ale căror depoziții se află la filele 319-335, 406-414, 503-507 și 582-585 din vol. 6 și filele 19-25 din vol. 23 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Așadar, inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat, printre alții, de către inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J. și I.I.I. sunt susținute inclusiv prin depozițiile acestor inculpați.

Referitor la imobilul situat în București, sector 1, inculpatul J.J. (ale cărui depoziții se află la filele 319-335 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că tranzacțiile efectuate cu privire la acest imobil au fost printre ultimele lor fapte.

În acest sens, inculpatul J.J. a declarat că inculpatul Z.Z. a identificat terenul respectiv pe care se afla o casă în care locuiau, fără forme legale, niște rude îndepărtate ale lui care intraseră în mod abuziv în casa respectivă. Intuind că se putea face o “combinație” cu imobilul respectiv, inculpatul A.A.A. a pus lacăt pe poarta de acces în imobil și a constatat că cel mai bun pentru a se ocupa de vânzarea imobilului era inculpatul C.C., desemnarea lui fiind avută în vedere întrucât degaja o puternică aparență de om serios.

Pentru a afla cine este proprietarul real, inculpatul J.J. s-a deplasat la Biroul de Carte Funciară unde a luat legătura cu arhivara șefă, adică inculpata I.I., căreia i-a solicitat să îi dea un extras de informare cu privire la imobilul respectiv. După ce a studiat extrasul de informare și a constatat că asupra imobilului nu este pusă vreo ipotecă, aspect care îl interesa în primul rând, inculpatul J.J. i-a solicitat și a obținut de la arhivara șefă fotocopii de pe toate documentele care se aflau la cartea funciară. Inculpatul J.J. a precizat că îi erau necesare toate aceste documente deoarece avea tot istoricul imobilului respectiv și în baza acestuia știa cum să întocmească actele care să ateste că proprietarul imobilului intenționa să îl vândă.

Întrucât proprietarul imobilului era o societate comercială, anume SC D. SRL, și având cunoștință că un bun aparținând unei societăți comerciale nu poate fi înstrăinat decât în baza unei hotărâri Adunării Generală a Acționarilor, inculpatul A.A.A. l-a contactat pe avocatul Teodorescu Sever care, la rândul său, i-a solicitat sprijin avocatului P.P.P.P., în vederea întocmirii unor înscrisuri intitulate “Hotărâre Adunarea Generală a Acționarilor” și “Delegație”, având în vedere că inculpații erau interesați să evite întocmirea unei procuri din partea reprezentanților părții civile SC D. SRL.

Așadar, pentru a intra în posesia tuturor documentelor necesare realizării tranzacției la notariat, printre care și a certificatului constatator al părții civile SC D. SRL, inculpatul A.A.A. i-a solicitat martorului Teodorescu Sever, avocat în Baroul București, să facă demersurile necesare în vederea obținerii documentației de la Oficiul Registrului Comerțului.

În vederea aducerii la îndeplinire a solicitării, Teodorescu Sever l-a pus în legătură pe inculpatul A.A.A. cu martorul R.R.R.R., avocat în Baroul București (ale cărui depoziții se află la filele 450-458 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), iar în data de 26 noiembrie 2008, acesta din urmă a depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București înscrisul intitulat „Cerere - Comandă eliberare acte” înregistrat din data de 26 noiembrie 2008, iar la aceeași dată a și intrat în posesia înscrisului respectiv, fără a fi fost împuternicit în acest sens de către reprezentanții părții civile SC D. SRL

Inculpatul J.J. a mai declarat că, în continuare, în aceeași perioadă, a redactat la calculatorul său un set de documente, respectiv contractual de vânzare-cumpărare prin care se atesta calitatea de proprietar a părții civile SC D. SRL, documentația cadastrală și certificatul de urbanism.

Inculpatul J.J. a mai precizat că era necesară întocmirea acestor înscrisuri identice cu cele ale căror fotocopii le avea, întrucât era neapărat necesar să le prezinte notarilor publici originalele acestor documente fără de care nu s-ar fi putut realiza înstrăinarea, știut fiind că nu se fac acte autentice în baza unor fotocopii.

Inculpatul J.J. a mai relatat că el doar a întocmit actele, însă, având în vedere că pentru a avea o puternică aparență de legalitate, acestea trebuiau să poarte timbrul sec aparținând biroului notarial la care se făcuse translația proprietății, precum și ștampilele, atât ale biroului notarial, cât și ale părții civile SC D. SRL, inculpatul A.A.A. l-a contactat pe “Nea x” care i-a adus cele două ștampile cu impresiunea atât a B.N.P., M.M.M.M., cât și ale părții civile SC D. SRL. Pentru timbrul sec, inculpatul A.A.A. a contactat-o pe doamna x, persoană despre care știa că lucrează la SC D SRL, adică inculpata T.T.T., care a aplicat timbrul sec pe contractul de vânzare-cumpărare și pe încheierea de autentificare.

Întrucât era necesară o primă vânzare “în gol”, adică către o persoană în care inculpații să aibă încredere, inculpatul A.A.A. a căutat și a găsit persoana de încredere ca fiind inculpata A., despre care știa că este cumnata inculpatului I.I.I., acesta din urmă fiind angajat pe postul de șofer la depozitul de materiale de construcții al inculpatului A.A.A.

Inculpatul J.J. a mai relatat că la momentul efectuării tranzacției el și inculpații A. și C.C. au intrat în B.N.P., F., iar inculpații A.A.A., Z.Z., I.I.I. și H.H. au rămas afară.

Inculpații A.A.A. și Z.Z. erau presați să vândă terenul întrucât aveau mare nevoie de bani, deoarece inculpatul Z.Z. pierduse anterior la poker 350.000 de euro, iar inculpatul A.A.A. avea casa în construcție, astfel că se împrumutaseră de la niște cămătari.

Astfel, inculpatul Z.Z. le-a spus că a discutat cu un tip din lumea interlopă, respectiv inculpatul E.E., căruia i-au comunicat intenția de a vinde imobilul, împrejurare în care acesta din urmă le-a spus că a găsit “un fraier”, în persoana părții civile H.H.H.H.

În cuprinsul acelorași declarații, inculpatul J.J. a mai precizat aspecte referitoare la întocmirea tranzacției cu partea civilă, aspecte care se coroborează pe deplin cu cele relatate de către ceilalți inculpați și martorii audiați, Curtea apreciind, astfel, că nu este necesară reluarea prezentării acestor aspecte.

În concluzie, s-a apreciat că participarea directă și concretă a inculpaților A.A.A., Z.Z., J.J., H.H., E.E., C.C. și I.I.I. la inițierea, constituirea, aderarea și desfășurarea activităților infracționale realizate în scopul înstrăinării frauduloase a imobilului situat în București, sector 1, este confirmată atât prin depozițiile inculpaților și ale martorilor anterior menționați, cât și prin procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate între inculpații J.J., H.H., C.C. ȘI Z.Z. (procese-verbale aflate în vol. 8 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Prin urmare, instanța de fond, având în vedere că în cauză sunt respectate exigențele în materie probatorie statuate prin dispozițiile art. 103 alin. (2) C. proc. pen., constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatei A. există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

În consecință, curtea a apreciat că, în raport de prevederile art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen. cu referire la art. 103 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen. și art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., se impune condamnarea inculpatei pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat sub forma aderării, înșelăciune, uz de fals și participație improprie la fals intelectual - pentru care a fost trimisă în judecată prin actul de sesizare a instanței.

În același context, Curtea a constatat că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, prin raportare și la dispozițiile art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., H.H., E.E., C.C. și I.I.I. - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual, uz de fals și fals privind identitatea - există, sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

1. Inculpata B.;

La începutul anului 2008, inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B. și J.J. au constituit grupul infracțional organizat la care, pe parcurs, au aderat inculpații F.F., B. și C.C., având drept scop înstrăinarea prin mijloace frauduloase a imobilului situat în București, sector 1.

Cercetările efectuate au relevat că, inițial, imobilul respectiv a intrat în proprietatea inculpatei F.F. prin substituirea, la momentul realizării tranzacțiilor notariale, a părților civile C.C.C.C. și D.D.D.D., de către inculpații C.C. și B., apoi, imobilul a fost înstrăinat către partea civilă SC E.E.E.E. SRL în schimbul sumei de 320.000 de euro.

Astfel, fiind audiat în timpul urmăririi penale, martorul S.S.S.S. (ale cărui depoziții se află la filele 336-342 și 368 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), a relatat, referitor la împrejurările în care, în calitate de agent imobiliar, a intermediat tranzacția imobilului situat în București, sector 1, că în anul 2008 a fost contactat telefonic de către martorul T.T.T.T. care i-a solicitat să se ocupe de vânzarea acestui teren. Astfel, martorii S.S.S.S. și T.T.T.T. s-au întâlnit cu inculpatul J.J. care le-a prezentat fotocopii de pe actele de proprietate a terenului în cauză, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, întabularea și cadastrul. Văzând că nu inculpatul J.J. este proprietarul, martorul S.S.S.S. l-a întrebat pe acesta pe cine reprezintă, inculpatul răspunzându-i că pe mătușa sa, respectiv inculpata F.F., care a fost de acord să scoată la vânzare imobilul din cauza acumulării unor datorii care trebuiau plătite neapărat. În continuare, martorul S.S.S.S. a mai relatat că, în vederea găsirii unui potențial cumpărător al imobilului, l-a contactat pe colaboratorul său, martorul U.U.U.U. care, la scurt timp, i-a comunicat faptul că ar avea un potențial client care dorea ca actele să se perfecteze la un notariat ales de acesta din urmă. La realizarea tranzacției, la biroul notarial au participat martorii S.S.S.S. și U.U.U.U., cumpărătorul și inculpații J.J. și F.F.

Aspectele referitoare la încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului respectiv sunt confirmate și de către martorii U.U.U.U. și T.T.T.T. (ale căror depoziții se află la filele 362-366 și 384-387 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) care au relatat, printre altele, că martorul V.V.V.V. a fost interesat să achiziționeze acel imobil, astfel că au luat legătura cu martorul S.S.S.S. pe care l-au rugat să se ocupe de realizarea demersurilor necesare în vederea achiziționării imobilului respectiv.

S-a stabilit că participația penală a inculpaților A.A.A., Z.Z. ȘI J.J. este confirmată și prin aspectele relatate de către martorul O.O.O.O. (a cărui declarație se află la filele 377-279 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Astfel, martorul O.O.O.O. a relatat că inculpații A.A.A., Z.Z. și J.J. i-au propus să îi vândă un teren situat în zona Chitilei, martorul punându-i în legătură pe cei 3 inculpați cu martorii T.T.T.T. și S.S.S.S., ulterior, martorul O.O.O.O. aflând de la martorul S.S.S.S. că tranzacția imobilului a fost efectuată după aproximativ două - trei luni de la momentul primei întâlniri.

