Decizia nr. 119/A/2017 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Decizia nr. 119/A/2017

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 81 din data de 11 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/54/2015 s-au dispus următoarele:

1. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare, la care se adaugă sporul 8 luni închisoare, calculat ca 1/3 din suma celorlalte pedepse (2 ani închisoare), în final inculpatul A., având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata de 2 ani, ce se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 6 octombrie 2014 la 17 iunie 2015, inclusiv.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat.

2. În baza art. art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului B., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 97 C. pen., s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 11 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 540 din 17 decembrie 2012, a Tribunalului Dolj, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2012, modificată prin Decizia penală nr. 193 din 23 mai 2013, a Curții de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/63/2012, definitivă prin Decizia nr. 3794 din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 540 din 17 decembrie 2012, a Tribunalului Dolj, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2012, modificată prin Decizia penală nr. 193 din 23 mai 2013, a Curții de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/63/2012, definitivă prin Decizia nr. 3794 din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, după cum urmează:

- 1 an și 11 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și 76 lit. d) C. pen.

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în cauza dedusă judecății cu pedepsele de 1 an și 11 luni închisoare și 1 (un) an închisoare, în pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an 7 luni și 20 zile închisoare, calculat ca 1/3 din suma celorlalte pedepse (4 ani și 11 luni închisoare), în final inculpatul B., având de executat pedeapsa rezultantă de 5 ani, 9 luni și 20 zile închisoare, în regim de detenție, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata de 2 ani, ce se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada executată de la 4 aprilie 2012 la 23 mai 2013 și perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 6 octombrie 2014 la 17 iunie 2015, inclusiv.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat.

3. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului C., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul 6 luni închisoare, calculat ca 1/3 din suma celorlalte pedepse (1 an și 6 luni închisoare), în final inculpatul C., având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în regim de detenție, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata de 1 an, ce se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat.

4. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului D., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul 6 luni închisoare, calculat ca 1/3 din suma celorlalte pedepse (1 an și 6 luni închisoare), în final inculpatul D., având de executat pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în regim de detenție, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata de 1 an, ce se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat.

5. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen., și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului E., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul 4 luni închisoare, calculat ca 1/3 din suma celorlalte pedepse (1 an închisoare), în final inculpatul E., având de executat pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata de 1 an, ce se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) C. pen.

6. În baza art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., condamnarea inculpatei persoană juridică SC F. SRL Băilești, la pedeapsa de 75.000 lei amendă penală (corespunzătoare a 75 zile amendă a câte 1.000 lei fiecare zi) și pedeapsa complementară prev. de art. 136 alin. (1) lit. d) și e) C. pen., respectiv interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice și plasarea sub supraveghere judiciară, pe o durată de câte 1 an.

7. În baza 386 C. proc. pen., cu aplic art. 5 C. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului G., din infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen. și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin1 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 și prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1968 și art. 37 lit. b) C. pen. de la 1968, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. de la 1968.

În art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. de la 1968, art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului G., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1968, art. 37 lit. b) C. pen. de la 1968, art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. de la 1968 și art. 34 lit. b) C. pen. de la 1968, art. 35 alin. (3) C. pen. de la 1968, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 423 din 8 octombrie 2013 a Tribunalului Dolj, modificată prin încheierea din camera de consiliu din data de 11 octombrie 2013, definitivă prin Decizia penală nr. 286 din 11 martie 2014 a Curții de Apel Craiova, în pedepsele componente, repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. anterior;

- 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. anterior rap. la art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 37 lit. b) C. pen. anterior;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. anterior rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. anterior;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 37 lit. b) C. pen. anterior și;

- Pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1564 din 07 iunie 2011 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 857 din 16 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova.

În baza disp. art. 36 alin. (1) C. pen. de la 1968, rap. la art. 34 și art. 35 C. pen. de la 1968, s-au contopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cauza dedusă judecății, cu pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 423 din 8 octombrie 2013 a Tribunalului Dolj, modificată prin încheierea din camera de consiliu din data de 11 octombrie 2013, definitivă prin Decizia penală nr. 286 din 11 martie 2014 a Curții de Apel Craiova, urmând ca inculpatul G. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a, lit. b) și c) C. pen. de la1968, ca pedeapsă complementară, conform art. 66 C. pen. de la 1968, pedeapsă ce urmează a fi executată de inculpat.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. de la 1968, s-a dedus, în continuare, din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 28 octombrie 2009 la 02 ianuarie 2010 și de la 18 septembrie 2012 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 493/2013 din 12 martie 2014, emis de Tribunalul Dolj, secția penală, în Dosarul nr. x/63/2012 și emiterea unui nou mandat corespunzător, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a menținut măsura arestului preventiv dispusă față de inculpat.

8. În baza 386 C. proc. pen., cu aplic art. 5 C. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului H., din infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 38 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 și art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1968, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. de la 1968.

În art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului H., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1968, art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. de la 1968, art. 34 C. pen. de la 1968, art. 35 alin. (3) C. pen. de la 1968, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului H., în cauza dedusă judecății, cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1564 din data de 07 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 857 din 16 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 10 din 24 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria Balș, în Dosarul nr. x/184/2012, definitivă prin decizia penală nr. 879 din 18 aprilie 2013, a Curții de Apel Craiova, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat și precum și de a ocupa funcția de fi administrator al unei societăți comerciale, ca pedeapsă complementară, conform art. 66 C. pen. de la 1968, pedeapsă ce urmează a fi executată de inculpat.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. de la 1968.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. de la 1968, s-a dedus, în continuare, din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 28 decembrie 2009 la 02 ianuarie 2010 și de la 18 februarie 2014 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis anterior și emiterea unui nou mandat corespunzător, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a menținut măsura arestului preventiv dispusă față de inculpat.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova nr. x/D/P/2013 din 31 martie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpaților:

- A., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- B., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.;

- C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- D., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- E., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- Persoana juridică inculpata SC F. SRL Băilești, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

- G., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 41 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 C. pen.;

- H., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Prin Încheierea nr. 114 de la 14 iulie 2015 judecătorul de cameră preliminară în baza art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a respins cererile și excepțiile formulate de inculpatul A. și alți inculpați din cauză și constatând legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecății cu privire la inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești, precum și cu privire la ceilalți inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova nr. x/D/P/2013 din 31 martie 2015, iar prin încheierea din camera de consiliu de la 21 septembrie 2015 judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpatul A. și ceilalți inculpați.

În ședința publică de la 18 decembrie 2015 instanța, conform dispozițiilor art. 374 alin. (2) C. proc. pen., a adus la cunoștință inculpaților învinuirile ce li se aduc și i-a înștiințat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-le atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor, precum și drepturile și obligațiile procesuale prevăzute de dispozițiile art. 83 și art. 108 C. proc. pen.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., instanța a procedat la ascultarea inculpaților A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești, prin reprezentantul legal K.K.K., cu privire la dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen., aducându-le la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (1) C. proc. pen., inculpații invederând că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și nu au solicitat administrarea altor probe în afara celor administrate în cursul urmăririi penale, declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate de inculpați și atașate la dosarul cauzei.

Astfel, prin încheierea de la 18 decembrie 2015, Curtea a luat act de cererile formulate de inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești privind judecarea cauzei conform procedurii abreviate prevăzute de dispozițiile art. 349 alin. (2), art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen.

Apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen., prin încheierea de la 14 ianuarie 2016 instanța, în baza art. 375 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a admis cererile formulate de inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești privind judecarea cauzei conform procedurii abreviate prevăzute de dispozițiile art. 349 alin. (2), art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen. și ulterior, prin încheierea din 11 februarie 2016, în baza art. 46 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a disjuns cauza, pe latură penală, cu privire la ceilalți inculpați din cauză și pe latură civilă, cu privire la toți inculpații, inclusiv inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești.

Analizând coroborat probele administrate în faza de urmărire penală, Curtea a reținut următoarea situație de fapt, cu privire la inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești, situație de fapt ce concordă cu cea reținută în actul de sesizare, cu mențiunea că instanța de fond nu a nominalizat inculpații, persoane fizice și juridice, din cauza disjunsă, folosind denumiri generice, după cum se va vedea în continuare:

În luna august 2011, la inițiativa inculpatului B., a fost înființată pe teritoriul statului Cipru firma I. LTD, cu sediul în Nicosia, Cipru, iar la data de 28 septembrie 211, Melania Pyrgou, în calitate de reprezentant al societății, a împuternicit în baza a două procuri speciale pe inculpații A. și B., să reprezinte interesele societății în negocieri cu parteneri de afaceri, să execute și să semneze în numele societății contracte sau alte documente cu alți agenți economici, să folosească ștampila societății și să execute orice act de administrare a acesteia.

În aceeași perioadă, cei doi inculpați au efectuat demersurile necesare deschiderii de conturi bancare, în lei și valută, la SC J. SA, ocazie cu care au depus, începând cu data de 29 septembrie 2011, specimene de semnătură, obținând, totodată, dispozitivele electronice necesare accesării on-line a conturilor bancare, precum și cardurile bancare atașate acestora.

Conform declarațiilor inculpatului A., încercările inițiale de a achiziționa mărfuri de la SC K. SRL au rămas fără rezultat din cauza prețului solicitat și a lipsei mijloacelor bănești, astfel că, în urma întâlnirilor ce au avut loc atât în municipiul București, cât și în municipiul Craiova, cu un alt inculpat, împrejurare în care acesta din urmă, luând cunoștință de înființarea în Cipru a firmei I. LTD și-a manifestat disponibilitatea de a-i ajuta pe inculpații B. și A. în vederea identificării unui furnizor de materiale feroase, cu precizarea esențială a scopului urmărit atât de inculpații A. și B., la momentul la care au devenit administratori de fapt ai firmei, cât și de celălalt inculpat, încă de la momentul întâlnirii cu cei doi, care a afirmat în mod expres că, dat fiind sediul societății, mărfurile trebuie să figureze ca fiind „achiziționate” din spațiul comunitar, ceea ce nu implica plata T.V.A.

Prin intermediul acestui inculpat, ce ar fi identificat în cadrul unei societăți comerciale din Sibiu o fostă persoană angajată într-una din firmele sale, în toamna anului 2011, în incinta restaurantului „L.” din Craiova, a avut loc o întâlnire la care au participat inculpații A., B. și un alt inculpat, colaboratoarea acestuia, martora M., administrator al SC N. SRL Oradea, precum și managerul de vânzări pentru zona de sud a țării din cadrul unei societăți comerciale din Sibiu.

Cu acest prilej s-a hotărât ca actele de înființare ale societății din Cipru să fie expediate către societatea din Sibiu, în vederea analizării lor și aprecierii asupra încheierii în viitor a unui contract de vânzare - cumpărare, fapt concretizat la data de 31 octombrie 2011, prin semnarea contractului, valabil până la 31 decembrie 2012.

După perfectarea contractului dintre I. LTD și societatea comercială din Sibiu, inculpatul intermediar a solicitat inculpaților A. și B., drept recompensă pentru implicarea directă în identificarea unui furnizor de mărfuri, un comision de 2%, conform declarației inculpatului B. sau 2,5%, conform declarației inculpatului A., din valoarea mărfurilor vândute de societatea din Sibiu, sume de bani ce au fost ridicate în mod efectiv, potrivit acelorași mijloace de probă, până în perioada martie - aprilie 2012.

În paralel, întrucât derularea contractului și livrarea de mărfuri de către societatea din Sibiu impuneau, drept condiție obligatorie, existența unor fonduri bănești, inculpații A. și B. au efectuat demersuri în vederea identificării de societăți comerciale care să figureze în documente drept „cumpărător” al mărfurilor „livrate” în numele SC I. LTD.

În aceste condiții, inculpații A. și B. au discutat cu inculpatul G., o cunoștință comună a celor doi, care la acea dată, deși era asociat unic și administrator al SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, nu s-a folosit de această societate comercială, ci de SC P. SRL Cârna, jud. Dolj, administrată de inculpatul H.

Același inculpatul G. a luat legătura, la rândul său, cu directorul SC R. SRL Craiova, care a declarat că inculpatul G. este cel care s-a prezentat ca administrator al SC P. SRL Cârna, jud. Dolj și cu care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, numai după ce în prealabil a discutat cu administratorul unei alte societăți comerciale din Craiova, care i-a confirmat că este dispus să cumpere marfă, respectiv profiluri metalice.

Astfel, din punct de vedere scriptic, după încheierea formală a actelor de vânzare - cumpărare, mărfurile parcurgeau următoarea relație comercială: societatea din Sibiu - I. LTD - SC P. SRL Cârna, jud. Dolj, SC R. SRL Craiova și cealaltă societate comercială din municipiul Craiova, circuit confirmat de viramentele bancare dintre aceste societăți aferente lunii noiembrie 2011 și reflectate în raportul de expertiză fiscală judiciară întocmit în cauză, în timp ce, în realitate, după ce directorul SC R. SRL Craiova primea comanda tipului de marfă din partea reprezentanților celeilalte societăți comerciale din Craiova, lua legătura cu inculpații G. și B., care la rândul lor se întâlneau cu inculpatul A., pentru ca acesta din urmă să transmită comanda telefonic sau prin mesaje e-mail către managerul de vânzări din zona de sud a țării din cadrul societății din Sibiu, inculpat și el în cauză, iar materialele de construcții se descărcau direct în curtea beneficiarului real și final, societatea comercială din Craiova.

Este relevantă, în acest sens, declarația directorului SC R. SRL Craiova, care a recunoscut faptul că societatea sa nu dispunea de mijloacele necesare manipulării și transportului unor astfel de mărfuri.

Din cauza unor dificultăți în ceea ce privește plata mărfurilor de către SC R. SRL Craiova, dar și a unor suspiciuni legate de încercarea obținerii unor venituri suplimentare și injuste de către directorul acesteia, împrejurări ce au determinat implicarea inclusiv a unui alt inculpat și de comun acord cu acesta, inculpații A. și B. au hotărât să excludă această societate comercială din circuitul scriptic și să identifice o cale de contact direct cu reprezentanții celeilalte societăți comerciale din Craiova.