S-a apreciat că situația de fapt expusă de către cei doi martori confirmă aspectele relatate de către părțile civile C.C.C.C. și D.D.D.D. (ale căror depoziții se află la filele 9, 41-50 și 389-393 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la tranzacțiile succesive autentificate la notar și având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - sunt relatările părților civile în sensul că au fost încunoștințați despre faptul că mai multe persoane demaraseră lucrări de amenajare în vederea edificării unei construcții pe terenul proprietatea acestora, iar cu ocazia verificărilor efectuate au constatat că imobilul fusese anterior înstrăinat succesiv mai multor persoane, fără ca părțile civile să aibă cunoștință despre tranzacțiile încheiate.

Totodată, realizarea tranzacției frauduloase ulterioare către partea civilă SC E.E.E.E. SRL a imobilului este confirmată și de către reprezentanții acestei societăți, respectiv martorii V.V.V.V., X.X.X.X. și Z.Z.Z.Z. (ale căror declarații se află la filele 375 și 428-433 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), persoane care au achiziționat imobilul de la inculpata F.F., prin intermediul inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., C.C. și J.J., care, prin manoperele frauduloase folosite, i-au indus în eroare pe martori, în sensul că, ulterior perfectării contractului de vânzare-cumpărare, martorii au fost chemați în judecată de către părțile civile C.C.C.C. și D.D.D.D. pentru anularea acestui contract.

În consecință, Curtea a constatat că, din ansamblul probatoriu sus-menționat, coroborat cu depozițiile concordante ale inculpaților, este pe deplin dovedită participația penală a inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., F.F., C.C., G.G. și B. în efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea dobândirii și, ulterior, înstrăinării dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1.

Astfel, inculpata B. (a cărei depoziție se află la filele 265-269 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că, în primăvara anului 2008, a fost căutată de către martora Y.Y.Y.Y. care i-a spus că poate face rost de o sumă importantă de bani, aproximativ 1.000 de euro, dacă este de acord să meargă la notariat cu două persoane, pentru a semna un contract de vânzare-cumpărare, discuție pe care au purtat-o acasă la socrii Y.Y.Y.Y., respectiv inculpații F.F.F. și E.E.E.

Inculpata a mai declarat că a mai participat anterior la semnarea unui astfel de înscris cu ocazia vânzării unei case pe care a cumpărat-o inculpatul J.J.. Deși inculpata le-a spus că îi este frică, martora Y.Y.Y.Y. și inculpații F.F.F. și E.E.E. i-au spus că totul este aranjat la notariat, în sensul că au “blat” peste tot și că inculpata nu trebuie decât să fie prezentă, proprietarii sunt plecați, iar ei ai mai făcut astfel de fapte și nu sunt probleme. În continuare, au avut loc mai multe discuții la care au participat și inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B. și J.J. Astfel, după ce a fost convinsă să îi ajute, martora Y.Y.Y.Y. i-a oferit inculpatei o doză de heroină pentru a prinde curaj, după care au mers la un studio foto unde inculpata a făcut o fotografie, precum și la un depozit de haine pentru a se îmbrăca, întrucât inculpatul A.A.A. i-a spus inculpatei că nu este îmbrăcată adecvat. La discuții a participat și inculpata F.F., respectiv cea care trebuia să figureze în calitate de cumpărătoare a imobilului, persoană care avea manifestări din mediul interlop. Inculpata a mai declarat că a discutat cu inculpații F.F. și C.C., căruia inculpata trebuia să îi spună “x” și care trebuia să fie soțul său. Înainte de a pleca la notariat, un bărbat i-a dat inculpatei o carte de identitate pe care se afla fotografia sa și i-a spus să învețe datele trecute în aceasta. În aceleași împrejurări, inculpata a fost pusă să facă mai multe semnături pe o foaie, arătându-i-se un model de pe o semnătură. În continuare, după ce s-au pus de acord, au plecat la notariat unde au semnat. Inculpata a precizat că la notar a intrat ea, inculpatul C.C. - pretinsul său soț, adică “x”, inculpata F.F. - cumpărătoarea și inculpatul J.J. - agentul imobiliar care a purtat discuțiile cu notarul care, în afara inculpatului J.J., nu i-a întrebat nimic pe niciunul dintre ceilalți inculpați prezenți.

Ansamblul înscrisurilor care s-au întocmit cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - constând în contractele de vânzare-cumpărare, extrasele de carte funciară, două cărți de identitate și o procură autentificată, etc. - se află în vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009.

Astfel, din procura autentificată din 03 iulie 2008 la S.C.N.P., I. și Asociații (aflată la fila 75 din vol. 5 al dosarului de urmărire penală) rezultă că inculpatul J.J. ar fi fost împuternicit de către partea civilă C.C.C.C. să efectueze demersurile necesare în vederea intabulării dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1, precum și în vederea obținerii tuturor celorlalte înscrisuri necesare realizării tranzacției. La momentul întocmirii procurii, partea civilă C.C.C.C. a fost substituit de către inculpatul C.C., ocazie cu care acesta din urmă i-a prezentat notarului public o carte de identitate falsificată cu datele de identitate ale părții civile și fotografia inculpatului C.C.

Urmare a cererii efectuate de către inculpatul J.J., a fost obținut certificatul de atestare fiscală din 04 iulie 2008 (aflat la fila 58 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Fiind în posesia tuturor elementelor care presupuneau realizarea tranzacției frauduloase, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 12 septembrie 2006 de către B.N.P., Asociați S. și T. (aflat la filele 48-51 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), înscris falsificat, fiind conceput prin tehnoredactare de către inculpatul J.J., cărțile de identitate falsificate (aflate la filele 60-61 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), ștampila și matrița cu timbru sec, s-a procedat la aplicarea semnăturilor prin imitație servilă și ulterior a ștampilelor și a timbrului sec, rezultând astfel un înscris cu o puternică aparență de autenticitate, care urma fie prezentat în fața notarului unde urma să aibă loc realizarea tranzacției imobilului respectiv.

Întrucât nu a fost identificat un potențial cumpărător al imobilului respectiv, nu s-a putut face o vânzare direct, motiv pentru care membrii grupului infracțional organizat au luat hotărârea înstrăinării acestuia către o persoană din anturajul inculpatului Z.Z. care, astfel, a cooptat-o pe inculpata F.F., rolul acesteia în “scenariul” imaginat de către membrii grupului infracțional fiind acela de “cumpărător de bună-credință”.

În data de 04 iulie 2008, după o prealabilă întâlnire la care au participat inculpații J.J., Z.Z., A.A.A., F.F., B. și C.C., ocazie cu care s-au pus de acord asupra demersurilor frauduloase ce urmau a fi realizate, inculpatul J.J. împreună cu inculpații C.C., F.F. și B. s-a deplasat la sediul B.N.P., I. Cu această ocazie, inculpații C.C. și B., pretextând că se numesc C.C.C.C. și D.D.D.D., sens în care au prezentat cărțile de identitate falsificate cu fotografiile lor și datele de identitate ale celor două părți civile, precum și titlul de proprietate asupra imobilului și celelalte documente, și-au manifestat voința în fața notarului de a înstrăina inculpatei F.F. imobilul respectiv, contractul de vânzare-cumpărare fiind autentificat din 04 iulie 2008 la S.C.N.P., I. și Asociații (aflat la filele 68-71 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Potrivit declarațiilor concordante ale inculpaților J.J. și B., sumele necesare în vederea achitării taxelor notariale au fost avansate de către inculpatul B.B.B. care a fost chemat în acest scop de către inculpatul A.A.A.

Curtea a mai arătat că, aspectele de fapt privind inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat în vederea încheierea în mod fraudulos a tranzacțiilor succesive având ca obiect imobilul situat în București, sector 1, sunt confirmate întocmai și de către inculpații J.J., A.A.A., C.C.C., G.G., F.F. și C.C. (ale căror depoziții se află la filele 212-219, 242-252, 332-335, 414-419 și 434 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Ulterior realizării primei tranzacții frauduloase soldate cu trecerea proprietății asupra imobilului respectiv în patrimoniul inculpatei F.F., s-a încercat identificarea unor potențiali cumpărători și, întrucât aceștia nu au fost găsiți în timp util, inculpații Z.Z., A.A.A. și J.J. au intrat în contact cu martorul O.O.O.O. căruia i-au oferit spre vânzare imobilul respectiv, propunerea cu care acesta din urmă nu a fost de acord, oferindu-se în schimb să identifice un eventual cumpărător. În acest sens, martorul O.O.O.O. i-a contactat pe martorii S.S.S.S. și U.U.U.U., ambii agenți imobiliari, care, în cele din urmă, au găsit un cumpărător în persoana martorilor V.V.V.V., X.X.X.X. și Z.Z.Z.Z., în calitate de reprezentanți ai părții civile SC E.E.E.E. SRL, care, după ce au vizitat imobilul respectiv, au fost de acord cu achiziția acestuia în schimbul sumei de 320.000 de euro, aspecte confirmate prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 08 octombrie 2008 de către B.N.A., J. și K. (aflat la filele 84-85 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Așadar, inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat, printre alții, de către inculpații A.A.A., C.C.C., B.B.B. și J.J. s-a apreciat că sunt susținute inclusiv prin depozițiile acestor inculpați.

Referitor la imobilul situat în București, sector 1, inculpatul J.J. (ale cărui depoziții se află la filele 242-252 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că a mers împreună cu așa-zișii proprietari, respectiv inculpații C.C. și B., persoană adusă de către inculpatul B.B.B., și F.F. la B.N.P., I. care, atunci când s-a uitat la acte, a zâmbit cu sub-înțeles și i-a spus că ceva este în neregulă. Inculpatul J.J. a intervenit, spunându-i doamnei notar să găsească o cale favorabilă tuturor părților și să treacă peste astfel de neplăceri, aceasta fiind de acord în cazul în care și ei erau de acord cu mărirea substanțială a onorariului notarial. Fiind de acord cu condiția impusă de doamna notar, s-a trecut la redactarea actelor necesare întocmirii contractului de vânzare-cumpărare.

Întrucât inculpatul J.J. nu avea o sumă atât de mare asupra sa, a mers la un local din apropierea notariatului unde îl așteptau inculpații A.A.A. și Z.Z. cărora le-a povestit cele întâmplate în notariat. Auzind acest lucru, inculpatul Z.Z. l-a contactat pe inculpatul B.B.B. pentru a-i cere bani împrumut, acesta spunându-i că îi va da, dacă îi va face și lui „parte” din vânzarea terenului. Au fost toți de acord cu propunerea făcută de inculpatul B.B.B. și, astfel, s-a finalizat „vânzarea în gol”.

De altfel, însuși inculpatul C.C.C. a recunoscut participarea sa la înstrăinarea frauduloasă a imobilului situat în București, sector 1, având în vedere că acesta a formulat un denunț (aflat la fila 252 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) în cuprinsul căruia a relatat că o cunoaște pe cea care a substituit-o pe adevărata proprietară a imobilului în vederea înstrăinării acelui imobil, în persoana inculpatei B.