Astfel, prin implicarea nemijlocită a unui alt inculpat, care inițial a luat legătura cu numitul P.P.P., acesta din urmă a intermediat cu ajutorul martorului S. o întâlnire la sediul celeilalte societăți din Craiova, unde a participat inculpatul A., un alt inculpat din cauză, precum și martorul R.R.R., un colaborator apropiat al societății din Craiova, fără a avea însă vreo calitate în firmă, întâlnire în cadrul căreia, acestuia din urmă i s-a adus la cunoștință posibilitatea valorificării unor importante cantități de minereu de fier, procesate la diverse combinate din Europa, în contul unor creanțe ce urmau a fi recuperate din Brazilia, fapt pentru care inculpații au fost îndrumați să ia legătura cu persoana responsabilă cu încheierea contractelor de achiziție a produselor metalurgice, cu toate că, la acea dată, nici aceasta nu avea nicio calitate în cadrul societății din Craiova, însă fiind asociată împreună cu administratorul acestei societăți la o altă societate comercială din Craiova.

Este esențial de menționat, condiția impusă de persoana responsabilă cu încheierea contractelor de achiziție a produselor metalurgice, desprinsă din declarația martorului B., dată la 23 martie 2014, respectiv aceea ca livrarea mărfurilor către societatea din Craiova să se realizeze de către o societate plătitoare de T.V.A., cerință adusă în discuție și de un alt inculpat, care, potrivit declarației inculpatului A., ar fi solicitat identificarea unor societăți comerciale în vederea interpunerii acestora între I. LTD și o societate din Craiova, scopul evident fiind acela al creării dreptului acesteia din urmă de a-și deduce taxa pe valoare adăugată, drept pe care această societate nu l-ar fi avut, conform art. 157 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, în situația în care era beneficiarul direct al mărfurilor „livrate” în numele societății din Cipru.

În toamna anului 2011, martorul T. a acceptat propunerea nașului său, inculpatul A., de a lucra în beneficiul acestuia ca bodyguard, împrejurare în care a luat legătura cu inculpatul C., un fost coleg de serviciu.

Acesta a fost de acord ca în schimbul sumei de 400 lei pe săptămână (declarația de suspect a lui C. din 7 octombrie 2014) să devină asociat unic și administrator „formal” al SC U. SRL, cu sediul în com. Oboga, jud. Olt, să deschidă cont la SC J. SA - Sucursala din municipiul Craiova, să depună specimen de semnătură, să remită toată documentația aferentă inculpatului A., inclusiv dispozitivele electronice cu ajutorul cărora se efectuau plăți în regim on-line (token), să efectueze retrageri de numerar, să completeze și să semneze facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii, inculpatul recunoscându-și semnătura, inclusiv pe contractul de vânzare - cumpărare din 05 decembrie 2011, încheiat între SC U. SRL cu sediul în com. Oboga, jud. Olt și Societatea din Craiova, reprezentată de asociatul unic și administratorul societății, inculpat în cauză.

Conform declarației inculpatului A. din 12 ianuarie 2015, din cauza unor divergențe intervenite în modul de gestionare a situației SC U. SRL Oboga, jud. Olt, împreună cu inculpatul B. a hotărât în perioada lunii februarie 2012 schimbarea firmei ce apărea drept furnizor al societății din Craiova, în acest scop apelându-se din nou la inculpatul G., administrator al SC O. SRL cu sediul în com. Brădești, jud. Dolj.

Declarația acestuia confirmă atât contactul inițial cu inculpații A. și B. și mai apoi cu persoana responsabilă cu încheierea contractelor de achiziție a produselor metalurgice, percepută drept reprezentant al societății din Craiova, prezența la sediul acestei societăți și semnarea unui contract de vânzare - cumpărare, cât și caracterul formal de furnizor al societății sale, în condițiile lipsei mijloacelor proprii de transport, a angajaților sau a spațiilor de depozitare a mărfii.

Experiența inculpatului G. în domeniul societăților comerciale, concretizată chiar și printr-o condamnare la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru evaziune fiscală, a determinat luarea unor măsuri de precauție, prin interpunerea între societatea sa și societatea din Cipru, cu sprijinul inculpaților A. și B., a altor societăți comerciale (SC U. SRL Oboga, jud. Olt, SC P. SRL Cârna jud. Dolj, SC V. SRL Târgu Jiu) pentru a încerca, pe de o parte, exonerarea de răspundere, prin justificarea unor „achiziții” de la societăți de pe teritoriul României, iar pe de altă parte, pentru a îngreuna verificările de natură a stabili circuitul scriptic al mărfurilor.

În acest scop, pe baza documentelor puse la dispoziție de unitățile bancare unde societățile comerciale implicate figurau cu conturi deschise, au fost identificate: - în lunile februarie și martie 2012 plăți pe relația o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC U. SRL Oboga - I. LTD - o societate din Sibiu;

- în luna februarie 2012 plăți pe relația o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC P. SRL Cârna jud. Dolj - I. LTD - a societate din Sibiu.

- în lunile mai și iunie 2012 plăți pe relația o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC V. SRL Târgu Jiu - I. LTD - o societate din Sibiu.

Referitor la SC P. SRL cu sediul în com. Cârna, jud. Dolj s-a stabilit pe parcursul urmăririi penale, că aceasta a fost înființată de inculpatul H., cu scopul declarat de a derula afaceri în domeniul intracomunitar, obiectul principal de activitate fiind comerțul cu cereale.

În declarația consemnată la data de 6 octombrie 2014 inculpatul a confirmat că, în lipsa spațiilor de depozitare a materialelor feroase, a mijloacelor de transport specifice și a angajaților care să presteze servicii conform activității economice desfășurate, a acceptat propunerea inculpatului B., în preajma căruia l-a recunoscut pe inculpatul A., de a semna un contract conform căruia urma să achiziționeze fier de la o firmă cu sediul în Cipru, I. LTD, fără a avea cunoștință despre implicațiile fiscale ale unor achiziții de mărfuri din spațiul intracomunitar, toate acestea contra unor sume de bani cuprinse între 200 și 1.200 lei pentru fiecare transport de mărfuri.

În ceea ce privește SC V. SRL Târgu Jiu, răspunzător de implicarea acestuia în circuitele financiare este inculpatul C., care la data de 09 decembrie 2014 a declarat că în primăvara anului 2012, fiind interesat de contractarea unui credit în vederea achiziționării unei locuințe, a discutat cu inculpatul A., persoană care i-a sugerat să preia o nouă firmă, întrucât cea în care la acel moment deținea calitatea de asociat unic și administrator SC U. SRL Oboga, jud. Olt, nu are activitate economică.

În consecință, urmare a stării de incompatibilitate, inculpatul C. a profitat de calitatea de asociat unic și administrator în cadrul SC V. SRL Târgu Jiu a concubinei sale, X.

La indicațiile aceluiași inculpat A., inculpatul C. a însoțit-o pe concubina sa, X., la SC J. SA, unde aceasta a deschis cont, a depus specimen de semnătură, a solicitat și obținut un card bancar, precum și un dispozitiv electronic (token), necesar efectuării de plăți on-line, toate acestea fiind predate inculpatului A.

La îndrumarea acestuia, care a condiționat obținerea împrumutului bancar de efectuarea în concret a unor activități economice în numele societății, inculpatul C. a acceptat să completeze un set de avize și facturi fiscale cu datele de identificare ale SC V. SRL Târgu Jiu și ale concubinei sale X., pe care le-a predat, de asemenea, inculpatului A. în incinta restaurantului „Z.” din municipiul Craiova.

În cadrul SC Y. SRL Craiova, în perioada 1 iulie 2012- 21 septembrie 2012, calitatea de asociat unic și administrator a fost deținută, în mod formal, de suspectul A.A., controlul efectiv al societății fiind asigurat de inculpatul G.

În condițiile în care suspectul A.A. presta diverse munci zilnice în beneficiul inculpatului G., acesta i-a solicitat să preia părțile sociale ale unei societăți comerciale, astfel că, începând cu data de 13 iunie 2012, din punct de vedere scriptic SC Y. SRL Craiova a fost administrată de suspectul A.A., în fapt, această activitate fiind asigurată de inculpatul G., care, fiindu-i puse la dispoziție toate documentele societății, inclusiv ștampila acesteia, în perioada următoare, a semnat un contract de vânzare - cumpărare cu societatea din Craiova, în baza căruia a asigurat livrări repetate de produse din fier, printre persoanele cu care discuta numărându-se și persoana responsabilă cu achiziția de produse feroase în cadrul societății din Craiova, inculpat în cauză.

Este de subliniat precizarea inculpatului G. făcută cu ocazia audierii sale la data de 6 octombrie 2014, conform căreia avea cunoștință de faptul că obligația de plată a T.V.A. revenea societății care figura ca furnizor pentru societatea din Craiova, în condițiile în care achiziția fiind, din punct de vedere scriptic, intracomunitară, era scutită de plata acestei taxe.

Declarațiile sale sunt susținute de cele ale suspectului A.A., care a afirmat că, la indicațiile inculpatului G. și împreună cu acesta s-a deplasat în repetate rânduri la diferite unități bancare, ocazie cu care a solicitat retragerea unor sume de bani, apreciate ca fiind cuprinse între 20.000 lei și 150.000 lei, intrate în totalitate în posesia inculpatului G., contribuția sa rezumându-se la transportul acestora din sediul băncii la autoturismul cu care făceau deplasarea.

Este relevant, de asemenea, că din toate documentele prezentate suspectului A.A. (facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii, contracte, etc.), acesta și-a recunoscut semnătura doar pe fișa specimenului ridicată de la unitatea bancară la care SC Y. SRL a deschis contul.

Solicitarea și obținerea de la unitățile bancare a situației conturilor societăților comerciale menționate anterior, centralizarea acestora în cuprinsul raportului de constatare tehnico - științifică întocmit la data de 14 august 2014, de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, activitate reluată în raportul de expertiză fiscală judiciară, au condus la identificarea următoarelor circuite financiare, sumele de bani fiind virate în mod succesiv între:

- o societate din Craiova - SC R. SRL - SC P. SRL Cârna jud. Dolj - I. LTD - o societate din Sibiu (luna noiembrie 2011);

- o societate din Craiova - SC U. SRL Oboga - I. LTD - o societate din Sibiu (decembrie 2011-februarie 2012);

- o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC P. SRL Cârna jud. Dolj - I. LTD - o societate din Sibiu (luna februarie 2012);

- o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC U. SRL Oboga - I. LTD - o societate din Sibiu (luna februarie - martie 2012);

- o societate din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC V. SRL Târgu Jiu - I. LTD - o societate din Sibiu (luna mai - iunie 2012);

- o societate din Craiova - SC Y. SRL Craiova - I. LTD - o societate din Sibiu (luna septembrie 2012);

Concluzionând, s-a stabilit că în perioada noiembrie 2011- septembrie 2012, societatea din Craiova a achitat către SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova, firme ce au calitatea, din punct de vedere scriptic, de furnizori ai produselor feroase înscrise în cuprinsul facturilor fiscale, suma totală de 18.224.402,12 lei.

În mod corespunzător I. LTD a încasat de la SC P. SRL Cârna, SC U. SRL Oboga, SC V. SRL Târgu Jiu și SC Y. SRL Craiova, în total suma de 18.245.941,76 lei și a plătit către Societatea din Sibiu suma de 17.342.486,09 lei.

În paralele și în legătură directă cu „achiziționarea” mărfurilor de către societatea comercială din Craiova de la „furnizori”, precum SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova, care, la rândul lor au figurat, tot din punct de vedere scriptic, drept „cumpărători” ai aceluiași gen de marfă de la I. LTD Cipru, această societate a devenit clientul societății comerciale din Sibiu, conform contractului din 31 octombrie 2011, încheiat în condițiile descrise mai sus, prin implicarea directă a unui alt inculpat, dar al managerului societății comerciale din Sibiu - punct de lucru București, persoană care poartă întreagă răspundere a derulării lui și care este și ea inculpată în cauză.

În realitate, acest contract de vânzare - cumpărare a reprezentat temeiul pentru ca în contabilitatea societății din Sibiu să fie evidențiate, în perioada 1 noiembrie 2011- 21 septembrie 2012, 97 de facturi fiscale, 315 avize de însoțire a mărfii și 330 de documente de transport, ce atestă „livrarea” către societatea din Cipru în cantității totale de 7.311.535 kg de mărfuri (materiale de construcții, constând în diverse sortimente de fier beton, țeavă, cornier, ori tablă galvanizată, detaliate în cuprinsul raportului de expertiză fiscală judiciară).

Odată cu punerea la dispoziție a acestor facturi fiscale, atașat adresei din 13 iunie 2014, societatea din Sibiu a înaintat avizele de însoțire a mărfii, dar și scrisorile de transport internațional, fiind identificate cu acest prilej 2 (două) societăți de transport de mărfuri: SC F. SRL Băilești și o altă societatea cu sediul în Craiova, care, doar din punct de vedere scriptic au asigurat livrarea mărfurilor către beneficiarul din Cipru.

În ceea ce privește SC F. SRL Băilești, reprezentantul legal al acestei societăți, inculpatul E. a declarat la 6 octombrie 2014 că, la sfârșitul anului 2011, în urma unor relații anterioare de colaborare cu societăți comerciale controlate de inculpatul A., la propunerea acestuia a acceptat ca, în schimbul sumei de 1.000 euro/lunar, înregistrată în documentele contabile cu titlul de „chirie mijloc de transport”, în perioada noiembrie 2011- decembrie 2012 să-i pună la dispoziție documente de transport, semnate și ștampilate, despre care a avut cunoștință că urmează a fi folosite pentru atestarea unor curse fictive, în condițiile în care plata mărfurilor se realiza prin cont bancar, mijlocul său de transport, urmând a rămâne în curtea societății.

Totodată, întrucât inculpatul E. proceda doar la semnarea și ștampilarea documentelor de transport, cu prilejul returnării acestora de către inculpatul A., a luat cunoștință atât despre „furnizorul” mărfurilor, respectiv societatea din Sibiu, cât și că locul de descărcare al acestora era în Bulgaria.

În același sens, suspectul B.B., în prezența apărătorului ales, a revenit la data de 20 martie 2015 asupra declarațiilor inițiale mincinoase și a precizat că, în calitate de conducător auto al SC F. SRL Băilești, nu a efectuat curse de transport în Bulgaria, în apropierea localității Ruse, în perioada menționată în declarația inițială de martori, nu cunoaște nici un cetățean bulgar cu numele „x”, iar la cererea administratorului societății la care lucrează a semnat în mai multe rânduri documente de transport, fără a avea cunoștință la ce folosesc aceste înscrisuri.

Referitor la societatea de transport cu sediul în Craiova, a cărei ștampilă figurează ca fiind aplicată pe asemenea documente de transport începând cu data de 6 decembrie 2011, documente atașate facturilor fiscale emise în numele societății din Sibiu, având ca beneficiar I. LTD Cipru, din declarația administratorului societății de transport, inculpat și el în cauză, rezultă că la propunerea inculpaților A. și B., a fost de acord să încheie un contract de transport cu acești, în calitate de reprezentanți ai societății din Cipru, în temeiul căruia le-a pus la dispoziție mai multe documente de transport, pe care a aplicat ștampila societății sale, atestând astfel, în mod nereal, realizarea unor curse pe teritoriul Bulgariei, aspect ce i-a fost confirmat de către unul dintre angajații săi, precum și prin verificarea personală a kilometrajului mijlocului de transport.

Caracterul pur fictiv al operațiunilor constând în transportarea mărfurilor pe relația societatea comercială din Sibiu I. LTD Cipru, și, implicit, al înregistrărilor în contabilitatea societății din Sibiu a operațiunilor de vânzare de mărfuri către această societate, precum și al caracterului intracomunitar al acestor livrări este susținut și prin adresele din 25 septembrie 2013 și din 26 septembrie 2014 ale Agenției de Control și Încasare Giurgiu, conform cărora numerele de înmatriculare ale mijloacelor de transport menționate pe documentele de mijloc de transport de mărfuri întocmite pentru a simula vânzarea materialelor de construcții, (în cazul societății de transport SC F. SRL Băilești) și (în cazul societății de transport din Craiova) nu figurează ca plătitoare ale tarifelor pentru trecerea podului peste Dunăre, pe sediul Giurgiu-Ruse.

Mai mult decât atât, din declarația martorului C.C., angajată în funcția de operator facturare în cadrul societății din Sibiu până în luna iunie 2013, rezultă în mod esențial că managerul de vânzări pe zona București, inculpat în cauză, i-a comunicat faptul că marfa livrată către societatea din Sibiu de către SC D.D. SRL București și SC E.E. SRL Suceava, urmează a fi facturată către I. LTD Cipru.

În aceste condiții, în urma vizualizării facturilor fiscale emise de cei doi furnizori, în parte în format electronic și în parte în mod direct, înmânate fiind de managerul de vânzări pe zona București a societății din Sibiu, martora a procedat la întocmirea atât a facturilor fiscale în care la rubrica „beneficiar” figura societatea din Cipru, cât și a documentelor de transport, în 3 exemplare, în integralitatea lor, mai puțin rubrica aferentă denumirii transportatorului, mijlocul de transport și numele șoferului, cu privire la care martorul a afirmat că erau deja completate.

La un moment dat, observând că i-au fost înmânate și documente de transport, ce nu aveau completate rubrica transportatorului, la indicațiile managerului de vânzări pe zona București, martora a completat datele societății respective de transport în mod olograf, inițial doar denumirea societății, pentru ca ulterior să îi fie comunicate și numele șoferului și mijlocul de transport, pe care le-a scris în rubricile corespunzătoare, în acest caz fiind vorba de societatea de transport din Craiova.

Un aspect important îl constituie și modalitatea întocmirii avizelor de însoțire a mărfii, atașate de asemenea facturilor fiscale puse la dispoziție de societatea din Sibiu, martora C.C. precizând că la solicitarea numitei F.F., managerul local, a întocmit astfel de înscrisuri contabile, în mod retroactiv, atribuindu-le un număr intern în ordine cronologică, pornind de la numărul 1, pe baza unor formulare recepționate prin poștă electronică.

Toate aceste înscrisuri, respectiv factura fiscală, avizul de însoțire a mărfii și documentul de transport, erau înaintate, după completare, managerului de vânzări pe zona București a societății din Sibiu, iar cu ocazia arhivării exemplarelor aferente către martora C.C., aceasta a luat cunoștință și despre mențiunea existentă pe documentele de transport „recepționate în Ruse”.

În concluzie, împrejurarea certă, în afara oricărui dubiu că mărfurile menționate pe facturile fiscale având la rubrica” furnizor”pe societatea din Sibiu, iar la rubrica „cumpărător” I. LTD Cipru nu au părăsit în nici un moment teritoriul României și că acestor livrări nu li se poate atribui caracterul „intracomunitar” în sensul C. fisc., este susținută așadar de: declarațiile reprezentanților societăților de transport SC F. SRL Băilești și societatea din Craiova (inculpații E., un alt inculpatul și suspectul B.B.), comunicările Agenției de Control și Încasare Giurgiu, declarațiile martorei C.C. și chiar prin declarațiile ulterioare ale inculpaților A. și B.

În actul de sesizare s-a mai reținut că verificările efectuate pe parcursul urmării penale au condus la identificarea a două societăți comerciale care au figurat în relația cu societatea din Sibiu drept furnizori ai materialelor de construcții, ce au ajuns ulterior, în parte, în depozitele beneficiarului final, societatea din Craiova, respectiv SC D.D. SRL București și SC E.E. SRL, cu sediul inițial în com. Fântâna Mare, satul Fântâna Mare, jud. Suceava și mai apoi în municipiul Bistrița.

1. Referitor la SC D.D. SRL București, adresa din 13 iunie 2014 prin care societatea din Sibiu a comunicat faptul către între cele două societăți a fost semnat un contract de vânzare cumpărare la data de 10 martie 2011, a cărui valabilitate de 1 an de zile a fost prelungit printr-un act adițional până la 10 martie 2013, trebuie coroborată cu declarațiile martorului G.G., administrator și asociat la SC D.D. SRL București.

Acesta a susținut faptul că încă de la înființarea societății a derulat afaceri cu societatea din Sibiu prin intermediul managerului de vânzări pentru zona de sud a țării, iar recepționarea comenzilor era însoțită întotdeauna de indicarea locului unde urma să fie descărcată marfa, toate acestea corespunzând inițial cu depozitele din țară ale acestei societăți din Sibiu.

Este relevantă mențiunea martorului conform căreia după o perioadă de timp a constatat că managerul de vânzări pentru zona de sub a țării, inculpat în cauză, l-a întrebat cu privire la posibilitatea ca marfa să fie încărcată în mod direct de clienți ai societății din Sibiu din depozitul societății sale, împrejurare cu care, fiind de acord, l-a cunoscut pe inculpatul A., pe care l-a întâlnit ulterior însoțit fiind de managerul de vânzări pentru zona de sud a țării al unei societăți din Sibiu.

Totodată, martorul a precizat că, deși mărfurile constând în produse metalurgice erau livrate în mod scriptic către societatea din Sibiu, a observat în depozitele SC D.D. SRL București prezența unor mijloace de transport inscripționate cu denumirea unei societății din Craiova și a avut certitudinea că această societate este beneficiarul mărfurilor.

Împrejurarea că pe facturile fiscale de livrare emise în numele SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL SC Y. SRL, SC H.H. SRL, SC P. SRL și SC V. SRL, sunt menționate mijloace de transport din dotarea SC C.C. SRL București a fost pusă de martorul G.G. pe seama faptului că persoanele care s-au ocupat efectiv de încărcarea mărfurilor sunt responsabile și de întocmire acestor facturi fiscale.

În același context, faptul indubitabil al transportării mărfurilor în mod direct din depozitele SC D.D. SRL din București, furnizorul societății din Sibiu, respectiv, în depozitele societății din Craiova situate în municipiile Ploiești și Craiova, este susținut și prin documentele ridicate la data de 22 octombrie 2013 de la martorul I.I., administrator al firmei de transport SC J.J. SRL Craiova, precum și prin depoziția de martor a acestuia, consemnată la data de 19 noiembrie 2014, ocazie cu care a declarat în esență că în perioada 30 iunie - 14 septembrie 2014, în urma comenzilor formulate de inculpatul A., a efectuat un număr de 18 curse pe ruta București - Craiova sau Ploiești, aferent cărora a întocmit documente de transport, conform cărora furnizorul mărfurilor era SC Y. SRL Craiova, iar beneficiar era societatea din Craiova.

Totodată, martorul a mai confirmat prezența în biroul inculpatului A., situat în clădirea aparținând SC K.K. SRL, din municipiul Craiova a inculpatului G., cel care aplica ștampila cu denumirea SC Y. SRL pe documentele de transport.

2. Pe lângă SC D.D. SRL București, în cazul căreia nu au fost stabilite neconcordanțe în ceea ce privește proveniența mărfurilor, livrate ulterior, în parte, doar din punct de vedere scriptic, către societatea din Sibiu, verificările jurnalelor de cumpărări, deconturilor de T.V.A. și ale declarațiilor „394” au condus la identificarea unui alt „furnizor”de produse metalurgice al societății din Sibiu, SC E.E. SRL, cu sediul inițial în com. Fântâna Mare, satul Fântâna Mare, jud. Suceava, și mai apoi în municipiul Bistrița.

În condițiile în care administratorul acestei societăți, inculpatul D., persoană de etnie romă, fără școlarizare, fără minime cunoștințe în domeniu, fără posibilități efective de a angrena societatea în relații comerciale, în special cu o firmă de calibrul societății din Sibiu, a recunoscut, la data de 22 mai 2014, în prezența apărătorului său ales, avocat L.L., că la indicațiile unui alt inculpat din cauză a acceptat să semneze contractul din 15 decembrie 2011 cu societatea din Sibiu, să se deplaseze în Italia pentru a crea aparența unor achiziții de materiale feroase, să expedieze prin poștă facturi fiscale „în alb” emise în numele societății sale, să se deplaseze la bancă cu file CEC emise de societatea din Sibiu, pentru efectuare de plăți, din care își păstra un „comision” între 800 și 1.200 de lei, această din urmă societate a evidențiat și declarat operațiuni de achiziții de mărfuri de la „furnizorul” SC E.E. SRL, în perioada noiembrie 2011 - martie 2012 în cuantum total de 7.982.761,27 de lei, din care a dedus valoarea T.V.A. aferentă de 1.545.050,56 de lei.

Caracterul pur fictiv al operațiunilor de achiziție de materiale feroase de la SC E.E. SRL și, implicit, faptul că această societate a fost doar interpusă pentru a ascunde caracterul intracomunitar al achizițiilor efectuate de societatea din Sibiu, de la furnizorul italian M. SPA Zona Industriale Rivoli, Ossopo, Udine, și pentru a obține astfel dreptul de deducere al T.V.A., este demonstrat și prin declarațiile conducătorilor auto: N.N. (SC O.O. SRL Timișoara), P.P. (SC R.R. SRL Mureș), ori ale administratorilor societăților comerciale: S.S. (SC O.O. SRL Timișoara), T.T. (SC U.U. SRL Sibiu), care în perioada respectivă au asigurat transportul mărfurilor de la furnizorul italian M. SPA, Zona industriale Rivoli, Ossopo Udine, identificați prin intermediul documentelor de transport, aspectele esențiale ce se desprind din aceste mijloace de probă fiind următoarele:

- marfa a fost încărcată din Italia și descărcată direct în Craiova, la depozitul societății din Craiova, situat în zona magazinului „x” de pe strada Calea Severinului din municipiul Craiova ori la depozitele aceleiași societăți din municipiul Ploiești;

- deși numărul mijlocului de transport și numele conducătorilor auto se regăsesc menționate atât facturile de livrare dintre SC E.E. SRL și societatea din Sibiu, cât și pe cele dintre „furnizorii” - societatea din Craiova, respectiv SC O. SRL ori SC U. SRL, martorii au precizat că nu cunosc nimic cu privire la aceste documente, singurul înscris predat la descărcarea mărfii fiind documentul de transport.

Realitatea aspectelor declarate de reprezentanții firmelor de transport a fost susținută și prin anexele formularului - solicitare de informații din 26 mai 2014, puse la dispoziție prin adresa din 29 decembrie 2014 a Direcția Generală a Finanțelor Publice - Cluj-Napoca, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, documente pe care se regăsesc atât numele societăților comerciale care au realizat transportul de mărfuri pe ruta Italia-România, cât și numerele de înmatriculare ale autovehiculelor cu care s-a transport marfa.

În susținerea modului de lucru descris mai sus și a faptului că nu inculpatul D. a fost cel care s-a ocupat efectiv de achiziționarea din Italia a mărfurilor, stă ca mijloc de probă și adresa din 07 iulie 2014 a SC V.V. SRL București, conform căreia SC E.E. SRL, nu a avut niciodată cont activ pe site-ul „x”, în condițiile în care reprezentanții societăților comerciale care au asigurat transportarea mărfurilor pe relația Italia - România au declarat în mod constant că preluarea comenzilor lansate în numele SC E.E. SRL s-a realizat prin intermediul acestui site, concluzia evidentă fiind că o altă persoană a lansat și gestionat astfel de comenzi de transport.

Mai mult decât atât, atașat adresei din 16 iunie 2014 societatea din Craiova a înaintat copii ale certificatelor de calitate, certificatelor de inspecție și ale declarațiilor de conformitate pentru mărfurile ce figurează ca fiind achiziționate de la furnizorii SC R. SRL Craiova, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, SC Y. SRL Craiova și SC U. SRL Oboga, jud. Olt, ceea ce a permis identificarea unui număr de 60 de certificate de încercare (emise de furnizorul italian M.M. SPA, Zona Industriale Rivoli, Ossopo, Udine, pe unul dintre aceste documente fiind aplicată în dreptul rubricii client ștampila cu însemnele societății din Craiova - „materiale de construcții”.

Contrar celor demonstrate mai sus, cu ocazia audierii altui inculpat din cauză, acesta a susținut că mărfurile ce figurează ca fiind achiziționate de la societatea din Sibiu de la SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava, au ajuns în punctele de desfacere ale societății din Sibiu.

În ceea ce privește infracțiunea de constituire și aderare la un grup infracțional organizat, materialul probator administrat în cauză susține îndeplinirea tuturor condițiilor imperative prevăzute la art. 367 alin. (6) C. pen. referitoare la structură, numărul de persoane necesar, perioada pentru care a fost constituit, modul coordonat de a acționa, precum și scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Astfel, inculpații A. și B., inițiatori și coordonatori ai grupării infracționale, în calitate de administratori împuterniciți ai I. LTD Cipru, au derulat activitatea infracțională pe două paliere, cooptând în acest scop, cu sprijinul altui inculpat, atât reprezentanți societății din Sibiu, cât și ai societății din Craiova.