Totodată, Curtea a constatat că și inculpatul A.A.A. a declarat că avea cunoștință despre faptul că inculpata B. a substituit-o pe proprietara imobilului situat în București, sector 1, actele referitoare la acest imobil fiind falsificate (depoziție aflată la fila 434 din vol. 5 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/209).

Aspectele de fapt privind substituirea părților civile C.C.C.C. și D.D.D.D. de către inculpații B. și C.C. cu ocazia înstrăinării frauduloase a imobilului sus-menționat, precum și implicarea inculpaților A.A.A., Z.Z. și B.B.B. sunt confirmate întocmai prin relatările expuse de către inculpații G.G., C.C. și F.F. în cuprinsul declarațiilor date în cauză.

În concluzie, s-a apreciat că participarea directă și concretă a inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., F.F., C.C. și G.G. la inițierea, constituirea, aderarea și desfășurarea activităților infracționale realizate în scopul înstrăinării frauduloase a imobilului situat în București, sector 1, este confirmată prin depozițiile inculpaților și ale martorilor anterior menționați.

La sfârșitul anului 2008, inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B. și J.J. au constituit un grup infracțional organizat, având ca scop inducerea în eroare, prin utilizarea de mijloace frauduloase, a unui potențial cumpărător al imobilului situat în București, sector 1, aparținând părții civile F.F.F.F., fiind cauzat un prejudiciu în valoare de 180.000 euro în dauna părții civile A.A.A.A.A.

Astfel, la solicitarea inculpaților Z.Z. și J.J., în baza unei rezoluții infracționale comune celorlalți participanți și în scopul cointeresării materiale, inculpata B., care a fost adusă în cadrul grupului infracțional organizat, transportată și remunerată de către inculpatul B.B.B., a substituit-o pe partea civilă F.F.F.F. cu ocazia îndeplinirii procedurilor notariale.

După ce inculpatul A.A.A. a identificat imobilul respectiv, inculpatul J.J. a adus la îndeplinire sarcinile încredințate de către primul dintre cei doi inculpați, în sensul că inițial a obținut extrasul de informare și ulterior fotocopii de pe toate documentele existente cu privire la imobilul sus-menționat, conținutul și forma acestora constituind reperele pe care inculpatul J.J. trebuia să le respecte cu ocazia falsificării prin tehnoredactare a documentelor necesare realizării unui titlu de proprietate care să emane o puternică aparență de act autentic și pe care să îl folosească ulterior în fața notarului cu ocazia întocmirii contractelor succesive de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv.

Astfel, fiind audiat în timpul urmăririi penale, martorul B.B.B.B.B. (ale cărui depoziții se află la filele 231-237 și 245-250 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a relatat, referitor la modul și împrejurările în care tatăl său, partea civilă A.A.A.A.A., a cumpărat imobilul situat în București, sector 1, că în luna martie a anului 2008, în urma observării unui anunț în ziarul “Anunțul de la A la Z”, l-a contactat telefonic pe proprietarul imobilului, respectiv inculpatul J.J., care i-a prezentat un act original și o copie a acestuia, reprezentând actul de proprietate al imobilului. Martorul a verificat la un birou notarial și la un cabinet de avocatură autenticitatea respectivelor documente, martorul fiind asigurat că nu sunt probleme cu actele originale.

În data de 28 martie 2008, martorul B.B.B.B.B. s-a prezentat împreună cu partea civilă A.A.A.A.A., care urma să cumpere imobilul, la sediul Biroului Notarial P. unde îi aștepta inculpatul J.J. Actele erau deja redactate, operațiunea de vânzare-cumpărare fiind efectuată, iar partea civilă i-a achitat inculpatului suma de 180.000 de euro, în prezența notarului, după semnarea actelor.

Martorul a mai relatat că în fața blocului unde se afla biroul notarial, inculpatul J.J. a fost așteptat de către doi bărbați pe care martorul i-a recunoscut ca fiind inculpații B.B.B. și I.I.I.

În cursul anului 2009, martorul a aflat de la partea civilă că acesta din urmă a fost citat în instanță, în Dosarul nr. x/299/2009 aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București, pentru anularea actului de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv. Martorul a încercat să îl contacteze telefonic pe inculpatul J.J., pentru a-I cere lămuriri, dar respectivul număr de telefon nu mai era conectat.

Implicarea inculpaților B. și A.A.A. în activități de natură infracțională este confirmată, în linii generale, inclusiv de către martora Y.Y.Y.Y. (ale cărei depoziții se află la filele 294-298 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De altfel, ansamblul înscrisurilor care s-au întocmit cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - constând în certificate de atestare fiscală, extrase de carte funciară, încheieri de întabulare, contractele de vânzare-cumpărare și cartea de identitate falsificată, etc. - se află în vol. 6 și 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009.

S-a arătat că situația de fapt expusă de către cei doi martori confirmă aspectele relatate de către partea civilă F.F.F.F. (ale cărei depoziții se află la filele 16-19 și 315 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la tranzacțiile succesive autentificate la notar și având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - sunt relatările părții civile în sensul că în data de 12 martie 2009 s-a prezentat la Direcția de Impozite și Taxe Locale sector 1 București, pentru a efectua plata impozitului pentru anul 2009, ocazie cu care a aflat că imobilul său a fost vândut de două ori în luna martie a anului 2008 și că nu mai este proprietarul imobilului respectiv. Cel care a intrat în posesia imobilului este inculpatul J.J. care, după 3 săptămâni de la intrarea în posesia imobilului, l-a vândut soților A.A.A.A.A. și C.C.C.C.C.

Totodată, realizarea tranzacției frauduloase ulterioare a imobilului este confirmată și de către partea civilă A.A.A.A.A. (ale cărei depoziții se află la filele 225-228 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la tranzacțiile succesive autentificate la notar și având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - sunt relatările părții civile în sensul că în data de 28 martie 2008 a achiziționat respectivul imobil de la inculpatul J.J., care s-a prezentat ca fiind proprietarul imobilului, căruia i-a plătit suma de 180.000 de euro, fiind întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarial P.. Ulterior, în cursul anului 2009, partea civilă a fost chemată în judecată la Judecătoria sectorului 1 București, de către proprietarul anterior, și anume partea civilă F.F.F.F., pentru revendicarea imobilului, întrucât inculpatul J.J. a obținut imobilul în mod fraudulos.

În consecință, instanța de fond a constatat că, din ansamblul probatoriu sus-menționat, coroborat cu depozițiile concordante ale inculpaților, ca fiind pe deplin dovedită participația penală a inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., I.I.I., T.T.T., I.I., G.G. și B. în efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea dobândirii și, ulterior, înstrăinării dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1.

Astfel, inculpata B. (ale cărei depoziții se află la filele 199-200 și 264-267 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că la începutul lunii martie 2008 a fost sunată de către o prietenă, martora Y.Y.Y.Y. care i-a spus că are o “combinație” pentru ea, de pe urma căreia va obține niște bani. Deoarece în acea perioadă îi decedase mama și avea probleme financiare, inculpata a fost de acord cu propunerea martorei, astfel că s-a întâlnit cu aceasta, precum și cu inculpații A.A.A., Z.Z. și J.J. care i-au spus inculpatei că, dacă vrea să câștige suma de 1.000 de euro, trebuie să o înlocuiască pe proprietara unui imobil, asigurând-o cu toții că nu trebuie decât să intre la notariat și, în calitate de proprietar, să semneze un contract de vânzare-cumpărare și, mai mult decât atât, să nu își facă probleme, întrucât au “blaturi” peste tot, la notariat, la Administrația Financiară și la poliție, astfel că nu va fi arestată pentru asta.

Inculpata B. a mai relatat că a fost de acord, astfel că după câteva zile a mers împreună cu cei 3 inculpați pentru a-și cumpăra haine, deoarece ținuta pe care o avea nu era corespunzătoare pentru efectuarea fotografiei necesare pentru cartea de identitate falsificată. După ce inculpata B. și-a cumpărat o bluză, s-a deplasat împreună cu ceilalți inculpați la un laborator foto unde i s-au făcut fotografii tip buletin pe care i le-a înmânat inculpatului A.A.A.. După câteva zile, inculpata B. s-a întâlnit din nou cu inculpații A.A.A., Z.Z. și J.J. cu care a purtat discuții referitoare la tranzacția ce urma să aibă loc, aceștia liniștind-o, spunându-i că este o simplă înșelăciune și nu i se poate întâmpla nimic.

Pe parcursul discuției, inculpatul A.A.A. i-a înmânat inculpatei B. o carte de identitate falsă pe care inculpata a remarcat că erau scrise datele de stare civilă ale părții civile F.F.F.F. și avea aplicată fotografia inculpatei. Cu aceeași ocazie, unul dintre cei 3 inculpați i-a spus inculpatei să memoreze datele scrise pe cartea de identitate și să imite o semnătură de pe un contract de vânzare-cumpărare. După efectuarea acestor demersuri și “repetiții”, inculpații B. și J.J. s-au deplasat la sediul unui birou notarial unde cel din urmă inculpat a efectuat toate demersurile necesare autentificării contractului de vânzare-cumpărare. După redactarea contractului, notarul i-a pus pe cei doi inculpați să semneze contractul.

Inculpata B. a mai menționat că actele autentificate la notar i-au fost înmânate inculpatului J.J. de către inculpatul A.A.A., fără ca vreunul dintre exemplare să rămână la inculpată, totodată, acesteia fiindu-i luată și cartea de identitate falsificată pe care a prezentat-o în fața notarului.

Aspectele de fapt privind inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat în vederea încheierii în mod fraudulos a tranzacțiilor succesive având ca obiect imobilul situat în București, sector 1, sunt confirmate întocmai și de către inculpații J.J., G.G. și I.I.

Așadar, s-a menționat că inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat, printre alții, de către inculpații A.A.A., Z.Z., J.J., T.T.T., I.I., G.G. sunt susținute inclusiv prin depozițiile acestor inculpați.

Referitor la imobilul situat în București, sector 1, inculpatul J.J. (ale cărui depoziții se află la filele 253-257 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că la sfârșitul anului 2008 inculpatul A.A.A. i-a relatat că se gândește de mult timp cum să intre în posesia imobilului sus-menționat care are un real potențial de valorificare prin falsificarea actelor de proprietate și obținerea unor sume mari de bani în urma vânzării. În cadrul aceleiași discuții, inculpații J.J. au hotărât că trebuie să intre în posesia fotocopiilor documentelor de proprietate ale imobilului respectiv, astfel că inculpatul J.J. s-a deplasat la Biroul de Carte Funciară sector 1 București, unde i-a cerut arhivarei șefe, inculpata I.I., să îi dea fotocopiile actelor de proprietate.