Referitor la contribuția infracțională în relația societății din Sibiu - I. LTD Cipru, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că inculpatul A. împreună cu inculpatul B., ce a avut aceeași calitate în firmă până în luna martie 2012, când a fost arestat în altă cauză, și în colaborare directă cu managerul de vânzări în cadrul societății din Sibiu, punct de lucru București, au derulat în perioada noiembrie 2011-septembrie 2012 activități de procurare a unor documente care să ateste, contrar realității, livrări intracomunitare între cele două societăți cu scopul sustragerii de la plata T.V.A.

În acest sens, inculpații A. și B. Andi Daniel, profitând de relații de amiciție sau colaborare anterioare, au propus și obținut de la un alt inculpat, administrator unei alte societăți comerciale din Craiova și de la inculpatul E., administrator al SC F. SRL Băilești, exemplarele unor documente de transport „în alb”, pe care le-au pus la dispoziția managerului de vânzări din cadrul societății din Sibiu, punct de lucru București, cu scopul de a dovedi în mod fictiv că marfa livrată de societatea din Sibiu a părăsit teritoriul țării.

Pentru a justifica utilizarea în mod repetat a acelorași mijloace de transport pe relația cu societatea din Sibiu - I. LTD Cipru și pentru a susține caracterul fictiv al acestor curse, de comun acord cu reprezentanții celor două societăți de transport s-a hotărât întocmirea a câte unui contract de închiriere pentru fiecare mijloc de transport, având același format și conținut.

Completarea ulterioară a acestor documente de transport cu cantitatea, felul mărfii, mijlocul de transport și, în ceea ce privește cealaltă societate din Craiova, chiar cu denumirea și datele de identificare ale societății s-a realizat din dispoziția managerului societății din Sibiu, punct de lucru București, de către martora C.C., operator facturare în perioada respectivă la societatea din Sibiu.

Caracterul fictiv al întregii relații comerciale dintre societatea din Sibiu - I. LTD Cipru este susținut de comunicările Agenției de Control și Încasare Giurgiu, cu privire la faptul că niciunul dintre mijloacele de transport menționate pe documentele nu figurează ca plătitoare ale tarifelor pentru trecerea podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu - Ruse, în condițiile în care pe toate aceste documente este menționat ca loc de recepție a mărfurilor localitatea Ruse, Bulgaria, fără nicio legătură cu sediul societății din Cipru (adresele din 25 septembrie 2013 - fila 5, v.11, fila 4, v.22), dar și de declarațiile sincere ale inculpatului E. și ale suspectului B.B., care a recunoscut faptul că în toată această perioadă mijlocul de transport respectiv a rămas staționat în curtea societății.

Referitor la administratorul societăți de transport din Craiova, acesta a precizat pe parcursul audierii că, în urma verificării numărului de kilometri parcurși și discuțiilor cu șoferul său, X., a constatat neefectuarea curselor de transport în beneficiu societății din Cipru.

Este de remarcat și faptul că managerul societății de vânzări din cadrul societății din Sibiu, punct de lucru București, și administratorul societății de transport din Craiova, ambii inculpați în cauză, au încheiat un contract de prestări servicii prin care societatea din Sibiu a solicitat efectuarea de curse de transport având ca obiect profiluri metalice, de la punctele de lucru ale societății din Sibiu.

Legăturile de natură infracțională dintre inculpatul A. și managerul de vânzări pentru zona de sub a țării, necesare aducerii la îndeplinire a scopului urmărit, respectiv prejudicierea bugetului de stat, au fost confirmate și de către martorul G.G., administratorul SC D.D. SRL București, societate furnizoare de materiale de construcții pentru societatea din Sibiu.

Referitor la managerul de vânzări al societății din Sibiu și la declarațiile martorei C.C., conform căreia achizițiile de materiale de construcții de către această societate erau condiționate de comenzi certe și ferme pentru livrarea aceluiași tip de mărfuri către potențialii clienți, se observă faptul că între managerul de vânzări și managerul de achiziții, din cadrul societății din Sibiu, exista o legătură permanentă pentru a se corela cantitatea de marfă destinată vânzării cu cea care urma a fi achiziționată, legătură ce a subzistat inclusiv în ceea ce privește relația dintre această societate cu furnizorii SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava și SC D.D. SRL București.

În susținerea acestei idei este de menționat un alt palier al grupării infracționale pe relația SC E.E. SRL Suceava - societatea din Sibiu, inițiată și derulată de managerul de achiziție al acesteia din urmă. Conform declarației inculpatului D., rolul său a fost unul formal în relația dintre societățile de mai sus, rezumându-se la punerea la dispoziție de documente (acte ale propriei societăți, facturi fiscale, avize, etc.) pentru a asigura societății din Sibiu posibilitatea deducerii T.V.A., în condițiile în care achizițiile se realizau de la furnizorul extern M.M. SPA Udine, Italia, unde s-a ajuns prin implicarea directă managerului de achiziții, inculpat în cauză. Deși, acesta a susținut că mărfurile aprovizionate scriptic de societatea din Sibiu de la SC E.E. SRL Suceava erau descărcate și recepționate în punctele de lucru ale societății din Sibiu, verificările efectuate la societățile ale căror mijloace de transport sunt menționate pe facturile fiscale dintre cele două firme au stabilit că, în baza unor comenzi, primite fie în numele SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava sau societatea din Sibiu, au încărcat marfa de la furnizorul din Italia și au descărcat-o la punctele de lucru ale societății din Craiova.

Numai colaborarea infracțională dintre managerul de achiziții de mărfuri în cadrul societății din Sibiu - responsabil cu achizițiile de mărfuri, inclusiv cele intracomunitare cele formulate, inclusiv de cele intracomunitare efectuate de la M.M. SPA, Zona Industriale Rivoli, Ossopo, Udine, prin interpunerea SC E.E. SRL com. Fântâna-Mare, jud. Suceava și directorul de vânzări în cadrul aceleiași societăți pentru zona de sud a țării, ambii inculpați în cauză justifică existența printre copiile certificatelor de încercare puse la dispoziție de societatea din Craiova, pentru mărfurile ce figurează ca fiind achiziționate de la furnizorii SC R. SRL Craiova, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, SC Y. SRL Craiova și SC U. SRL Oboga, jud. Olt, a unui astfel de document emis de furnizorul italian M.M. SPA, Zona Industriale Rivoli, Ossopo, Udine, pe care este aplicată în dreptul rubricii client ștampila cu însemnele unei societăți din Craiova „materiale de construcții”.

Având asigurată „livrarea intracomunitară” prin metodele frauduloase menționate mai sus, inculpații A. și B., cu sprijinul direct al unui alt inculpat din cauză, au urmărit și realizat identificarea unui beneficiar final al mărfurilor „furnizate” de societatea din Sibiu, acțiuni care s-au concretizat în negocierea directă cu persoana care coordona de fapt activitatea de achiziție în cadrul societății din Craiova, persoană care a impus și condițiile ce trebuiau îndeplinite pentru ca această marfă să fie achiziționată și achitată de societatea din Craiova, relevantă în acest sens fiind declarația inculpatului B., referitoare la faptul că această persoană, inculpată în cauză a solicitat în numele societatea din Craiova, ca o condiție esențială pentru cumpărarea mărfurilor, încheierea unor contracte tip și emiterea de facturi fiscale în numele unor societăți comerciale ce ofereau posibilitatea societății din Craiova, de a deduce T.V.A.

În acest sens, o contribuție majoră a avut-o inculpatul A. care, după o înțelegere prealabilă cu alți doi inculpați, și la solicitarea expresă a altui inculpat, a desfășurat o acțiune concertată de identificare și atragere în circuit a unor societăți de tip „fantomă”, dispuse a emite facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii în vederea acumulării datoriilor fiscale în sarcina lor și creării posibilității de deducere a T.V.A. în favoarea societății din Craiova, cu urmarea diminuării prețului unitar de livrare față de cel de achiziție, fiind evidentă în acest sens lipsa unui scop economic real.

În realizarea obiectivelor urmărite, inculpații A. și B. au atras, printre alții, pe inculpatul C., administrator de drept al SC U. SRL Oboga, jud. Olt și de fapt al SC V. SRL Târgu-Jiu, inculpatul G., administrator de drept al SC O. SRL Brădești și de fapt al SC Y. SRL Craiova, care l-a implicat inițial pe directorul SC R. SRL Craiova, precum și pe inculpatul H., administrator al SC P. SRL Cârna, societate care a fost interpusă în perioada noiembrie 2011 - februarie 2012 în circuitul financiar dintre firma din Cipru și beneficiarul final.

Caracterul de rol coordonator al inculpatului A. se desprinde și din procesul verbal de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de la și către postul telefonic utilizat în cursul lunii septembrie de susnumit, conform căruia, la data de 06 septembrie 2011 acesta poartă o discuție cu o persoană angajată în cadrul Garanti Bank, căreia îi solicită posibilitatea activării unui token (dispozitiv de plăți bancare on-line) pentru SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj, care era administrată în drept de inculpatul H.

S-a precizat că inculpații G., H., C. și directorul SC R. SRL Craiova, inculpat în cauză au întocmit documente ce atestă, contrar adevărului, livrări repetate de mărfuri (produse metalurgice) fie direct (SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova), fie prin alte societăți similare interpuse (SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj și SC V. SRL. Târgu-Jiu) către societatea din Craiova, cu scopul diminuării prețului unitar al mărfii până la nivelul solicitat de aceasta, și al creării posibilității de ducere a T.V.A. de către această din urmă societate.

În timp ce inculpatul G. (SC O. SRL Brădești) a asigurat introducerea în activitatea infracțională atât directorului SC R. SRL Craiova cât și a inculpatului H. (SC P. SRL. com. Cârna, jud. Dolj), inculpatul C. a acceptat, la solicitarea inculpatului A., preluarea în nume propriu a SC U. SRL com. Oboga, jud. Olt, ori prin intermediul concubinei sale a SC V. SRL. Târgu-Jiu, și, sub promisiunea achitării unor sume de bani, a pus la dispoziție facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii „în alb”, precum și dispozitive de transfer bancar on-line, mijloace pe care inculpații A. și B. le-au folosit aceleași scopuri menționate mai sus.

În strânsă legătură cu activitatea infracțională pe acest segment a inculpaților A. și B., conform propriei declarații, persoana responsabilă cu achiziția materialelor metalurgice din cadrul unei societăți din Craiova, în mod continuat, pe întreaga perioadă infracțională, a acceptat schimbarea sistematică a societăților comerciale de tip „fantomă”, cu toate că propunerile repetate în acest sens formulate de inculpatul A. de a schimba societatea „furnizoare” cu o alta cu același tip de comportament fiscal, erau apte a-i crea reprezentarea caracterului fictiv al relațiilor comerciale cu acestea, ținând cont, pe de o parte, de experiența sa de circa 10 ani în domeniu ori de calibrul societății în numele căreia negocia, prin raportare la societățile cu care intra în astfel de relații.

Conexiunea directă, de natură infracțională, dintre cei doi inculpați și implicit certitudinea pe care directorul de achiziții de fapt al societății din Craiova a avut-o asupra faptului că în nici un moment livrările nu erau generate de acțiunile reprezentanților SC R. SRL Craiova, S.C. SC U. SRL Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova ci erau consecința deciziei inculpaților B. ori A., este demonstrată de discuțiile repetate și întâlnirile de la sediul în care își desfășura activitatea acesta din urmă, situat în clădirea aparținând SC K.K. SRL Craiova.

Mai mult decât atât, conform propriei declarații, prin intermediul inculpatului A., directorul de achiziții de fapt al societății din Craiova, l-a cunoscut și pe managerul de vânzări pentru zona de sud a țării din cadrul societății din Sibiu, ca fiind reprezentantul acesteia.

În actul de sesizare, s-a mai reținut că alți doi inculpați poartă întreaga răspundere a semnării, respectiv derulării, unor contracte de achiziție cu alte persoane decât cele cu care s-a negociat (inculpații A. și B.) sau cele care aveau calitatea de reprezentanți legali (G., A.A. și C.).

De asemenea, s-a reținut că, legătura infracțională dintre membrii grupării este susținută atât de circuitul financiar, plățile între societățile implicate fiind făcute în cursul acelorași zile, la interval de doar câteva minute, cât și de beneficiile obținute, justificarea primordială a comportamentului de natură infracțională a membrilor importanți ai grupului infracțional organizat:

- o societate din Sibiu, prin înregistrarea „livrărilor intracomunitare” către I. LTD Cipru, era scutită de plata T.V.A. către bugetul de stat, taxă ce ar fi trebuit achitată în situația în care livrările ar fi avut caracter intern;

- același scop, al sustragerii de la plata T.V.A. a fost urmărit și realizat prin interpunerea între furnizorul italian M.M. SPA, Zona Industriale Rivoli, Ossopo, Udine, și societatea din Sibiu a SC E.E. SRL, com. Fântâna Mare, jud. Suceava, în condițiile în care, conform C. fisc., achizițiile de mărfuri de la o societate cu sediul în comunitatea europeană nu conferă dreptul de a deduce T.V.A. aferentă operațiunii, însă în schimb impune obligația de a declara, colecta și plăti către bugetul de stat T.V.A. aferentă comercializării ulterioare, pe teritoriul național, a acelorași mărfuri;

- în mod similar, societatea din Craiova își asigura, prin interpunerea între societatea din Cipru - cu ai cărei reprezentanți s-a discutat și negociat, în mod nemijlocit, achizițiile de produse metalurgice - a unor societăți comerciale cu rol formal, (caracterizate prin: categorie mică, lipsa capacității logistice și de personal, lipsa spațiilor de depozitare, durată de funcționare redusă) nu numai posibilitatea deducerii T.V.A., câtă vreme furnizorii scriptici de mărfuri erau plătitori ai acestei taxe, ci și un preț foarte avantajos, stabilit prin raportul de expertiză fiscală judiciară ca fiind mai mic decât cel de vânzare practicat de societatea din Sibiu ori chiar decât cel practicat de furnizorii acestei societăți comerciale;

- inculpații A., B. prin controlul direct exercitat asupra societăților comerciale intermediare, au beneficiat de majoritatea retragerilor de numerar evidențiate atât în raportul de expertiză fiscală judiciară (203.310 lei din contul SC O. SRL Brădești, 232.740 lei din contul SC U. SRL Oboga, 354.980 lei, din contul SC Y. SRL Craiova, 39.050 lei din contul SC P. SRL. Cârna, 59.000 de lei și 9.065 de euro din contul I. LTD Cipru, 95.519 euro din contul cu destinatar autorizat A. și 53.646 de euro din contul cu destinatar autorizat B.), cât și în declarațiile unora dintre persoanele audiate (G., C., A.A.).