Inculpatul J.J. a mai relatat că după obținerea fotocopiilor, a procedat la tehnoredactarea acestora, iar în paralel, inculpatul A.A.A., prin intermediul lui “Nea x”, a obținut ștampilele notariale ce trebuiau aplicate pe actele tehnoredactate de către inculpatul J.J., pentru a le da un aspect de legalitate. Totodată, pe documentele tehnoredactate de inculpatul J.J., inculpatul A.A.A. a obținut matrița timbrului sec pe care a obținut-o cu ajutorul inculpatei T.T.T. În continuare, având actele pregătite pentru vânzarea “în gol”, inculpatul A.A.A. a căutat, prin intermediul nepotului său, inculpatul B.B.B., o “săgeată” care urma să o substituie pe adevărata proprietară a imobilului.

În acest sens, inculpatul B.B.B. a găsit-o pe inculpata B., consumatoare de droguri, pe care a folosit-o la substituirea adevăratei proprietare. Apoi, prin intermediul unui cunoscut de-al său pe nume “x” care deținea o funcție de conducere în cadrul Poliției Comunitare sector 1, inculpatul A.A.A. a obținut datele de stare civilă ale adevăratei proprietare a imobilului sus-menționat. Ulterior, având toate aceste date, acest inculpat a falsificat cartea de identitate, prin atașarea fotografiei inculpatei B. și datele de stare civilă reale ale proprietarei.

Inculpatul J.J. a mai declarat că la scurt timp a fost convocat de către membrii grupului infracțional, respectiv inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B., G.G. și D.D.D. (soția inculpatului Z.Z.) care au hotărât ca inculpatul J.J. să fie “cumpărătorul de bună-credință”, beneficiar al “vânzării în gol”, iar vânzarea să se perfecteze la B.N.P., O., întrucât doamna notar este o veche cunoștință a inculpatului J.J. și, astfel, nu dădea prea mare atenție actelor prezentate de către acest inculpat.

Astfel, inculpații J.J. și B. au mers la notar unde au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 07 martie 2008 de către B.N.P., O. (aflat la filele 27-28 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), contract în cadrul căruia s-a consemnat în mod fraudulos că partea civilă F.F.F.F. figura în calitate de vânzătoare, iar inculpatul J.J., în calitate de cumpărător al imobilului situat în București, sector 1.

Ulterior, inculpatul G.G. a fost cel care, în urma unei înțelegeri prealabile, pentru a da credibilitate calității sale de proprietar, atunci când inculpatul J.J. s-a prezentat cu potențialul cumpărător la fața locului pentru vizionarea terenului, l-a abordat pe acesta din urmă cu fraza “Ce faci, vecine” Nu ai vândut nici acum casa?”. Inculpatul J.J. a mai relatat că acel cumpărător a fost de acord cu achiziționarea imobilului, plătind, în schimb, suma de 180.000 de euro, banii astfel obținuți fiind împărțiți între inculpații J.J., G.G., A.A.A., B.B.B. și Z.Z.

Astfel, între inculpatul J.J., în calitate de vânzător, și partea civilă A.A.A.A.A., în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 28 martie 2008 de către B.N.P. (aflat la filele 76-78 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D//P2009).

În acest context, Curtea a remarcat faptul că, din examinarea comparativă a fotografiilor existente pe cartea de identitate reală a părții civile F.F.F.F. (aflată la filele 20 și 39 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D//P2009) și pe cartea de identitate falsificată (aflată la fila 29 din vol. 6 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D//P2009) rezultă în mod evident substituirea titularei dreptului de proprietate, respectiv partea civilă F.F.F.F. de către inculpata B.

De asemenea, din raportul de expertiză din 18 mai 2011 întocmit de către Inspectoratului General al Poliției Române - Institutul de Criminalistică - Serviciul de Expertize Criminalistice (aflat la filele 67-80 din vol. 36 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P2009), rezultă că semnăturile corespunzătoare vânzătorului depuse pe înscrisurile intitulate „Contract de vânzare-cumpărare” autentificat prin încheierea din 07 martie 2008 și pe cererea notarială de redactare și autentificare, aferentă contractului, nedatată, nu au fost executate de partea civilă F.F.F.F., împrejurare în raport de care este demonstrată o dată în plus ilicitatea demersurilor efectuate de către membrii grupului infracțional organizat în scopul dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului sus-indicat, în vederea înstrăinării sale ulterioare, în mod fraudulos.

Curtea a mai reținut că situația de fapt astfel cum a fost relatată în detaliu de către inculpatul J.J. este susținută întocmai și de către inculpatul G.G. (ale cărui depoziții se află la filele 275-281 din vol. 29 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P2009).

Totodată, Curtea a mai constatat faptul că împrejurările privind eliberarea unor documente, în original și în fotocopie, de către inculpatul J.J. din cadrul Biroului de Carte Funciară Sector 1 București sunt descrise întocmai, în detaliu, și de către inculpata I.I. (ale cărei depoziții se află la filele 222-226 din vol. 35 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), persoană care îndeplinea funcția de arhivar în cadrul Biroului de Carte Funciară sector 1 București.

În concluzie, s-a constatat că participarea directă și concretă a inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., T.T.T., I.I. și G.G. la constituirea, aderarea și desfășurarea activităților infracționale realizate în scopul înstrăinării frauduloase a imobilului situat în București, sector 1, este confirmată prin depozițiile inculpaților și ale martorilor anterior menționați.

Prin urmare, Curtea, având în vedere că în cauză sunt respectate exigențele în materie probatorie statuate prin dispozițiile art. 103 alin. (2) C. proc. pen., a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatei B. există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

În consecință, Curtea a apreciat că se impune, în raport de prevederile art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen. cu referire la art. 103 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen. și art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., condamnarea inculpatei pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat sub forma aderării, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea - pentru care a fost trimisă în judecată prin actul de sesizare a instanței.

În același context, Curtea a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, prin raportare și la dispozițiile art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpaților A.A.A., Z.Z., B.B.B., D.D.D., J.J., C.C., G.G., F.F., T.T.T., I.I.I. și I.I. - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual, uz de fals și fals privind identitatea - există, sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

1. Inculpatul C.;

La începutul anului 2008, inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B. și J.J. au reconstituit nucleul grupului infracțional la care, pe parcurs, au aderat inculpații D.D., C., H.H.H., Y.Y.Y., G.G., Y.Y. și L.L.L., având drept scop inducerea în eroare, prin utilizarea de mijloace frauduloase, a părții civile SC G.G.G.G. SA, în vederea accesării unui credit garantat printr-o garanție reală (ipotecă) asupra imobilului situat în București, sector 1, aparținând părții civile D.D.D.D.D., fiind cauzat un prejudiciu în valoare de 505.000 de euro în dauna părții civile SC G.G.G.G. SA.

Astfel, fiind audiat în timpul urmăririi penale, martorul E.E.E.E.E. (ale cărei depoziții se află la filele 328-329 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a relatat că în primăvara anului 2008, în timp ce se afla la un restaurant împreună cu inculpații A.A.A. și Z.Z., cu care era prieten, precum și cu inculpatul G.G., i-a auzit pe aceștia vorbind despre tranzacționarea unui imobil situat în București, sector 1. După o săptămână, în timp ce se afla la depozitul aparținând inculpatului A.A.A., acesta, împreună cu inculpatul J.J., i-au propus martorului să îl treacă drept proprietar al acelui imobil, motiv pentru care i-au cerut cartea de identitate pe care martorul le-a dat-o, urmând ca ulterior să se pună de acord cu privire la rolul pe care martorul trebuia să îl aibă în mod concret. A doua zi când s-a întâlnit cu aceștia, inculpatul A.A.A. i-a spus martorului că nu vor să îl mai pună pe el proprietar, invocând faptul că nu are prestanța necesară pentru a figura ca proprietar al unui imobil de o așa mare valoare. După acea discuție, martorul nu a mai auzit nimic despre acel imobil.

Modalitatea de accesare de către inculpatul C. a creditului pentru achiziționarea imobilului sus-menționat este descrisă de către martorele F.F.F.F.F. și G.G.G.G.G..

Astfel, martora F.F.F.F.F. (ale cărei depoziții se află la filele 462-470 din vol. 32 din Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că în decursul lunii iunie 2008, fiind angajată la SC G.G.G.G. SA, a luat legătura cu martora G.G.G.G.G., care lucra în aceeași unitate, în funcția de ofițer de credite, căreia i-a solicitat ajutorul în vederea aprobării unui credit pentru doi solicitanți pe care martora i-a recunoscut ulterior de pe planșă fotografică ca fiind inculpații C. și J.J.

Martora F.F.F.F.F. a mai precizat că inculpatul C. dorea să obțină creditul pentru achiziționarea unui teren situat în București. Discuțiile referitoare la acele necesare pentru obținerea creditului s-au purtat între martora G.G.G.G.G. și inculpații J.J. și Y.Y.Y., acesta din urmă fiind prietenul martorei F.F.F.F.F.. Martora a mai precizat că își amintește că vânzătorul imobilului era inculpatul G.G. care era însoțit de inculpatul J.J.. După acordarea creditului, având în vedere că inculpatul C. nu a achitat prima rată de credit, acesta devenind, așadar, restant, martora a încercat că ia legătura atât cu acesta, cât și cu inculpații J.J. și Y.Y.Y., dar nu a reușit să îi contacteze pe niciunul dintre aceștia.

Aspectele referitoare la demersurile efectuate de către inculpații C. și J.J. în vederea obținerii creditului ipotecar sunt confirmate întocmai de către martora G.G.G.G.G. (ale cărei depoziții se află la filele 423-434 din vol. 32 din Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De altfel, ansamblul înscrisurilor care s-au întocmit cu ocazia accesării creditului ipotecar având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - constând în contractele de vânzare-cumpărare și contractul de ipotecă autentificate, adeverințele de venit și contractele individuale de muncă, etc. - se află în vol. 30, 31 și 32 ale Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009.

S-a apreciat că situația de fapt expusă de către cei doi martori confirmă aspectele relatate de către partea civilă D.D.D.D.D. (ale cărei depoziții se află la filele 2-9 din vol. 31 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Relevante, din perspectiva infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților - referitor la accesarea creditului ipotecar având ca obiect imobilul situat în București, sector 1 - sunt relatările părții civile în sensul că a luat act despre realizarea vânzării atunci când a încercat să obțină un extras al cărții funciare a imobilului proprietatea sa, ocazie cu care a constatat că au avut loc înstrăinări succesive ale terenului respectiv, în sensul că în data de 09 mai 2008 acesta a fost înstrăinat, fără știrea sa, inculpatului G.G. care, la rândul său, l-a înstrăinat inculpatului C. în data de 21 iulie 2008, achiziția fiind făcută de către acesta din urmă în baza unui credit ipotecar acordat de către SC G.G.G.G. SA.