În temeiul art. 3 alin. (4) lit. c) din O.U.G. nr. 74/2013, la data de 08 mai 2013 s-a dispus efectuarea de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova a unor verificări de specialitate, rezultatul acestora, materializat în cuprinsul procesului verbal întocmit la data de 04 iunie 2014, demonstrând caracterul fictiv al livrărilor de mărfuri dintre societățile implicate.

În acest sens, situațiile centralizate ale încasărilor și plăților efectuate între societatea din Sibiu, I. LTD Cipru, SC R. SRL Craiova, SC P. SRL. Cârna, SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești, SC Y. SRL Craiova, SC V. SRL. Târgu-Jiu și societatea din Craiova, pe baza documentelor puse la dispoziție de aceste societăți comerciale ori de unitățile bancare unde aveau deschise conturi, evidențiază că viramentele bancare între societățile implicate se realizau nu numai în cursul aceleiași zile, ci la intervale de doar câteva minute, ceea ce susține ideea că activitatea societăților intermediare (SC R. SRL Craiova, SC P. SRL. Cârna, S.C. SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești, SC Y. SRL Craiova și SC V. SRL. Târgu-Jiu) era controlată de aceeași persoană, inculpatul A., dar și rolul formal al administratorilor acestora.

Apreciindu-se că pentru constatarea, clarificarea și evaluarea faptelor sau împrejurărilor ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară constatarea unor specialiști, prin Ordonanța nr. 102/D/P/2013 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

În același scop, prin Ordonanța nr. 102/D/P/2013 din 24 noiembrie 2014 s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare fiscale, ambele mijloace de probă confirmând, pe baza situației de fapt reținute în cauză, prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 9.238.577 de lei.

1. În esență, cele două mijloace de probă rețin faptul că, aferent perioadei 01 noiembrie 2011 - 21 septembrie 2012, în evidența contabilă a societății din Sibiu se regăsesc înregistrate 97 de facturi fiscale ce au înscris la rubrica „cumpărător” societatea I. LTD Cipru, în valoare totală de 17.359.260 de lei, fără T.V.A., operațiuni comerciale ce au fost asemenea declarate de către societatea din Sibiu la organul fiscal.

În mod firesc, aceste concluzii trebuie coroborate cu cele ale obiectivului nr. 5 al raportului de expertiză, unde se menționează că aceste facturi fiscale au înscrise la rubrica „valoare T.V.A. - lei” cifra zero, fiind evidențiate în documente contabile (deconturi de T.V.A. la rubrica „livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care locul livrării/locul prestării este în afara României, precum și livrări intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) și c) din C. fisc.” și declarații 390 la rubrica „livrări intracomunitare”) a căror analiză conduc la concluzia că livrările efectuate de societatea din Sibiu către I. LTD Cipru au fost declarate ca livrări fără T.V.A.

La solicitarea organelor de urmărire penală, expertul a stabilit că, în situația în care mărfurile ce figurează ca fiind livrate de societatea din Sibiu către I. LTD Cipru nu ar fi părăsit teritoriul național, fiind livrate direct la intern - aspect demonstrat de mijloacele de probă administrate în cauză, astfel cum acestea au fost analizate anterior - nu ar mai fi îndeplinită condiția privind livrarea intracomunitară prevăzută la art. 128 alin. 9 din C. fisc., care presupune „expedierea sau transportul bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora”.

Drept consecință, operațiunea nemaiavând calitatea unei livrări intracomunitare, nu mai era scutită de taxă, conform art. 143 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., fiind necesară colectarea taxei pe valoarea adăugată în condițiile art. 140 alin. (1) din Legea nr. 571/2003: „cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei impozabile pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse”.

Luând în considerare că baza impozabilă în acest caz este egală cu valoarea celor 97 de facturi fiscale, aferente perioadei 01 noiembrie 2011 - 21 septembrie 2012, emise în numele societății din Sibiu și care au ca beneficiar scriptic I. LTD Cipru, respectiv 17.359.260 de lei, s-a stabilit o taxă pe valoare adăugată care ar fi trebuit colectată și plătită la bugetul de stat în sumă de 4.166.222 de lei.

2. Referitor la relația comercială SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava - și o societate din Sibiu, s-a stabilit că această din urmă societate a înregistrat în: fișa furnizor, extrase din jurnalele de cumpărări și declarații informative privind livrările de bunuri și prestările de servicii, un număr de 124 de facturi fiscale, reprezentând aprovizionări din perioada noiembrie 2011 - martie 2012 în valoare totală de 7.982.761,27 de lei, ce coincide cu valoarea totală a facturilor fiscale, căreia îi corespunde o T.V.A. în cuantum de 1.545.050,57 de lei.

În condițiile în care materialul de urmărire penală administrat în cauză a stabilit în mod cert caracterul pur fictiv al operațiunilor de achiziție de mărfuri, înregistrate în evidența contabilă a societății din Sibiu ca provenind de la SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava, s-a reținut de către expert că cele 124 de facturi fiscale care au înscrise la rubrica furnizor „SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava”, iar la rubrica „cumpărător” „societatea din Sibiu” nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege (art. 145 alin. (2) și art. 146 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.) pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată, astfel că valoarea de 1.545.050,57 de lei nu ar fi trebuit dedusă, aceasta fiind o componentă la prejudiciul adus bugetului de stat, alături de suma de 4.166.222 de lei despre care s-a menționat anterior.

3. Aceleași categorii de mărfuri menționate pe facturile fiscale întocmite pe relația societatea din Sibiu - I. LTD Cipru (fier beton, țeavă, cornier, tablă galvanizată și tablă galvanizată vopsită, de diferite dimensiuni) se regăsesc și pe facturile fiscale care au înscris la rubrica „furnizor” SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova, iar la rubrica „cumpărător” - „societatea din Craiova”, astfel că în evidența contabilă a acestei societăți au fost înregistrate 151 de facturi fiscale în valoare totală de 18.176.936 de lei, căreia îi corespunde valoarea T.V.A. în sumă de 3.518.119 lei, facturi fiscale ce se figurează de asemenea declarate la organul fiscal.

În condițiile în care situația de fapt descrisă mai sus a demonstrat, în afara oricărui dubiu, că societățile SC R. SRL Craiova, SC U. SRL com. Oboga, jud. Dolj, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova au avut doar un rol formal de furnizori pentru societatea din Craiova, aspecte relevante în acest sens fiind:

- lipsa mijloacelor logistice necesare, lipsa personalului, lipsa cunoștințelor necesare efectuării unor astfel de tranzacții, durata scurtă de funcționare, toate acestea demonstrând imposibilitatea concretă ca astfel de societăți comerciale de categorie mică să intre în relație cu una dintre cele mai mari societăți de profil din țară, ba chiar să joace rolul de „furnizor” pentru aceasta;

- controlul unic asupra acestora exercitat mai de inculpații A. și B., reprezentanți ai unei societăți cu sediul în Cipru;

- prețul de vânzare al acestor produse către societatea din Craiova: actul de constatare tehnico-științifică, precum și raportul de expertiză fiscală judiciară au concluzionat, în afara oricărui dubiu, că prețul la care societatea din Craiova a achiziționat mărfurile ce figurează ca fiind livrate în numele SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, SC O. SRL Brădești și SC Y. SRL Craiova, este mai mic decât cel practicat de către societatea din Sibiu, dar chiar și decât cel practicat de furnizorii acesteia (SC D.D. SRL București).

S-a arătat că este evident că în calitate de societate furnizoare trebuia să figureze I. LTD Cipru, în numele căreia inculpații A. și B. au discutat în mod direct cu colaboratorul societății din Craiova și în contul căreia au fost transferate sumele de bani virate din contul societății din Craiova, prin conturile deschise în numele celorlalte societăți intermediare, nu numai în cursul aceleiași zile, ci la un interval de doar câteva minute.

Faptul concret că în „spatele” celor 5 furnizori de mărfuri ai societății din Craiova s-au situat reprezentanții legali ai societății din Cipru, impune și urmarea logică potrivit căreia mărfurile să fie considerate ca fiind achiziționate, în mod direct, din spațiul intracomunitar, cu consecința imposibilității deducerii T.V.A. conform prevederilor art. 157 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.: „(…) persoana impozabilă înregistrată conform art. 153 va evidenția în decontul prevăzut la art. 1562, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, taxa aferentă achizițiilor intracomunitare, bunurilor și serviciilor achiziționate în beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei, în condițiile art. 150 alin. (2)-(6)”.

S-a ajuns la concluzia din raportul de constatare tehnico-științifică potrivit căreia în situația în care mărfurile înscrise în facturile de achiziție ce au menționate la rubrica „furnizor” SC R. SRL Craiova, SC U. SRL com. Oboga, jud. Olt, SC O. SRL com. Brădești, jud. Dolj, și SC Y. SRL Craiova ar fi fost achiziționate de la I. LTD Cipru, societatea din Craiova avea obligația de a înregistra în contabilitate și de a evidenția în decont taxa pe valoare adăugată, aferentă acestor achiziții intracomunitare, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, rezultând că taxa efectivă dedusă ar fi fost zero, concluzie în perfectă concordanță cu cea din raportul de constatare de expertiză fiscală judiciară, conform căreia societatea din Craiova nu ar fi trebuit să deducă T.V.A. în cuantum de 3.527.305 lei, astfel cum s-a întâmplat prin înregistrarea facturilor fiscale ce au menționate la rubrica „furnizor” SC R. SRL Craiova, SC U. SRL com. Oboga, jud. Olt, SC O. SRL com. Brădești, jud. Dolj, și SC Y. SRL Craiova, rezultând obligația achitării acestei sume către bugetul de stat cu titlu de taxă pe valoare adăugată.

Reținerea ca prejudiciu adus bugetului de stat:

- atât a sumei datorate de societatea din Sibiu, urmarea „relației” cu SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava;

- a sumei datorate de societatea din Sibiu, urmarea „relației” cu I. LTD Cipru, cât și a sumei datorate de societatea din Craiova, urmarea „relațiilor” cu SC R. SRL Craiova, SC U. SRL com. Oboga, jud. Olt, SC O. SRL com. Brădești, jud. Dolj, și SC Y. SRL Craiova, este consecința întrunirii, în toate cazurile, a elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, astfel cum aceasta este prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005: evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Este evident că prin înregistrările inexacte operate în contabilitatea celor două societăți comerciale, înregistrări aduse la cunoștința organelor fiscale ale statului, la bugetul consolidat nu numai că nu a fost încasată suma de bani aferentă tranzacțiilor fictive dintre societatea din Sibiu și SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava ori I. LTD Cipru, dar același buget de stat a fost diminuat și cu suma de bani de care a beneficiat societatea din Craiova, ca urmare deducerii de T.V.A., prin înregistrarea relațiilor comerciale fictive cu cele 4 (patru) societăți comerciale enumerate mai sus.

În acest sens, jurisprudența europeană în materie de T.V.A. a statuat în cauza C-354/03 Optigen, printre altele, că „fiecare operațiune trebuie privită separat, și nu prin prisma întregului lanț din care face parte”, dar și că „dreptul de deducere al unei persoane impozabile nu poate fi afectat de frauda săvârșită de altă persoană care face parte din lanțul de distribuție, atâta timp cât aceasta nu avea cunoștință și nici mijloacele de a cunoaște respectiva fraudă”.

Or, așa cum s-a arătat, în cazul societății din Craiova, atât reprezentantul legal al acesteia, cât și persoana care cu acceptul deplin al acesteia din urmă a negociat și derulat achizițiile de materiale feroase, nu numai că aveau astfel de mijloace pentru a cunoaște caracterul fraudulos al tranzacțiilor, dar au cunoscut efectiv acest fapt.

Pe de altă parte, acțiunea coordonată și conjugată a tuturor membrilor grupului infracțional organizat, care au urmărit, în plan imediat, obținerea de importante beneficii materiale prin evidențierea de cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori prin evidențierea altor operațiuni fictive, impune reținerea, în sarcina fiecărui membru al grupului, a întregului prejudiciu produs ca urmare a acționării împreună, în mod conjugat, pentru atingerea scopului propus, principiul răspunderii solidare ce guvernează, în consecință, acțiunea civilă, fiind corolarul răspunderii din punct de vedere penal al membrilor care au constituit sau care au aderat la grupul infracțional organizat.

S-a reținut că vinovăția inculpaților inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești este dovedită în cauză prin următoarele mijloace de probă: procesul verbal de redare a convorbirilor/comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în Dosarul nr. x/D/P/2013; procesul verbal de redare a convorbirilor/comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în Dosarul nr. x/D/P/2011; adresa din 16 octombrie 2014 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj; verificări la zi în baza de date Agenția Națională de Administrație Fiscală cu privire la SC O.

SRL, SC P. SRL, SC R. SRL, SC U. SRL și SC E.E. SRL; extras din „Jurisprudență europeană în materie de T.V.A. - N.N.N., O.O.O.; declarațiile suspecților și ale inculpaților; declarații de martori; procesul verbal de control preliminar fiscal și anexe (v. 4); Raportul de constatare tehnico-științifică al inspectorilor antifraudă din cadrul Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova și anexe (v. 5 - 6); ordonanța de dispunere a expertizei fiscale judiciare, aducerea la cunoștință a obiectivelor, obiecțiunile formulate de inculpați, aducerea la cunoștință a dreptului de a studia raportul de expertiză;

Raportul de expertiză fiscală judiciară, opiniile separate la acest raport și obiecțiunile formulate de inculpați; ordonanțele de instituire a sechestrului asigurător și verificările prealabile ale inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova; ordinele de plată prin care s-a achitat parțial prejudiciul de către societatea din Craiova; corespondență cu unități bancare; constituire parte civilă; acte predate de societatea din Sibiu în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului; adresa din 07 iulie 2014 a SC V.V.

SRL București; adresa din 26 septembrie 2014 a Agenției de Control și Încasare Giurgiu; contractul de vânzare cumpărare din 15 decembrie 2011 dintre SC E.E. SRL și societatea din Sibiu; hărțile relaționale aferente Ordonanței de delegare din 02 octombrie 2013 întocmite de Biroul pentru Combaterea de Crimă Organizată Craiova - Compartimentul Analiza Informațiilor; percheziții domiciliare; documente bancare referitoare la I. LTD Cipru; adresa din 16 iunie 2014 a societății din Craiova de punere la dispoziție a unor documente contabile referitoare la relațiile comerciale cu SC R.

SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL și SC U. SRL; adresa din 15 octombrie 2013 a societății din Craiova de punere la dispoziție a unor documente contabile referitoare la relațiile comerciale cu SC R. SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL și SC U. SRL); documente bancare și contabile referitoare la SC R. SRL Craiova; documente bancare și contabile referitoare la SC U. SRL (v. 17); documente bancare și contabile referitoare la SC O. SRL; documente bancare și contabile referitoare la SC P. SRL; documente bancare și contabile referitoare la SC Y. SRL; documente bancare și contabile referitoare la SC V.

SRL (v. 21); adresa din 25 septembrie 2013 a Agenției de Control și Încasare Giurgiu; documente de transport ridicate de la SC F. SRL Băilești; copii ale unor documente de transport ridicate de la o altă societate comercială din Craiova, inculpată în caută; documente de transport ridicate de la SC J.J. SRL; adresa din 13 iunie 2014 a societății din Sibiu și documentele atașate conform opisului anexă; contractul de vânzare cumpărare din 01 februarie 2012 încheiat între societatea din Sibiu și I. LTD Cipru, facturile fiscale, avizele de însoțire a mărfii și documentele de transport aferente; facturile fiscale aferente relației comerciale dintre SC E.E. SRL și societatea din Sibiu; contractul de vânzare - cumpărare din 10 martie 2011 dintre SC D.D.

SRL București și societatea din Sibiu, facturile fiscale aferente și extrasele de cont; documente bancare și contabile referitoare la SC E.E. SRL; adresa din 29 decembrie 2014 a Agenția Județeană a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud privind verificarea realității operațiunilor comerciale intracomunitare dintre SC E.E. SRL și M. SPA Italia; declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală; documente aferente relației dintre SC O.O. SRL și SC E.E. SRL și societatea din Sibiu; documente aferente relației dintre SC Z.Z.

SRL, SC Y.Y. SRL, SC A.A.A. SRL, SC B.B.B. SRL, SC N. SRL, SC C.C.C. SRL și societatea din Sibiu; documente puse la dispoziție de SC D.D.D. SRL, SC U.U. SRL, SC E.E.E. SRL, SC F.F.F. SRL, SC C.C.C. SRL, SC G.G.G. SRL, SC H.H.H. SRL, SC I.I.I. SRL și SC J.J.J. SRL; acte de control, sesizări ale organelor de urmărire penală sau alte documente întocmite ca urmare a controalelor fiscale efectuate la societățile comerciale, declarațiile inculpaților A., B., G., H., E., C., D. și SC F. SRL Băilești, prin reprezentant legal K.K.K., care au arătat că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor, arătând că își mențin în totalitate declarațiile date în faza de urmărire penală.

Reținând, așadar, că inculpații A., B., G., H., E., C., D., SC F. SRL Băilești sunt autorii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, iar vinovăția acestora este dovedită în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu probatoriile administrate în faza de urmărire penală, inclusiv declarațiile inculpaților date în fața instanței de judecată, prin care au recunoscut săvârșirea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii abreviate prevăzute de art. 374, art. 375 C proc. pen., cu consecința prev. de art. 396 alin. (1) C. proc. pen., arătând că își mențin în totalitate declarațiile date în faza de urmărire penală, Curtea a constatat că au fost respectate condițiile de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana inculpaților pentru a se permite stabilirea unor pedepse.

Pe de altă parte, Curtea, din oficiu, dar și la cererile formulate de apărătorii aleși, având în vedere că de la data săvârșirii faptelor și până la soluționarea definitivă a cauzei cu privire la aceștia, a intrat în vigoare Legea nr. 289/2009 privind C. pen., a analizat incidența dispozițiilor art. 5 C. pen. actual, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

În acest sens, a arătat că examinarea încadrării juridice a faptelor, urmare a situației tranzitorii, este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă, pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiunea penală ce urmează a fi aplicată fiecăruia dintre inculpați.

Curtea a reținut, în raport de cele mai sus menționate, că pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta penală, iar unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege.

De asemenea, aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor privitoare la circumstanțele agravante și atenuante, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal, unitar, pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală.

Așa fiind, pentru a compara cele două legi, Curtea a analizat consecințele faptelor în legea în vigoare la data săvârșirii ei, încadrarea juridică dată faptelor în actul de sesizare a instanței și sancțiunile ce decurg din incriminare - și consecințele faptelor în urma intrării în vigoare a legii noi.

Analizând, așadar, incidența dispozițiilor art. 5 C. pen., în raport de cele menționate, față de împrejurarea că în ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., aceasta se pedepsește cu închisoare de la 1 și 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar conform dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, aceeași infracțiune se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, precum și raportat la reținerea formei continuate a infracțiunii de evaziune fiscală, Curtea a apreciat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaților A., B., C., D., E., SC F. SRL Băilești este N.C.P., astfel încât a dispus condamnarea acestora, conform noii reglementări.

În raport de cele sus-menționate și de starea de fapt reținută anterior, Curtea a constatat, că, în drept, fapta inculpatului A., care în calitate de administrator împuternicit al I. LTD Cipru, pentru perioada octombrie 2011 - septembrie 2012 a constituit alături de inculpatul B. și alți 5 inculpați un grup infracțional organizat, la care au mai aderat inculpații C., G., H., D., E. și alți 2 inculpați - pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

Pe de altă parte, fapta aceluiași inculpat, care la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, prin activitățile desfășurate în aceeași perioadă, respectiv octombrie 2011 - septembrie 2012 de procurare de documente contabile emise în numele SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj, SC Y. SRL Craiova, de procurare de documente de transport, emise în numele SC F. SRL Băilești și o altă societate comercială de transport din Craiova inculpată în cauză, remiterea acestora către reprezentanții din Craiova și societății din Sibiu, efectuarea de viramente bancare etc., a contribuit la:

- înregistrarea în perioada noiembrie 2011 - octombrie 2012 în evidența contabilă a societății din Craiova a 151 de facturi fiscale și 274 de avize de însoțire a mărfii ca provenind de la SC U. SRL, Oboga, jud. Olt, SC R. SRL Craiova, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj și SC Y. SRL Craiova;

- înregistrarea în evidența contabilă a societății din Sibiu a 97 de facturi fiscale, 315 avize de însoțire a mărfuri și 330 de documente de transport acelorași materiale de construcții, aferente relației intracomunitare cu I. LTD Cipru, societate pentru care era împuternicit să efectueze acte de comerț, documente reprezentând cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale, scopul evidențierii lor în contabilitatea acestor societăți fiind acela de a disimula adevărata proveniență a mărfurilor, cu consecința acumulării tuturor obligațiilor fiscale aferente operațiunilor comerciale derulate în cadrul acestui circuit în sarcina: SC R. SRL Craiova, SC U. SRL, com. Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj și SC Y. SRL Craiova, rezultatul final fiind obținerea unor importante sume de bani și, implicit, prejudicierea bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Constatând, așadar, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul A. a săvârșit cu vinovăție faptele pentru care este cercetat, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen., a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei având în vedere dispozițiile art. 74 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate în raport de împrejurările și modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

Pe de altă parte, Curtea a avut în vedere împrejurarea că inculpatul A. a fost inițiatorul și coordonatorul întregii grupări infracționale, împreună cu inculpatul B., având calitatea de administratori împuterniciți ai I. LTD Cipru, având un rol determinant în derularea activității infracționale, dar și datele care caracterizează persoana inculpatului, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a acestuia, precum și împrejurarea că din fișa de cazier judiciar rezultă că prin Ordonanța nr. 9964/P/2010 din 2 iulie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, față de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei pentru fapta prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/2934, ceea ce denotă perseverență infracțională.

Raportat la împrejurările concrete ale cauzei, Curtea a apreciat că nu se impune aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, solicitarea inculpatului prin apărătorul ales fiind nefondată.

Așa fiind, s-a apreciind că scopul preventiv - educativ al pedepsei, astfel cum este prevăzut de legiuitor, poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție al acesteia și nu se impune aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 91 C. pen.

Cu privire la inculpatul B., reținând că acesta este autorul infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și în raport de starea de fapt reținută, Curtea a constatat că, în drept, fapta inculpatului, constând în aceea că, în calitate de administrator împuternicit al I. LTD Cipru, pentru perioada octombrie 2011 - martie 2012 a constituit alături de inculpatul A. și alți 5 inculpați un grup infracțional organizat la care au mai aderat inculpatul C., precum și alți 2 inculpați - pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

Curtea a mai constatat că fapta aceluiași inculpat, care la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, prin activitățile desfășurate în aceeași perioadă: procurare de documente contabile emise în numele SC R. SRL Craiova, SC U. SRL Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj, procurare de documente de transport emise în numele SC F. SRL Băilești și o altă societate comercială de transport din Craiova, inculpată în cauză remiterea acestora către reprezentanții societății din Craiova și societății din Sibiu, efectuarea de viramente bancare etc., a contribuit la:

- înregistrarea în perioada noiembrie 2011 - octombrie 2012 în evidența contabilă a societății din Craiova a 151 de facturi fiscale și 274 de avize de însoțire a mărfii ca provenind de la SC R. SRL Craiova, SC U. SRL, Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj și SC Y. SRL Craiova;

- înregistrarea în evidența contabilă a societății din Sibiu a 97 de facturi fiscale, 315 avize de însoțire a mărfuri și 330 de documente de transport acelorași materiale de construcții, aferente relației intracomunitare cu I. LTD Cipru, societate pentru care era împuternicit să efectueze acte de comerț, documente reprezentând cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale, scopul evidențierii lor în contabilitatea acestor societăți fiind acela de a disimula adevărata proveniență a mărfurilor, cu consecința acumulării tuturor obligațiilor fiscale aferente operațiunilor comerciale derulate în cadrul acestui circuit în sarcina: SC R. SRL Craiova, SC U. SRL, com. Oboga, jud. Olt, SC O. SRL Brădești, jud. Dolj, SC Y. SRL Craiova rezultatul final fiind obținerea unor importante sume de bani și, implicit, prejudicierea bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând, așadar, vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei ținând seama de criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art. 74 C. pen., în raport de gravitatea faptelor reținute în sarcina sa și periculozitatea infractorului, evaluate conform criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. a) - g) C. pen., respectiv modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

De asemenea, Curtea, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului B., Curtea a avut în vedere că acesta a fost inițiatorul și coordonatorul întregii grupări infracționale, împreună cu inculpatul A., având calitatea de administratori împuterniciți ai I. LTD Cipru, cu un rol determinant în derularea activității infracționale, dar și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Pe de altă parte, Curtea a mai constatat că din fișa de cazier judiciar a inculpatului B. rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 540 din 17 decembrie 2012, a Tribunalului Dolj, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2012, modificată prin Decizia penală nr. 193 din 23 mai 2013, a Curții de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/63/2012, definitivă prin Decizia nr. 3794 din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv 1 an închisoare pentru fapta prev. de art. 26 C. pen. anterior, art. 2801 din Legea nr. 31/1990, republicată, în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare, conform art. 861 și 862 C. pen. anterior, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani și 11 luni.

În executarea acestei pedepse inculpatul a fost arestat la 4 aprilie 2012, conform mandatului de arestare preventivă nr. 43 din 4 aprilie 2012 emis de Tribunalul Dolj și eliberat la 23 mai 2013, conform Deciziei penale nr. 193 de la 23 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Anterior, prin Ordonanța nr. 609/P/2011 din 18 mai 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, față de același inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 500 lei, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 147 din Legea nr. 85/2006, iar prin Ordonanța nr. 9222/P/2009 din 29 noiembrie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus scoaterea inculpatului de sub urmărire penală, conform art. 91 lit. c) C. pen. anterior și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 parag. 3 din Legea nr. 59/1934, astfel cum rezultă din aceeași fișă de cazier judiciar privind pe inculpatul B., ceea ce denotă perseverență infracțională.

De asemenea, Curtea a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, astfel încât raportat și la antecedentele penale ale inculpatului, se impune față de acesta un tratament sancționator adecvat care să reprezinte deopotrivă, o sancțiune pentru încălcarea legii, dar și un mijloc de reeducare, în sensul conformării conduitei sale viitoare la rigorile legii penale, în scopul prevenirii săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni.

Așa fiind a apreciat că scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins doar prin executarea în regim de detenție a acesteia.

În raport de cele sus-menționate și constatând că inculpatul B. a comis infracțiunile deduse judecății pe parcursul termenului de supraveghere stabilit conform sentinței penale nr. 540 din 17 decembrie 2012, a Tribunalului Dolj, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2012, modificată prin Decizia penală nr. 193 din 23 mai 2013, a Curții de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/63/2012, definitivă prin Decizia nr. 3794 din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 97 C. pen., Curtea a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 11 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală sus-menționată.

Pe baza situației de fapt reținută anterior, Curtea a constatat că, în drept, fapta inculpatului C., constând în aceea că în calitate de administrator al SC U. SRL Oboga, jud. Olt și de administrator de fapt al SC V. SRL Tg. Jiu, pentru perioada decembrie 2011 - iunie 2012 a aderat la grupul infracțional organizat constituit din inculpații A., B., precum și din alți 3 inculpați, din care mai fac parte alți 2 inculpați și la care au mai aderat inculpații G., H., D., E., precum și alți 2 inculpați - pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, care în aceeași perioadă, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv:

- în calitate de administrator al SC U. SRL Oboga, jud. Olt a pus la dispoziție facturi fiscale emise în numele acestei societăți și a contribuit astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Craiova a 47 de facturi fiscale și 117 avize de însoțire a mărfii, documente reprezentând cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale;

- în calitate de administrator de fapt al SC V. SRL Tg. Jiu a pus la dispoziție, în perioada mai - iunie 2012, documente ale acestei societăți și mijloace de utilizare a contului bancar (carduri și dispozitive electronice), a completat și semnat de facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii în numele acestei societăți, contribuind astfel la realizarea unui circuit fictiv de mărfuri pe relația societatea din Craiova - SC O. SRL Brădești - SC V. SRL. Târgu-Jiu - I. LTD - societatea din Sibiu, scopul acțiunilor conjugate ale tuturor membrilor grupării infracționale fiind sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, cu consecința obținerii unor importante sume de bani și a prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând, dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul C. este autorul infracțiunilor pentru care este cercetat, instanța a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei ținând seama de criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate în raport de împrejurările și modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

De asemenea, Curtea a avut în vedere și datele care caracterizează persoana inculpatului - integrat socio - profesional și fără antecedente penale, dar și contribuția redusă a acestuia în derularea activității infracționale, vârsta tânără, nivelul de educație și starea de sănătate, precum și situația familială și socială a inculpatului.

Așa fiind și constatând că faptele deduse judecății prezintă un grad ridicat de pericol social, prin natura și complexitatea fenomenului infracțional, ce tinde să ia o amploare deosebită, s-a apreciat că și în cazul acestui inculpat doar executarea în regim de detenție a pedepsei poate asigura scopul preventiv - educativ, astfel cum este definit de legiuitor.

S-a apreciat, așadar, că raportat la modul concret de evaluare a valorilor apărate de legea penală, se impune un tratament sancționator adecvat care să reprezinte deopotrivă, o sancțiune pentru încălcarea legii, dar și un mijloc de reeducare al inculpatului, în sensul conformării conduitei sale viitoare la rigorile legii penale, în scopul prevenirii săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni.

În ceea ce privește pe inculpatul D., raportat la situația de fapt descrisă anterior și apreciind că vinovăția inculpatului este dovedită în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a constatat că, în drept, fapta inculpatului, care în calitate de administrator al SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava, pentru perioada octombrie 2011 - martie 2012, a aderat la grupul infracțional organizat constituit din 3 inculpați din care mai fac parte inculpații A., B., precum și alți 2 inculpați și la care au mai aderat și alți doi inculpați G., C., pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, care în aceeași perioadă, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv în calitate de administrator al SC E.E. SRL com. Fântâna Mare, jud. Suceava, a pus la dispoziție facturi fiscale emise în numele acestei societăți și a contribuit astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Sibiu a 124 de facturi fiscale, documente ce nu au la bază operațiuni economice reale, scopul evidențierii lor în contabilitate fiind acela de a disimula achiziționarea mărfurilor din spațiul intracomunitar și implicit, de a crea aparența de legalitate a deducerii T.V.A., cu consecința obținerii unor importante sume de bani și prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând T.V.A., aferentă întregii activități infracționale a grupului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C. pen., evaluate în raport de gradul de pericol social ridicat al faptelor comise și periculozitatea infractorului, în raport de împrejurările concrete și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul comiterii faptelor și scopul urmărit, precum și natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului, precum și a modalității de executare a acesteia, Curtea a avut în vedere vârsta, starea de sănătate și împrejurarea că inculpatul este neșcolarizat, situația familială și socială a acestuia, dar a ținut seama și de împrejurarea că din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, recunoscând în totalitate faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu, însă a apreciat că doar executarea în regim de detenție a pedepsei poate realiza scopul educativ - preventiv prevăzut de legiuitor.

Așa fiind și apreciind că raportat la modul concret de evaluare a valorilor apărate de lege, se impune un tratament sancționator adecvat, care să reprezinte, deopotrivă, o sancțiune pentru încălcarea legii, dar și un mijloc de reeducare a inculpatului, în sensul conformării conduitei sale viitoare la rigorile legii penale și pentru prevenirea săvârșirii de către acesta a unor noi infracțiuni, Curtea a aplicat inculpatului pedepse cu închisoare, în regim de detenție.

Cu privire la inculpatul E., Curtea reținând situația de fapt expusă mai sus, a constatat că, în drept, fapta acestuia, în calitate de administrator al SC F. SRL Băilești, pentru perioada noiembrie 2011 - septembrie 2012, a aderat la grupul infracțional organizat constituit din inculpații A., B., precum și alți trei inculpați din care mai fac parte alți doi inculpați și la care au mai aderat inculpații G., C., H., precum și alți doi inculpați - pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, care în aceeași perioadă, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv în calitate de administrator al SC F. SRL Băilești, a pus la dispoziție documente de transport emise în numele acestei societăți și a ajutat astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Sibiu a unor operațiuni comerciale de livrare de materiale de construcții către I. LTD Cipru, documente ce reflectă însă operațiuni comerciale fictive, scopul evidențierii lor în contabilitate fiind disimularea livrării mărfurilor pe teritoriul național și, implicit, sustragerea de la plata T.V.A., cu consecința obținerii unor importante sume de bani și prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând, așadar, vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei ținând seama de criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art. 74 C. pen., în raport de gravitatea faptelor reținute în sarcina sa și periculozitatea infractorului, evaluate conform criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. a) - g) C. pen., respectiv modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

Pe de altă parte, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a ținut seama de contribuția inculpatului E. la derularea activității infracționale, prin angrenarea în cadrul acesteia și a SC F. SRL Băilești administrată de acesta, dar a avut în vedere și datele care caracterizează persoana inculpatului, integrat socio - profesional, fără antecedente penale, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate situația familială și socială a inculpatului.

Așa fiind a apreciat că doar executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate inculpatului poate realiza scopul educativ - preventiv al pedepsei astfel cum este definit de legiuitor și nu se impune aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 91 C. pen.

Cu privire la inculpata persoana juridică SC F. SRL Băilești, în raport de starea de fapt reținută, s-a constatat că, în drept, fapta inculpatei persoană juridică, constând în aceea că în perioada noiembrie 2011 - septembrie 2012, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, au fost puse la dispoziție documente de transport emise în numele SC F. SRL Băilești, fapt ce a ajutat astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Sibiu a unor operațiuni comerciale de livrare de materiale de construcții către I. LTD Cipru, documente ce reflectă însă operațiuni comerciale fictive, scopul evidențierii lor în contabilitate fiind disimularea livrării mărfurilor pe teritoriul național și, implicit, sustragerea de la plata T.V.A., cu consecința obținerii unor importante sume de bani și prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând, așadar, vinovăția acesteia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a dispus condamnarea inculpatei persoană juridică SC F. SRL Băilești, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. rap. la art. 137 alin. (1) rap. la art. 137 alin. (3) C. pen. și alin. (4) lit. d) C. pen., având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, la pedeapsa de 75.000 lei amendă penală (corespunzătoare a 75 zile amendă a câte 1.000 lei fiecare zi) și pedeapsa complementară prev. de art. 136 alin. (1) lit. d) și e) C. pen., respectiv interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice și plasarea sub supraveghere judiciară, pe o durată de câte 1 an.

În ceea ce-i privește pe inculpații G. și H., Curtea a constatat că legea penală mai favorabilă acestora este C. pen. de la 1968.

În acest sens, analizând incidența dispozițiilor art. 5 C. pen., în raport de împrejurarea că inculpatul G. a comis infracțiunile deduse judecății aflându-se în stare de recidivă postexecutorie, iar cu privire la inculpatul H., faptele deduse judecății sunt concurente cu infracțiuni pentru care același inculpat a fost condamnat definitiv și întrucât ambii inculpați au solicitat, în ultimul cuvânt, contopirea pedepselor, Curtea a considerat că legea penală mai favorabilă aplicabilă acestora este C. pen. de la 1968, astfel încât a reîncadrat faptele conform vechii reglementări.

Așa fiind și în baza art. 386 C. proc. pen., cu aplic art. 5 C. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului G., din infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen. și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 și prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1968 și art. 37 lit. b) C. pen. de la 1968, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. de la 1968.

În raport de starea de fapt reținută, Curtea a constatat că, în drept, inculpatului G., care în calitate de administrator al SC O. SRL Brădești, jud. Dolj și de administrator de fapt al SC Y. SRL Craiova, pentru perioada februarie - iunie 2012 a aderat la grupul infracțional organizat constituit din inculpații A., B., și din alți 3 inculpați, din care mai fac partea alți 2 inculpați și la care au mai aderat inculpații C., H., D., E., precum și alți 2 inculpați, pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, care în aceeași perioadă, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv;

- în calitate de administrator al SC O. SRL Brădești, jud. Dolj a pus la dispoziție facturi fiscale emise în numele SC O. SRL Brădești, jud. Dolj și a contribuit astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Craiova a 39 de facturi fiscale și 71 de avize de însoțire a mărfii, documente reprezentând cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale;

- în calitate de administrator de fapt al SC Y. SRL Craiova a pus la dispoziție, în perioada iunie - septembrie 2012, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv de facturi fiscale emise în numele SC Y. SRL Craiova, contribuind astfel la înregistrarea în evidența contabilă a societății din Craiova a 53 de facturi fiscale și 86 de avize de însoțire a mărfii, documente reprezentând cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale;

- scopul acțiunilor conjugate ale tuturor membrilor grupării infracționale fiind sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, cu consecința obținerii unor importante sume de bani și a prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând valoarea T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei, ținând seama de criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art. 74 C. pen., în raport de gravitatea faptelor reținute în sarcina sa și periculozitatea infractorului, evaluate conform criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. a)-g)) C. pen., respectiv modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională și caracterul transfrontalier al acesteia, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

Pe de altă parte, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a ținut seama de contribuția inculpatului în cadrul grupului infracțional, dar a avut în vedere și datele care caracterizează persoana inculpatului, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate situația familială și socială a inculpatului, dar și împrejurarea că inculpatul a comis faptele deduse judecății aflându-se în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen., fiind condamnat anterior la pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 ani și 8 ani, inclusiv pentru fapte de același gen, demonstrând perseverență infracțională, astfel încât față de acesta se impune un tratament sancționator adecvat, care să reprezinte deopotrivă o sancțiune pentru încălcarea legii penale, dar și un mijloc de reeducare în scopul prevenirii săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni.

Astfel, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul G. a fost condamnat anterior la pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 C. pen. prin sentința penală nr. 603 din 23 septembrie 2003 a Tribunalului Olt, definitivă prin Decizia penală nr. 65 de la 9 februarie 2004 a Curții de Apel Craiova, în executarea acesteia fiind arestat preventiv la 17 martie 2003 și eliberat la 12 mai 2006, conform sentinței penale nr. 2193/2006 emisă de Judecătoria Craiova, cu un rest rămas neexecutat de 735 zile.

Cu privire la inculpatul H., în raport de situația de fapt reținută, Curtea a constatat că în drept, fapta inculpatului, care în calitate de administrator al SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj, pentru perioada noiembrie 2011 - februarie 2012 a aderat la grupul infracțional organizat constituit din inculpații A., B., precum și din alți 3 inculpați din care mai fac parte alți 2 inculpați și la care au mai aderat inculpații G., C., D., E., precum și alți 2 inculpați - pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, care în aceeași perioadă, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, a pus la dispoziție datele de identificare ale SC P. SRL. Cârna, jud. Dolj și contul bancar și a contribuit astfel la realizarea unor relații comerciale fictive cu SC R. SRL Craiova și SC O. SRL Brădești, furnizori pentru societatea din Craiova și, implicit, la evidențierea unor cheltuieli ce nu au la bază operațiuni economice reale, scopul acțiunilor conjugate ale tuturor membrilor grupării infracționale fiind sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, cu consecința obținerii unor importante sume de bani și a prejudicierii bugetului de stat cu suma de 9.238.577 de lei, reprezentând T.V.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.

Reținând, așadar, vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepsei ținând seama de criteriile generale de individualizarea pedepsei prev. de art. 74 C. pen., în raport de gravitatea faptelor reținute în sarcina sa și periculozitatea infractorului, evaluate conform criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. a)-g) C. pen., respectiv modul concret de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii faptelor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, numărul foarte mare al participanților la activitatea infracțională, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, constând în recunoașterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu.

Pe de altă parte, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, Curtea a ținut seama de contribuția inculpatului în derularea activității infracționale, datele care caracterizează persoana inculpatului, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate situația familială și socială a inculpatului, dar și antecedentele penale ale acestuia.

În acest sens, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul H. a mai fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 1564 din 7 iunie 2011 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 857 din 16 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 alin. (1) și art. 189 alin. (2) C. pen. anterior, comisă împreună cu inculpatul G., în executarea acesteia fiind arestat la 28 decembrie 2009, conform mandatului de arestare preventivă nr. 156 emis de Judecătoria Craiova și eliberat la 2 ianuarie 2010 conform încheierii din 2 ianuarie 2010 dispusă în Dosarul nr. x/63/2009 al Tribunalului Dolj.

De asemenea, prin sentința penală nr. 10 din 24 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Balș definitivă prin Decizia penală nr. 879 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, inculpatul H. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea faptei prev. de art. 208 C. pen. anterior, art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior, art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen. anterior, art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Inculpatul H. a fost arestat la 18 februarie 2014, conform Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1738/2011 din 18 februarie 2014 emis de Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 2.

Pe de altă parte, din fișa de cazier judiciar rezultă că față de inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unor sancțiuni administrative prin Ordonanțele nr. 217/P/2011 din 27 februarie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș, Ordonanța nr. 132/P/2011 din 7 martie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, prin Ordonanța nr. 1156/P/2012 din 1 februarie 2013 emisă de Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea și Ordonanța nr. 002/P/2012 din 14 ianuarie 2014 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.

Curtea a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul H. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1564 din data de 07 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2011, definitivă prin decizia penală nr. 857 din 16 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova și cu faptele pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 10 din 24 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria Balș, în Dosarul nr. x/184/2012, definitivă prin decizia penală nr. 879 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova.

Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial Craiova și inculpații A., B., D., C., E. și SC F. SRL Băilești.

Parchetul a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul pedepsei aplicate inculpatei persoană juridică SC F. SRL Băilești apreciată că fiind în alte limite decât cele prevăzute de lege. În acest sens, s-a arătat că, față de limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de evaziune fiscală cuprinse între 5 și 11 ani, raportarea se face la art. 137 alin. (1) rap. la art. 137 alin. (3) și alin. (4) lit. d) C. pen., respectiv între 240 și 420 zile-amendă. Aceste limite urmează a fi reduse cu o pătrime, în conformitate cu art. 396 alin. (1) C. proc. pen., noile limite situându-se între 180 - 315 zile-amendă. În consecință, s-a apreciat că pedeapsa aplicată în cauză inculpatei persoană juridică de 75 zile-amendă nu se încadrează în limitele fixate de art. 137 alin. (1) rap. la art. 137 alin. (3) și alin. (4) lit. d) C. pen. (240 - 420 zile-amendă), chiar reduse cu o pătrime, 180 - 315 zile-amendă, fiind în cu totul alte limite.