Dobândirea în mod ilicit de către inculpatul C. a creditului ipotecar garantat cu imobilul sus-indicat, dovedită prin ansamblul probatoriu anterior analizat, confirmă întocmai aspectele relatate de către reprezentanții părții civile SC G.G.G.G. SA care au formulat plângere penală (aflată la filele 25-42, 45-46, 176-182, 188-192, 254-262 și 294-296 din vol. 30 și fila 327 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), solicitând efectuarea de cercetări față de inculpații G.G. și C. cu privire la împrejurările frauduloase în care a avut loc atât translația proprietății, cât și accesarea unui împrumut ipotecar în valoare de 505.000 euro a cărui restituire a fost garantată cu ipoteca instituită asupra imobilului.

În consecință, Curtea a constatat, din ansamblul probatoriu sus-menționat, coroborat cu depozițiile concordante ale inculpaților, ca fiind pe deplin dovedită participația penală a inculpaților A.A.A., Y.Y., Z.Z., B.B.B., J.J., D.D., G.G., L.L.L., H.H.H., Y.Y.Y., V.V., I.I. și C. în efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea accesării unui credit a cărui restituire a fost garantată prin instituirea unei ipoteci asupra imobilului situat în București, sector 1.

Astfel, inculpatul C. (ale cărui depoziții se află la filele 359-374 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că la începutul anului 2008 l-a cunoscut pe inculpatul L.L.L., acesta din urmă ajutându-l să obțină cartea de identitate pentru a-și putea găsi un loc de muncă.

După aproximativ o lună de la obținerea cărții de identitate, în urma unor discuții avute cu inculpatul L.L.L., inculpatul C. a fost de acord cu propunerea acestuia de a-l ajuta în vederea cumpărării unui imobil.

Astfel, inculpații C. și L.L.L. s-au întâlnit cu 3 indivizi pe care ulterior inculpatul C. i-a recunoscut de pe planșe fotografice ca fiind inculpații J.J., A.A.A. și Z.Z. Cu ocazia discuțiilor purtate între cei 4, inculpatul C. a auzit când aceștia spuneau că trebuie să îl ducă să îi cumpere un costum de haine și să îl aranjeze, întrucât arăta ca un hamal, referindu-se la faptul că avea mâinile muncite. Cu acea ocazie, inculpatul C. i-a lăsat cartea sa de identitate inculpatului J.J. pentru a se ocupa de acte, rămânând stabilit ca inculpatul J.J. să îl sune pe inculpatul L.L.L. când sunt gata actele. În luna aprilie 2008, inculpatul C. s-a întâlnit cu inculpații J.J. și A.A.A., ocazie cu care i s-a dat să semneze niște acte, spunându-i-se că sunt actele prin care devenea proprietarul terenului respectiv.

Inculpatul C. a mai declarat că nu a văzut niciodată acel teren.

Prin luna iunie a anului 2008 inculpatul C. a mai venit în București, unde s-a întâlnit cu inculpatul A.A.A. care i-a mai dat să semneze două acte.

Prin luna iunie sau iulie 2008, inculpatul C. a revenit în București, ocazia cu care s-a întâlnit cu inculpații J.J. și A.A.A., precum și cu un al treilea bărbat pe care l-a recunoscut ulterior din planșă fotografică ca fiind inculpatul G.G.. Cu ocazia discuțiilor purtate, inculpatul J.J. i-a spus inculpatului C. că este proprietarul unui teren și că, în această calitate, va face un împrumut la SC G.G.G.G. SA în valoare de 500.000 de euro pe care îl va gira cu acest teren. Cu aceeași ocazie, inculpatul C. a semnat mai multe acte. A doua zi, inculpatul C. s-a deplasat împreună cu inculpatul J.J. la un notariat unde a semnat toate actele care erau pe masă.

Așadar, fiind realizată situația premisă ce presupunea scoaterea imobilului din patrimoniul părții civile D.D.D.D.D., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 09 mai 2008 la S.C.N.P., I. și Asociații (aflat la filele 50-51 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), din mențiunile căruia rezultă că partea civilă D.D.D.D.D. i-a vândut - în mod fraudulos, evident - inculpatului G.G. imobilul situat în București, sector 1. La momentul realizării tranzacției partea civilă D.D.D.D.D. a fost substituită de către inculpatul D.D. care, prezentându-se ca fiind partea civilă D.D.D.D.D., s-a legitimat cu o carte de identitate falsificată având datele de stare civilă ale acestuia din urmă și fotografia care îl înfățișa pe inculpat (aflată la fila 20 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) și a înmânat reprezentanților biroului notarial înscrisurile falsificate ce făceau dovada - falsă - a dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză, solicitând notarului public să ia act de voința sa.

După aproximativ două săptămâni, inculpatul C. s-a întâlnit din nou în București cu inculpații L.L.L., J.J., A.A.A., Z.Z. și G.G., precum și cu un alt bărbat pe care ulterior l-a recunoscut din planșă fotografică ca fiind inculpatul Y.Y.Y.. Cu această ocazie, inculpatul Y.Y.Y. i-a dat inculpatului C. două hârtii, spunându-i să învețe pe de rost ce scrie în ele, respectiv faptul că are un salariu de 10.000 de lei/lunar la o firmă și 12.000 de lei/lunar la o altă firmă și că deține două apartamente în Constanța pe care le-a închiriat cu 5.000 de euro/lunar comunicându-i, totodată, că este director la două firme și că, în această calitate, urmează să meargă la un interviu în vederea obținerii unui împrumut în valoare de 500.000 de euro de la SC G.G.G.G. SA.

Inculpatul C. a mai precizat că în cursul lunii august 2008 a revenit la București unde s-a reîntâlnit cu inculpații L.L.L., J.J., A.A.A., Z.Z., G.G. și Y.Y.Y. și, cu toți, s-au deplasat la sediul băncii SC G.G.G.G. SA, în interiorul căruia au intrat doar el și inculpatul G.G., ceilalți așteptându-i la un bar în mall. După terminarea interviului, persoana care răspundea de credite, pe care ulterior a recunoscut-o din planșă fotografică ca fiind martora G.G.G.G.G., i-a dat inculpatului C. să semneze mai multe documente, dar nu își mai aduce aminte câte, întrucât se afla într-o stare de stres, nemaifiind niciodată într-o bancă.

Inculpatul C. a mai relatat că inculpatul J.J. deschisese alte două conturi, pentru ca banca să îi vireze cei 500.000 de euro, acesta din urmă punându-l pe inculpatul C. să semneze o procură pentru a lua altcineva banii, întrucât, în urma discuțiilor avute, i-a spus inculpatului L.L.L. că i se pare suspect ce se întâmplă, moment în care acesta din urmă l-a asigurat că nu este nimic ilegal și că acesta este ultimul act pe care îl va semna.

În final, inculpatul C. a mai declarat că și ianuarie și până în august 2008 când s-a obținut creditul nu a primit nicio sumă de bani, în afara celor care i s-au dat pentru a-și plăti biletul de autocar și pentru țigări. Din luna august 2008 inculpatul C. nu a mai fost căutat nici de către inculpatul L.L.L., nici de către vreunul dintre inculpații de la București.

Aspectele de fapt privind inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat în vederea obținerea în mod fraudulos a unui credit ipotecar girat cu imobilul situat în București, sector 1, sunt confirmate întocmai și de către inculpații J.J., G.G., D.D., L.L.L. și V.V. (ale căror depoziții se află la filele 43 și 297 din vol. 31 și filele 151-153, 158-162, 166-185, 260-277 ȘI 333-338 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Așadar, s-a arătat că inițierea, coordonarea și aderarea la grupul infracțional organizat, printre alții, de către inculpații A.A.A., Z.Z., B.B.B., J.J., G.G. și L.L.L. sunt susținute inclusiv prin depozițiile acestor inculpați.

Referitor la imobilul situat în București, sector 1, inculpatul J.J. (ale cărui depoziții se află la filele 166-185 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) a declarat că la începutul anului 2009, în timpul unei discuții, inculpatul A.A.A. i-a spus că a găsit o locație cu potențial de “părăseală”, care era de fapt un teren situat în București, sector 1, de față la acea discuție fiind și inculpații C.C.C. și G.G.

După ce a văzut locația și a fost de acord cu propunerea inculpatului A.A.A. de a vinde terenul respectiv, la solicitarea acestuia, inculpatul J.J. s-a deplasat la Biroul de Carte Funciară sector 1 București unde i-a cerut arhivarei, respectiv inculpata I.I., extrasul de informare privind imobilul respectiv, acest document fiindu-i necesar inculpatului pentru a afla situația exactă a imobilului, adică date concrete de identificare și tot cei îi era necesar pentru întocmirea în fals a documentelor ce trebuiau folosite la înstrăinarea imobilului fără știrea proprietarului real.

După ce a intrat în posesia extrasului de informare privind imobilul respectiv, inculpații J.J. și Z.Z. au fost de acord că terenul este bun de înstrăinare, luând hotărârea de a-l vinde, scop în care inculpatul J.J. s-a deplasat din nou la Biroul de Carte Funciară sector 1 București, solicitându-i inculpatei I.I. actele de proprietate ale imobilului, și anume contractul de vânzare-cumpărare, încheierea de întabulare, dosarul de măsurători cadastrale, avizul de număr poștal și un certificat de moștenitor ce stătea la baza contractului de vânzare-cumpărare, în schimbul obținerii acestor documente inculpatul J.J. dându-i inculpatei I.I. suma de 1.000 de euro, bani care i-au fost dați de inculpatul A.A.A.

Inculpatul J.J. a mai declarat că, după ce a intrat în posesia tuturor documentelor, i le-a prezentat inculpaților A.A.A. și Z.Z., ocazie cu care și-au împărțit sarcinile, în sensul că inculpatul J.J. trebuia să tehnoredacteze documentele pentru a “fabrica” un act de proprietate autentic în original pe care să îl folosească în fața notarului; inculpatul A.A.A. urma să obțină de la un polițist din cadrul Poliției Comunitare sector 1, pe nume “Nea x”, toate datele de identificare a proprietarului imobilului, în persoana părții civile D.D.D.D.D., totodată, trebuia să găsească o “săgeată”, adică o persoană care să fie substituită adevăratului proprietar; inculpatul Z.Z. trebuia să înlocuiască lacătul de la poarta imobilului pentru ca, atunci când se făceau vizionările cu potențialii cumpărători sau cu evaluator, să creeze impresia unor adevărați proprietar.

La solicitarea inculpatului A.A.A., inculpatul J.J. a obținut matrița timbrului sec cu însemnele notarului R., după care, având posesia tuturor elementelor necesare, respectiv documentul intitulat “contract de vânzare-cumpărare” conceput anterior prin tehnoredactare, ștampila și matrița cu timbru sec, s-a procedat la aplicarea semnăturilor prin imitație servilă, precum și a ștampilelor și a timbrului sec, rezultând astfel un înscris cu o puternică aparență de autenticitate ce urma sa fie prezentat în fața notarului unde urma să aibă loc întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare.

În urma contrafacerii titlului de proprietate, inculpații A.A.A., Z.Z. și J.J. l-au contactat pe inculpatul G.G. căruia i-au propus să adere la grupul infracțional organizat, în sensul că, potrivit “scenariului” convenit de către membrii grupului, rolul atribuit acestuia era acela de cumpărător de bună-credință, întrucât era o persoană prezentabilă și aveau încredere în el, întrucât anterior mai participase la astfel de fapte.

În continuare, inculpatul J.J. a mai relatat că, pentru accesarea unui credit a fost găsit inculpatul C.. Vădindu-se necesitatea dovedirii faptului că inculpatul C. are venituri consistente, în absența cărora nu s-ar fi acordat împrumutul de către bancă, în condițiile în care acesta din urmă nu avea nici măcar un loc de muncă, inculpații s-au pus de acord ca acesta să fie angajat în calitate de director la SC H.H.H.H.H. SRL, care îl avea ca asociat și administrator pe inculpatul A.A.A., și la SC X. SRL, care îl avea ca asociat și administrator pe inculpatul Z.Z.

Întrucât aveau nevoie de o persoană care să întocmească documentele respective de angajare, în grupul infracțional a fost cooptat inculpatul H.H.H., despre care aveau cunoștință că este director de resurse umane la SC I.I.I.I.I. SRL și care a întocmit mai multe documente din care rezulta că inculpatul C. este angajat ca director la cele două firme pentru un salariu total de 350.000.000 lei.

În continuarea declarațiilor, inculpatul J.J. a relatat, în amănunt, aspecte de fapt pe deplin concordante cu cele expuse de către inculpatul C. în ceea ce privește obținerea creditului bancar garantat cu ipotecă.

Așadar, Curtea a remarcat faptul că, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și în scopul îndeplinirii procedurilor bancare astfel cum fuseseră indicate de către inculpatul Y.Y.Y., s-a întocmit antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat din 09 iunie 2008 la B.N.P., I. și Asociații, având ca obiect terenul situat în București, sector 1, din care rezulta că inculpatul C., în calitate de pretins promitent-cumpărător, a achitat inculpatului G.G., în calitate de pretins promitent-vânzător, cu titlu de avans, suma de 238.000 de euro (antecontract aflat la filele 341-343 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

În același scop, în data de 18 iulie 2008 a fost deschis inculpatului C. un cont curent la Banca Comercială a României - Agenția Plazza România (adresă aflată la filele 100-124 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), în data de 18 iulie 2008 a fost întocmită polița de asigurare de viață și de accident a Omniasig Vienna Insurance Group, din mențiunile căruia rezulta că inculpatul C. achita suma de 8.383 de euro cu titlu de „primă anuală de asigurare” pe o perioadă de 23 de ani, având ca beneficiar pe partea civilă SC G.G.G.G. SA (contract aflat la filele 24 și 87 din vol. 31 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

În considerarea împrejurării că inculpatul C. a îndeplinit condițiile impuse de către partea civilă SC G.G.G.G. SA, reprezentanții acestei societăți au consimțit să acorde împrumutul solicitat în cuantum de 505.000 de euro, astfel că în data 21 iulie 2008 au fost întocmite atât contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul situat în București, sector 1, autentificat din 21 iulie 2008 la B.N.P., U., din care rezulta că inculpatul G.G., în calitate de pretins vânzător, i-a înstrăinat inculpatului C., în calitate de pretins cumpărător, imobilul respectiv, în schimbul sumei totale de 800.000 de euro, din care se achitase, cu titlu de avans, suma de 238.000 de euro (contract aflat la filele 279-282 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), precum și contractul de ipotecă autentificat din 21 iulie 2008 de B.N.P., U., conform căruia s-a instituit ipotecă asupra imobilului respectiv pentru a se garanta achitarea contravalorii împrumutului (contract aflat la filele 283-288 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P2009).

În urma încheierii actelor, a fost deschis contul bancar la SC G.G.G.G. SA - Sucursala 1 Mai, pe numele inculpatului G.G., de unde acesta a încasat, în data de 21 iulie 2008 (mențiunile de la fila 89 din vol. 31 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P2009), suma de 505.000 de euro, reprezentând contravaloarea tranzacției încheiate, sumă care a fost împărțită între membrii grupului infracțional organizat.

Împrejurarea constând în aceea că inculpatul A.A.A. susținea din punct de vedere financiar toate activitățile reiese și din procesul-verbal de redare a conținutului convorbirilor telefonice purtate între participanții la grupul infracțional inițiat și coordonat de către inculpații din familia Z.Z. (proces-verbal aflat la filele 7-10 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Curtea a mai constatat că împrejurarea constând în aceea că a avut loc falsificarea tuturor documentelor ce atestau că inculpatul C. obținea venituri consistente rezultă atât din conținutul declarațiilor date de inculpatul V.V., administrator al SC V. SRL, care a relatat că, deși inculpatul C. nu a fost vreodată angajat al acestei societăți, a procedat la întocmirea adeverinței de angajare a acestuia din urmă fără a-l cunoaște măcar și la solicitarea unei persoane de sex bărbătesc rămasă neidentificată pe care o cunoștea sub porecla de „x”, precum și din adresa din 12 martie 2009 a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, potrivit căreia inculpatul C. nu figurează cu contract de muncă la niciuna dintre aceste societăți și nici pe statele de plată ale acestora (adresă aflată la fila 76 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

În ceea ce privește implicarea inculpatului Z.Z. în demersul infracțional, Curtea a remarcat că aceasta reiese prin aceea că inculpatul avea, la momentul respectiv, calitatea de administrator la SC X. SRL așa cum rezultă din adresa din 25 februarie 2009 emisă de Inspectoratul General al Poliției din România - Direcția de Investigare a Fraudelor (aflată la filele 82-83 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De asemenea, din adeverința de venit din 07 iulie 2008 (aflată la fila 108 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009) și contractual individual de muncă din 21 martie 2007 (aflat la filele 109-110 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), ambele emise de SC X. SRL, reprezentată prin administrator, inculpatul Z.Z.; reiese că inculpatul Z.Z. a semnat la rubrica „Reprezentantul Companiei”, iar inculpatul J.J. a semnat la rubrica „Contabil”, atribuindu-și identitatea de „Simionescu Alexandru”.

Totodată, pentru a se acredita ideea că inculpatul C. era o persoană care deține alte proprietăți și venituri colaterale, au mai fost falsificate și depuse la dosarul întocmit în vederea obținerii creditului contractul de vânzare-cumpărare pretins a fi fost autentificat din 07 martie 2006 a B.N.P., Asociați S. și T., din care rezulta - în mod nereal - că inculpatul C. era proprietarul imobilului situat în București, sector 1, (contract aflat la filele 113-116 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), precum și contractul de vânzare-cumpărare pretins a fi fost autentificat din 08 iulie 2006 a B.N.P., I., din care rezulta - în mod nereal - că inculpatul C. era proprietarul imobilului situat în București, sector 6 (contract aflat la filele 321-324 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Caracterul nereal - ce relevă demersurile frauduloase întocmite de către membrii grupului infracțional organizat în vederea accesării creditului și garantării acestuia cu ipotecă - a rezultat din adresa din 25 mai 2009 emisă de B.N.P., Asociați S. și T. în care s-a consemnat că actul autentificat este din data de 17 martie 2006, iar nu din data de 07 martie 2006, cu precizarea că nu are ca obiect imobilul respectiv (adresă aflată la fila 117 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009), precum și din adresa din 07 noiembrie 2008 a B.N.P., I. în care s-a precizat că la nr. 954 din data de 08 iulie 2006 figurează un alt act, respectiv o procură, iar nu un titlu de proprietate (adresă aflată la fila 307 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

De asemenea, la dosarul întocmit în vederea obținerii creditului contractul a mai fost depus contractul de închiriere din 08 ianuarie 2008 din mențiunile căruia rezultă - în mod nereal - că inculpatul C. i-a închiriat inculpatului J.J. imobilul situat în București, sector 1 pe o perioadă de 5 ani, în schimbul unei chirii lunare în cuantum de 5.000 de euro (contract aflat la filele 140-141din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009). Or, din adresa din 06 martie 2009 eliberată de Administrația Finanțelor Publice a sectorului 1 București rezultă că în evidențele fiscale nu figurează contractul respectiv (adresă aflată la fila 74 din vol. 30 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

Totodată, modalitatea în care inculpatul C. a fost cooptat în cadrul grupului infracțional organizat, prin intermediul inculpatului L.L.L., este confirmată prin însuși depozițiile date de acesta din urmă, care a precizat că în vara anului 2008 i-a cunoscut pe inculpații A.A.A. și J.J., cărora le-a făcut cunoștință cu inculpatul C., pe care cei doi inculpați urmau să îl folosească în scopul cumpărării unui teren.

Inculpatul D.D. a relatat, în cuprinsul declarațiilor date în timpul urmăririi penale, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, cu descrierea cronologiei acestora și a contribuției infracționale a tuturor participanților relativ la prima fază a punerii în executare a rezoluției infracționale corespunzătoare transferului proprietății imobilului din patrimoniul părții civile D.D.D.D.D., substituit de către inculpatul D.D., în patrimoniul inculpatului G.G.

Gradul de implicare a inculpatului Y.Y., constând în avansarea sumelor necesare membrilor grupului infracțional organizat în scopul aducerii la îndeplinire a rezoluției infracționale, rezultă din coroborarea declarațiilor date de inculpații J.J. și G.G. cu mențiunile din procesul-verbal de redare a conținutului convorbirilor telefonice purtate între participanți relative la modul în care urma să fie împărțit produsul infracțiunilor (proces-verbal aflat la filele 6-17 din vol. 32 al Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2009).

În concluzie, s-a constatat că participarea directă și concretă a inculpaților A.A.A., Y.Y., Z.Z., B.B.B., J.J., D.D., G.G., L.L.L., H.H.H., Y.Y.Y., V.V. și I.I. la inițierea, constituirea, aderarea și desfășurarea activităților infracționale realizate în scopul accesării unui credit garantat printr-o ipotecă asupra imobilului situat în București, sector 1, este confirmată prin depozițiile inculpaților și ale martorilor anterior menționați.

Prin urmare, Curtea, având în vedere că în cauză sunt respectate exigențele în materie probatorie statuate prin dispozițiile art. 103 alin. (2) C. proc. pen.,a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatului C. există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

În consecință, Curtea în raport de prevederile art. 396 alin. (2) și (10) C. proc. pen. cu referire la art. 103 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen. și art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., a apreciat că se impune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat sub forma aderării, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals - pentru care a fost trimis în judecată prin actul de sesizare a instanței.

În același context, Curtea a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, prin raportare și la dispozițiile art. 15 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., că ansamblul faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpaților A.A.A., Y.Y., Z.Z., B.B.B., J.J., D.D., G.G., L.L.L., H.H.H., Y.Y.Y., V.V., I.I. și C. - respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, sustragere sau distrugere de înscrisuri, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual, uz de fals și fals privind identitatea - există, sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, analizând situația juridică concretă a celor trei inculpați, având în vedere și aspectele prezentate anterior referitor la împrejurările de fapt și de drept în care au fost comise infracțiunile, Curtea a constatat că, în ansamblu, legea penală mai favorabilă, este noua reglementare.

La individualizarea pedepselor reținute în sarcina inculpatei A., Curtea a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 74 alin. (1) C. pen.

Astfel, la stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea, prima instanță a avut în vedere, faptul că inculpata aderat la un grup infracțional organizat, situându-se, astfel, pe palierul al doilea, de execuție a ordinelor date de liderii grupului constituit din inculpații A.A.A.. Z.Z., B.B.B., C.C.C. și J.J. Astfel, rezultă că inculpata a avut un rol relativ redus, diminuat - vizând un singur imobil tranzacționat în mod ilegal - în raport de activitățile infracționale realizate de către liderii și unii dintre ceilalți membrii ai grupului.

Totodată, s-a avut în vedere că, prin săvârșirea infracțiunilor de către inculpată, s-a cauzat unora dintre părțile civile prejudicii de natură morală și materială deosebit de însemnate, fără ca inculpata să fi achitat până în prezent vreo sumă de bani în vederea acoperirii, fie și parțiale, a prejudiciilor cauzate prin faptele sale.

Natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpată rezidă nu numai din limitele de pedeapsă prevăzute de lege cel puțin pentru infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă agravantă, dar și din amploarea deosebită, de ansamblu, a consecințelor faptelor comise de inculpată.

De asemenea, Curtea a remarcat împrejurarea că inculpata a săvârșit faptele din cauza stării financiare precare în care se găsea, fiind remunerată cu sume modice de bani (câteva sute de lei) de către liderii și grupului pentru activitățile frauduloase la care a participat.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatei, reținând și ansamblul criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. e), - g), C. pen., Curtea a observat că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale.

De asemenea, Curtea a mai remarcat faptul că pe durata desfășurării cauzei, încă de la primele declarații date în faza de urmărire penală, inculpata a adoptat o atitudine procesuală constantă de recunoaștere a săvârșirii faptelor și a modalităților și împrejurărilor concrete de comitere a acestora, atitudine procesuală pe care a manifestat-o și în timpul cercetării judecătorești în primă instanță cu ocazia audierii sale de către Curte la termenul de judecată din data de 28 martie 2016.

Curtea a mai constată că inculpata are doi copii minori în întreținere, aspecte confirmate prin certificatele de naștere ale acestora depuse la dosarul cauzei în cadrul administrării probei cu înscrisuri în circumstanțiere.

În același context, Curtea nu a identificat, în raport de prevederile art. 75 alin. (2) C. pen., în ceea ce o privește pe inculpată, nicio împrejurare de natură a putea constitui circumstanță atenuantă judiciară.

Prin urmare, Curtea a apreciat că aplicarea unor pedepse al căror cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege - redus cu o treime, ca urmare a aplicării art. 396 alin. (1) C. proc. pen. - pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care inculpata va fi condamnată este în măsură a crea convingerea instanței în ceea ce privește garantarea, reală și efectivă, iar nu teoretică și iluzorie, a scopurilor, deopotrivă, preventiv și sancționator al pedepselor.

Drept urmare, în raport de aceste criterii de individualizare, prima instanță a dispus condamnarea inculpatei după cum urmează: 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.; 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., și 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, contopind pedepsele concurente stabilite potrivit reglementării anterioare, Curtea a dispus ca la pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare să fie adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 3 pedepse stabilite, respectiv 1 an și o lună închisoare, fiindu-i aplicată, în final, inculpatei A. pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 7 luni închisoare.

În raport de criteriile prevăzute de art. 67 alin. (1) C. pen., constând în natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei și persoana inculpatei, aspecte anterior prezentate, Curtea a apreciat cu excepția obligativității, potrivit art. 367 alin. (1) teza a II-a C. pen., a aplicării pedepsei complementare - ca fiind necesară în cauză aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice ale funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, în raport de art. 91 alin. (4) C. pen., constatând ca fiind îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de art. 91 alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., în sensul că pedeapsa principală rezultată ce va fi aplicată inculpatei este de 2 ani și 7 luni închisoare, inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, la termenul de judecată din data 28 martie 2016 și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de circumstanțele personale ale inculpatei, astfel cum acestea au fost anterior precizate, Curtea a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea pedepsei, inculpata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată care constituie termen de supraveghere.

În consecință, Curtea, în temeiul art. 91 alin. (1) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante a închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat potrivit art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Cu privire la inculpata B., Curtea a apreciat că se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; două pedepse a câte 1 an și 6 luni închisoare fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.;10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) teza a II-a C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., orientate spre minimul special prevăzut de lege - redus cu o treime, ca urmare a aplicării art. 396 alin. (1) C. proc. pen.

La stabilirea cuantumului pedepselor au fost avute în vedere circumstanțele reale de comitere a infracțiunilor, respectiv faptul că inculpata B. a aderat la un grup infracțional organizat, situându-se, astfel, pe palierul al doilea, de execuție a ordinelor date de liderii grupului constituit din inculpații A.A.A.. Z.Z., B.B.B., C.C.C. și J.J. Astfel, rezultă că inculpata a avut un rol relativ redus, diminuat - vizând două imobile tranzacționate în mod ilegal - în raport de activitățile infracționale realizate de către liderii și unii dintre ceilalți membrii ai grupului.

Astfel, prin săvârșirea infracțiunilor de către inculpată, s-a cauzat unora dintre părțile civile prejudicii de natură morală și materială deosebit de însemnate, fără ca inculpata să fi achitat până în prezent vreo sumă de bani în vederea acoperirii, fie și parțiale, a prejudiciilor cauzate prin faptele sale.

Natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpată rezidă nu numai din limitele de pedeapsă prevăzute de lege cel puțin pentru infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă agravantă, dar și din amploarea deosebită, de ansamblu, a consecințelor faptelor comise de inculpată.

Totodată, Curtea a mai remarcă împrejurarea că inculpata a săvârșit faptele din cauza stării financiare precare în care se găsea, fiind remunerată cu sume modice de bani (câteva sute de lei) de către liderii și grupului pentru activitățile frauduloase la care a participat.

Referitor la circumstanțele personale, Curtea a observat că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale.

De asemenea, Curtea a mai remarcat faptul că pe durata desfășurării cauzei, încă de la primele declarații date în faza de urmărire penală, inculpata a adoptat o atitudine procesuală constantă de recunoaștere a săvârșirii faptelor și a modalităților și împrejurărilor concrete de comitere a acestora, atitudine procesuală pe care a manifestat-o și în timpul cercetării judecătorești în primă instanță cu ocazia audierii sale de către Curte la termenul de judecată din data de 28 martie 2016.

Curtea a mai constatat că inculpata este pensionată din motive medicale, fiind încadrată în gradul de handicap accentuat permanent, nerevizuibil și este diagnosticată cu HIV și hepatita cronică, având în antecedență consum de heroină și etnobotanice, aspecte confirmate prin certificatul de încadrare în grad de handicap emis de Consiliul Local sector 2 București, precum și actele medicale depuse la dosarul cauzei în cadrul administrării probei cu înscrisuri în circumstanțiere.

În același context, Curtea nu a identificat, în raport de prevederile art. 75 alin. (2) C. pen., în ceea ce o privește pe inculpată, nicio împrejurare de natură a putea constitui circumstanță atenuantă judiciară.

Contopind pedepsele concurente stabilite potrivit legii noi, Curtea a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 6 pedepse stabilite, respectiv 2 ani și două luni închisoare, fiindu-i aplicată, în final, inculpatei pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare.

În raport de criteriile prevăzute de art. 67 alin. (1) C. pen., constând în natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei și persoana inculpatei, aspecte anterior prezentate, Curtea a apreciat - cu excepția obligativității, potrivit art. 367 alin. (1) teza a II-a C. pen., a aplicării pedepsei complementare - ca fiind necesară în cauză aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen., și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice ale funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, reținând că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei este de 3 ani și 8 luni închisoare, Curtea a constatat că singura modalitate de executare a pedepsei principale rezultante este în regim de detenție.

De altfel, chiar și în ipoteza în care cuantumul pedepsei principale rezultante a închisorii ar fi de (maxim) 3 ani închisoare, Curtea a apreciat că, în raport, cu precădere, de circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunilor, în număr de 7, dintre care două infracțiuni de înșelăciune comise la un interval relativ scurt de timp, singura modalitate de executare a pedepsei, aptă a garanta îndeplinirea scopurilor, deopotrivă, preventive și sancționatorii ale pedepsei, este cea în regim de detenție, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere nefiind suficientă în situația particulară a acestei inculpate.

Referitor la inculpatul C., Curtea a apreciat că se impune condamnarea acestuia la pedepsele de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.; 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., pedepsele fiind orientate spre minimul special prevăzut de lege - redus cu o treime, ca urmare a aplicării art. 396 alin. (1) C. proc. pen.

La stabilirea cuantumului pedepselor au fost avute în vedere circumstanțele reale de comitere a infracțiunilor, respectiv că inculpatul C. a aderat la un grup infracțional organizat, situându-se, astfel, pe palierul al doilea, de execuție a ordinelor date de liderii grupului constituit din inculpații A.A.A.. Z.Z., B.B.B., C.C.C. și J.J. Astfel, rezultă că inculpatul a avut un rol relativ redus, diminuat - vizând un singur imobil tranzacționat în mod ilegal - în raport de activitățile infracționale realizate de către liderii și unii dintre ceilalți membrii ai grupului.

Prin săvârșirea infracțiunilor de către inculpat, s-a cauzat unora dintre părțile civile prejudicii de natură morală și materială deosebit de însemnate, fără ca inculpatul să fi achitat până în prezent vreo sumă de bani în vederea acoperirii, fie și parțiale, a prejudiciilor cauzate prin faptele sale.

Natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpat rezidă nu numai din limitele de pedeapsă prevăzute de lege cel puțin pentru infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă agravantă, dar și din amploarea deosebită, de ansamblu, a consecințelor faptelor comise de inculpat.

Totodată, Curtea a mai remarcat împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele din cauza stării financiare precare în care se găsea, fiind remunerat cu sume modice de bani (câteva sute de lei) de către liderii și grupului pentru activitățile frauduloase la care a participat.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, Curtea a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, că a adoptat o atitudine sinceră încă din faza de urmărire penală, atitudine procesuală pe care a manifestat-o și în timpul cercetării judecătorești.

În același context, Curtea nu a identificat, în raport de prevederile art. 75 alin. (2) C. pen., în ceea ce îl privește pe inculpat, nicio împrejurare de natură a putea constitui circumstanță atenuantă judiciară.

Totodată, având în vedere că inculpatul a săvârșit toate cele 5 infracțiuni fără să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, Curtea a constatat că inculpatul a comis faptele sub forma concursului real de infracțiuni prevăzut de art. 38 alin. (1) C. pen., împrejurare în raport de care devin incidente dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. privind regimul juridic al concursului de infracțiuni.

Astfel, Curtea, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte 4 pedepse stabilite, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, fiindu-i aplicată inculpatului, în final, pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 10 luni închisoare.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, Curtea a apreciat, în raport de faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de circumstanțele personale astfel cum acestea au fost anterior menționate, că aplicarea pedepsei este suficientă, chiar fără executarea pedepsei.

Curtea, a reținut totodată, ca fiind îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de lege în vederea anulării înscrisurilor oficiale și sub semnătură privată care au constituit obiectul infracțiunilor de fals.

În consecință, în baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. și art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen., a dispus anularea următoarelor înscrisuri:

- certificatele de atestare fiscală din data de 28 noiembrie 2008 și din data de 15 noiembrie 2008;

- hotărârea nr. 1 din data de 03 noiembrie 2008 a SC D. SRL;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 28 noiembrie 2008 a B.N.P., E. și F.;

- antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 09 decembrie 2008 a B.N.P., G.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 17 decembrie 2008 a B.N.P., G.;

- factura din data de 11 noiembrie 2008 aparent emisă de către SC H. SA;

- procura autentificată în baza încheierii din 03 iulie 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 04 iulie 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- cărțile de identitate;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 08 octombrie 2008 a B.N.P., J. și K.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 19 ianuarie 2007 a B.N.P.A., L. - M. - N.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 07 martie 2008 a B.N.P., O.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 28 martie 2008 a B.N.P., P.;

- cartea de identitate;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 06 iulie 2001 a B.N.P., R. - exemplarul falsificat;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 09 mai 2008 a B.N.P., I. și Asociații;

- contractul de vânzare-cumpărare pretins a fi autentificat în baza încheierii 9 din data de 07 martie 2006 a B.N.P.A., S. și T.;

- contractul de închiriere pretins a fi înregistrat de către Agenția Națională de Administrație Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București - sector 1 din data de 08 ianuarie 2008;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii din data de 21 iulie 2008 a B.N.P., U.;

- contractul de ipotecă autentificat în baza încheierii din data de 21 iulie 2008 a B.N.P., U.;

- adeverința de venit din data de 03 iulie 2008 a SC V. SRL;

- adeverința de venit din data de 07 iulie 2008 a SC X. SRL;

- contractul individual de muncă înregistrat din data de 14 februarie 2007;

- contractul individual de muncă înregistrat din data de 21 februarie 2007;

- cartea de identitate.

De asemenea, Curtea a constatat că, prin sentința penală nr. 74/F din 22 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2/2012 (nr. x/2012), definitivă prin Decizia penală nr. 447 din 03 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-au menținut măsurile asiguratorii instituite prin Ordonanța nr. 2060/D/P/2009 din data de 03 august 2011, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.

Având în vedere că, în ceea ce îi privește pe cei 16 inculpați care, la termenele de judecată din datele de 30 martie 2015 și 28 martie 2016, au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen. și art. 375 C. proc. pen., precum și, respectiv, referitor la toți ceilalți inculpați, se apreciază că soluționarea laturii penale și a laturii civile în prezentul dosar - prin raportare la numărul persoanelor fizice și juridice care s-au constituit părți civile în cauză, precum și la complexitatea probatoriului ce va trebui administrat în dovedirea despăgubirilor civile solicitate și, respectiv, la complexitatea probatoriului ce va trebui administrat în dovedirea laturii penale a cauzei - determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a cauzei în ansamblul său. În consecință, Curtea a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) C. proc. pen. și art. 46 C. proc. pen.

Ca urmare, în baza art. 46 C. proc. pen., Curtea a disjuns latura civilă a cauzei privind pe inculpații A., B. și C.

De asemenea, în baza art. 46 C. proc. pen., a fost disjunsă latura civilă a cauzei privind pe inculpații B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M. și N.N.

Totodată, în baza art. 46 C. proc. pen., a fost disjunsă latura penală și latura civilă a cauzei privind pe inculpații O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Z.Z., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., F.F.F., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P. (decedată), R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. și B.B.B.B.

Împotriva sentinței penale nr. 100/F din 23 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală și inculpata B., motivele fiind expuse pe larg în practicaua prezentei hotărâri.

Analizând sentința penală apelată, în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Înalta Curte constată că apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală și inculpata B. sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Referitor la procesul de individualizare a pedepsei, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că acesta trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, stabilit după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate)și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Astfel, sub aspectul individualizării pedepsei, în speță, trebuie efectuată o justă adecvare a criteriilor generale prevăzute în art. 74 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social al faptei comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, conduita după săvârșirea faptei, vârsta, situația familială și socială.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în C. pen. român.

În lumina criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și celui ce a săvârșit-o.

Analiza actelor și lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de aspecte a căror justă cuantificare este în măsură să îndreptățească instanța de apel în menținerea cuantumului și modalității de executarea a pedepselor aplicate de către instanța de fond.

Astfel, în ceea ce privește proporționalizarea pedepselor aplicate de prima instanță inculpaților B., A. și C., aspect criticat de către Parchet, Înalta Curte constată că s-a făcut o corectă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., ținându-se seama de circumstanțele reale ale comiterii faptelor și cele personale ale inculpaților, în raport cu care au fost stabilite sancțiuni penale atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, apte să asigure realizarea scopului preventiv - educativ al pedepsei.

Se constată că, în mod justificat, la alegerea tratamentului sancționator aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, respectiv că inculpații au comis infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals prind identitatea, înșelăciune, fapte penale care prezintă un ridicat grad de pericol social prin natura valorilor sociale ocrotite de lege și prin modalitatea de comitere a faptelor penale de către cei trei inculpați, dar și poziția procesuală adoptată, cât și circumstanțele personale ale acestora, care pe întreg parcursul procesului penal au avut o atitudine sinceră de recunoaștere și de regretare a comiterii faptelor penale reținute în sarcina lor, de cooperare cu organele judiciare, lipsa antecedentelor penale.

În ceea ce privește gradul de pericol al infracțiunilor săvârșite de inculpații B., A. și C., Înalta Curte are în vedere faptul că scopul pedepsei este acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni. Prevenția specială presupune o adaptare a pedepsei nu numai la periculozitatea faptei, dar și la persoana inculpatului.

Totodată, pe lângă aspectele enumerate mai sus în favoarea inculpaților, instanța are în vedere conduita acestora în cursul procesului penal, ce s-a înscris în parametri de recunoaștere totală a infracțiunilor reținute în sarcina lor, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, persoana făptuitorilor care se află la primul contact cu legea penală, precum și atitudinea adoptată în fața organelor judiciare care dovedește că aceștia au conștientizat gravitatea faptelor săvârșite.

Înalta Curte apreciază, evaluând coroborat ansamblul criteriilor menționate, că pedepsele aplicate inculpaților de către instanța de fond sunt juste,și apte să conducă la atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii, în mod judicios apreciindu-se că se impune aplicarea față de inculpați a unei pedepse cu închisoarea către minimul special (după reducerea limitelor de pedeapsă potrivit disp. art. 396 alin. (1) C. proc. pen.) și punând în balanță toate circumstanțele cauzei reale și personale, s-a stabilit că scopul preventiv educativ, al pedepsei cu închisoarea aplicată inculpaților se poate atinge și prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (în cazul inculpaților A. și C.), pe durata termenului de supraveghere în sarcina celor doi inculpați stabilindu-se anumite măsuri și obligații care să contribuie la reeducarea acestora.

Raportat la criteriile avute în vedere de judecătorul fondului, corect evaluate în procesul de cuantificare a sancțiunii penale și de alegere a modalității de executare, Înalta Curte apreciază că, în privința inculpaților A. și C. nu se justifică executarea pedepsei în regim de detenție, astfel cum a solicitat Parchetul, supunerea celor doi inculpați, pe durata termenului de încercare, unor măsuri de supraveghere specială din partea organelor judiciare și cerinței ca aceștia să respecte anumite obligații stabilite de instanța de judecată, în condițiile legii, fiind suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 253/2013. Astfel, instanța de control judiciar consideră că nu se impune modificarea tratamentului sancționator stabilit de curtea de apel în privința inculpaților A. și C., apreciind că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acuzați și, chiar fără executarea pedepsei, aceștia nu vor mai comite alte fapte antisociale.

De altfel, realizarea scopului pedepsei, reeducarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se poate efectua nu numai prin eliminarea din societate a celor ce au săvârșit infracțiunile, ci și prin aplicarea unei măsuri neprivative de libertate care însă, raportat la faptele comise, gradul concret de pericol social al acestora și persoana infractorilor pot conduce la îndeplinirea acestui deziderat și fără a se lua măsura încarcerării într-un loc de detenție. Scopul pedepsei este acela de reglare a comportamentului, de învățare a unor noi conduite și de respectare a legilor, iar efectivitatea pedepsei se măsoară după cât de bine realizează suprimarea comportamentului nedorit.

Ca atare, având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că nu se justifică, în cauză, agravarea răspunderii penale a celor trei inculpați și nici executarea pedepsei în regim de detenție pentru inculpații A. și C., așa cum a solicitat Parchetul, sancțiunile penale aplicate de curtea de apel fiind corect individualizate, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., proporționale atât cu gravitatea faptelor, cât și cu circumstanțele personale ale inculpaților, apte să asigure reeducarea acestora și realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut lege.

Cu privire la apelul declarat de inculpata B., Înalta Curte reține că înscrisurile administrate în fața instanței de apel nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante și nici reducerea cuantumului pedepsei, iar circumstanțele reale de săvârșirea a infracțiunilor, în număr de 7, dintre care două infracțiuni de înșelăciune comise la un interval relativ scurt de timp, conduc la concluzia că singura modalitate de executare a pedepsei aptă a garanta îndeplinirea scopurilor, deopotrivă, preventive și sancționatorii ale pedepsei, este cea în regim de detenție, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere nefiind suficientă în situația particulară a inculpatei.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și intimata inculpată B., împotriva sentinței penale nr. 100/F din 23 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., apelanta intimată inculpată B. va fi obligată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată B. și intimata inculpată A., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 90 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul - inculpat C., în sumă de 360 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și intimata inculpată B., împotriva sentinței penale nr. 100/F din 23 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism rămân în sarcina statului.

Obligă apelanta intimată inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată B. și intimata inculpată A., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 90 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul - inculpat C., în sumă de 360 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2016.