Inculpatul A. a solicitat, în principal, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că soluția de disjungere a cauzei față de ceilalți inculpați este nelegală în raport de infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, în condițiile în care, în cauza disjunsă se administrează probe care îi vizează pe toți inculpații, inclusiv pe cei care și-au recunoscut vinovăția, dată fiind situația de indivizibilitate a faptelor reținute, dar și în raport de infracțiunea de evaziune fiscală, care este o infracțiune de prejudiciu, în condițiile în care, pe de o parte, în opinia inculpatului prejudiciul nu este stabilit, administrându-se în continuare probe în dosarul inițial, iar, pe de altă parte, o mare parte din prejudiciul estimat a fost achitat de inculpata persoană juridică SC L.L.L. SRL Craiova, cu consecințe asupra cuantumul pedepselor aplicate. În acest sens, apărarea a arătat că în ipoteza în care se stabilește prin expertiză contabilă că prejudiciul este mai mic decât cel estimat și se constată că a fost achitat, inculpații care nu și-au recunoscut vinovăția, ar putea beneficia de pedepse mult mai mici sau o posibilă achitare, apelantul fiind astfel prejudiciat, neexistând egalitate de tratament.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor în raport de dispozițiile art. 74, 75 alin. (2) lit. b), 76 alin. (1) C. pen., reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și aplicarea art. 91 C. pen. În acest sens, s-a arătat că reindividualizarea se poate face având în vedere că instanța de fond, prin încălcarea art. 371 C. proc. pen., a reținut, în lipsa mențiunilor din rechizitoriu, rolul inculpatului de coordonator și inițiator al întregii grupări infracționale, reținerea greșită de către aceeași instanță a împrejurării că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, făcând trimitere la ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, și, astfel, a aplicat o pedeapsă foarte mare și s-a solicitat instanței de apel să dea eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpatului, care este integrat în societate, este căsătorit și are un copil minor.

De asemenea, s-a mai solicitat reținerea beneficiului art. 19 din Legea nr. 682/2002 întrucât, în Dosarul nr. x/P/2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a comunicat că se efectuează acte de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, fiind astfel incidente, în opinia apelantului inculpat, dispozițiile legale menționate.

Totodată, s-a susținut și nelegalitatea sentinței penale sub aspectul greșitei deduceri a perioadei reținerii, arestului preventiv și al arestului la domiciliu, ultimă măsură preventivă încetând efectiv la 20 iunie 2015 - dată la care a rămas definitivă încheierea pronunțată la 17 iunie 2015 și când i s-a comunicat soluția de către serviciul de supraveghere.

Inculpatul B. a solicitat, în principal, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea reunirii cauzelor, motivat de faptul că hotărârea de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală circumscrisă unui prejudiciu de 9.238.577 lei este nelegală, în opinia apărării, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 377 alin. (5) C. proc. pen., întrucât încadrarea juridică în forma agravată a art. 9 alin. (3) din Legea nr. 241/2005 a fost stabilită de procuror și preluată de instanță, fără a se administra niciun mijloc de probă pentru stabilirea întinderii reale a prejudiciului de instanța de judecată. Inculpatul a arătat că a contestat prejudiciul în cadrul dosarului disjuns în care urmează să se soluționeze latura civilă. Or, în contextul în care cuantumul prejudiciului este contestat, judecarea acțiunii penale este indisolubil legată de soluționarea acțiunii civile. Astfel, s-a arătat că, în cadrul soluționării unitare a cauzei penale, stabilirea prejudiciului prin fapta de evaziune fiscală constituie un element esențial ce se reflectă în încadrarea juridică a faptei și în procesul individualizării pedepsei.

În subsidiar, apărarea apelantului a solicitat individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, prin reținerea vechiului C. pen. ca lege penală mai favorabilă în raport de lipsa obligativității aplicării sporului de pedeapsă, așa cum este prevăzut actualmente în art. 39 lit. b) C. pen.

Totodată, s-a mai solicitat reținerea prevederilor art. 74 și 76 lit. b) C. pen. anterior, precum și faptul că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat, după cum reține și organul de urmărire penală, în perioada septembrie 2011 - martie 2012, activitatea celorlalți participanți din dosar continuându-se până în septembrie 2012 - ianuarie 2013.

Inculpatul D. a criticat sentința penală sub aspectul greșitei aplicări a prevederilor art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă și sub aspectul cuantumului și a modalității de executare a pedepsei aplicate.

Cu raportare la primul motiv de apel, s-a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor N.C.P., reținând ca unic motiv în aprecierea legii penale mai favorabile limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. S-a apreciat că, în considerarea și a Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, legea penală mai favorabilă inculpatului este C. pen. anterior atât prin prisma modulului de calcul al cuantumului pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, cât și din perspectiva circumstanțelor atenuante ce pot fi reținute în cauză prin prisma art. 74 C. pen. anterior, cât și efectul și aplicarea acestora prin prisma art. 76 din același cod. S-a arătat că dacă, potrivit N.C.P., în cazul concursului de infracțiuni, instanța va aplica pedeapsa cea mai mare, la care va adăuga un spor obligatoriu de o treime din cuantumul total al celorlalte pedepse, prin comparație, în vechea reglementare acest spor era facultativ și modul de calcul al pedepsei rezultante era în favoarea apelantului inculpat. În raport de efectele circumstanțelor atenuante, potrivit noii reglementări penale, efectul reținerii acestora este doar reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, indiferent de numărul circumstanțelor atenuante, instanța nefiind obligată să coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. Potrivit vechii reglementări penale, efectul circumstanțelor atenuante este unul mult mai pronunțat și evident în favoarea inculpatului, completul de judecată fiind obligat să aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Ca atare, s-a arătat că este de domeniul evidenței că legea penală mai favorabilă inculpatului D. este V.C.P.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel, s-a solicitat a se avea în vedere, de instanța de apel, la stabilirea cuantumului și a modalității de executare a pedepsei atitudinea procesuală a inculpatului care a adoptat o poziție de recunoaștere încă de la prima sa audiere în fața organului de urmărire penală și de cooperare pe deplin cu organele de anchetă, înțelegând să prezinte detaliat întreaga modalitate de funcționare a mecanismului infracțional, rolul subsidiar al inculpatului în cadrul acestui mecanism, fiind atras în activitatea infracțională de reprezentanții SC M.M.M. SRL Sibiu, care au profitat de pregătirea școlară redusă a inculpatului și circumstanțele sale personale, fiind la primul conflict cu legea penală, integrat în familie și societate, ceea ce denotă, în opinia apărării, profilul socio-moral bun al inculpatului și subliniază caracterul izolat al faptelor reținute în sarcina sa.

S-a menționat că inculpatului nu i s-a imputat niciun prejudiciu, acesta fiind reținut doar în sarcina persoanelor juridice SC M.M.M. SRL Sibiu și SC L.L.L. SRL Craiova, fiind achitat în proporție de două treimi.

În considerarea acestor argumente, s-a apreciat că se impune reținerea în favoarea apelantului inculpat a circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) C. pen. anterior, iar ca efect al art. 76 lit. b) din același cod, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, apărarea a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. anterior cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei și, în subsidiar, a prevederilor art. 861 C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în raport de persoana inculpatului, de rolul redus și subsidiar în economia mecanismului infracțional, de conduita corectă a acestuia, care a conștientizat pe deplin consecințele intersectării sferei ilicitului penal, așa încât executarea unei pedepse neprivative de libertate este aptă să realizeze scopul educativ-preventiv prevăzut de legiuitor.

Cu ocazia dezbaterilor, apărarea apelantului inculpat a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât stabilirea cuantumului prejudiciului este de natura infracțiunii de evaziune fiscală și, în situația în care inculpaților din cauza disjunsă li se vor aplica pedepse mai mici urmare a stabilirii unui prejudiciu mai mic, apelantul inculpat va fi privat de un proces echitabil.

Inculpatul C. a criticat sentința penală raportat la două aspecte și anume greșita aplicare a prevederilor art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă și sub aspectul cuantumului și modalității de executare a pedepsei aplicate.

Cu raportare la primul motiv de apel, s-a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor N.C.P., reținând ca unic motiv în aprecierea legii penale mai favorabile limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. S-a apreciat că, în considerarea și a Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, legea penală mai favorabilă inculpatului este C. pen. anterior atât prin prisma modulului de calcul al cuantumului pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, cât și din perspectiva circumstanțelor atenuante ce pot fi reținute în cauză prin prisma art. 74 C. pen. anterior, cât și efectul și aplicarea acestora prin prisma art. 76 din același cod. S-a arătat că dacă, potrivit N.C.P., în cazul concursului de infracțiuni, instanța va aplica pedeapsa cea mai mare, la care va adăuga un spor obligatoriu de o treime din cuantumul total al celorlalte pedepse, prin comparație, în vechea reglementare acest spor era facultativ și modul de calcul al pedepsei rezultante era în favoarea apelantului inculpat. În raport de efectele circumstanțelor atenuante, potrivit noii reglementări penale, efectul reținerii acestora este doar reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, indiferent de numărul circumstanțelor atenuante, instanța nefiind obligată să coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. Potrivit vechii reglementări penale, efectul circumstanțelor atenuante este unul mult mai pronunțat și evident în favoarea inculpatului, completul de judecată fiind obligat să aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Ca atare, s-a arătat că este de domeniul evidenței că legea penală mai favorabilă inculpatului C. este V.C.P.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel, s-a solicitat a se avea în vedere, de instanța de apel, la stabilirea cuantumului și a modalității de executare a pedepsei atitudinea procesuală a inculpatului care a adoptat o poziție de recunoaștere încă de la prima sa audiere în fața organului de urmărire penală și de cooperare pe deplin cu organele de anchetă, înțelegând să prezinte detaliat întreaga modalitate de funcționare a mecanismului infracțional, rolul subsidiar al inculpatului în cadrul acestui mecanism, fiind atras în activitatea infracțională de A., care a profitat de pregătirea școlară redusă a inculpatului și circumstanțele sale personale, fiind la primul conflict cu legea penală, integrat în familie și societate, ceea ce denotă, în opinia apărării, profilul socio-moral bun al inculpatului și subliniază caracterul izolat al faptelor reținute în sarcina sa.

S-a menționat că inculpatului nu i s-a imputat niciun prejudiciu, acesta fiind reținut doar în sarcina persoanelor juridice SC M.M.M. SRL Sibiu și SC L.L.L. SRL Craiova.

În considerarea acestor argumente, s-a apreciat că se impune reținerea în favoarea apelantului inculpat a circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) C. pen. anterior, iar ca efect al art. 76 lit. b) din același cod, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, apărarea a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. anterior cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei și, în subsidiar, a prevederilor art. 861 C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în raport de persoana inculpatului, de rolul redus și subsidiar în economia mecanismului infracțional, de conduita corectă a acestuia, care a conștientizat pe deplin consecințele intersectării sferei ilicitului penal, așa încât executarea unei pedepse neprivative de libertate este aptă să realizeze scopul educativ-preventiv prevăzut de legiuitor.

Cu ocazia dezbaterilor, apărarea apelantului inculpat a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea analizării laturii civile a cauzei. În același sens, a mai arătat că instanța de fond nu a avut în vedere valoarea prejudiciului în ceea ce privește individualizarea pedepsei. În subsidiar, a solicitat judecarea cauzei de către instanța de apel, conform celor menționate în motivele de apel depuse la dosar și expuse anterior.

Inculpatul E. a criticat sentința penală apreciind că se impunea reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) C. pen. întrucât a făcut eforturi pentru diminuarea consecințelor faptelor comise, achitând suma de 9.720 de lei, reținută, în opinia inculpatului, cu titlu de prejudiciu. În același sens, s-a invocat și aportul apelantului în săvârșirea activității infracționale, apreciat ca fiind unul minor. Totodată, s-a arătat că rolul apelantului nu a fost unul determinat în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, înregistrarea operațiunilor fictive în contabilitatea autorilor infracțiunii nefiind condiționate de existența documentelor de transport eliberate de inculpat.

Un alt argument invocat de apelantul inculpat în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) C. pen. are în vedere asigurarea proporționalității pedepselor aplicate în ceea ce-l privește cu pedepsele aplicate coinculpaților a căror activitate infracțională a fost mai intensă, dar ale căror sancțiuni sunt compatibile cu cele ce i-au fost aplicate lui, astfel că diferența dintre cuantumul pedepselor aplicate apelantului și cuantumul pedepselor aplicate autorilor infracțiunilor este doar de câteva luni. Această proporționalizare poate fi realizată, în opinia apelantului, prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute pentru ambele infracțiuni, satisfăcându-se, în concret, o justă individualizare a pedepsei.

În consecință, apărarea a solicitat ca instanța de apel să aibă în vedere la individualizarea pedepselor contribuția redusă a inculpatului în derularea întregului mecanism infracțional și circumstanțele personale, inculpatul fiind integrat socio-profesional, fiind principalul întreținător al familiei, are o societate cu câțiva zeci de angajați care depind în mare măsură de inculpat, nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând încă de la început faptele.

Cât privește infracțiunea de evaziune fiscală, în formă agravată, inculpatul a arătat că nu a avut cunoștință de cuantumul sumelor ce au fost înscrise în contabilitatea firmei din Sibiu și nu a beneficiat de sumele provenite din mecanismul evazionist.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării, în condițiile art. 91 C. pen., oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat persoanei inculpatului și să garanteze resocializarea sa viitoare pozitivă, scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate. S-a invocat, cu titlu generic, jurisprudența Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și practica internă, în sensul abandonării progresive a abordării pedepsei ca sursă de satisfacție exclusivă și abordarea pedepsei ca mijloc de stabilire a unui echilibru între infractor și interesul public.

S-a arătat că prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă în detenție s-a încălcat acest echilibru având în vedere, pe de o parte, împrejurările în care a devenit infractor și, pe de altă parte, faptul că legislativul a statuat că o persoană care intră într-o incidență penală trebuie corectată civic, psihic și comportamental, astfel încât să se realizeze reeducarea și reintegrarea în societate. Totodată, s-a invocat principiul proporționalității regăsit în Rezoluția Consiliului Europei nr. 65/1 și în Recomandarea Consiliului Europei nr. (99)/22, textele evocate consacrând ideea potrivit căreia sancțiunea cu închisoarea constituie ultimul resort din punct de vedere al corecției penale, ideea ce se regăsește și în Recomandările Consiliului Europei nr. R/87/18.

De asemenea, a mai fost invocat și principiul individualizării regăsit în recomandarea Uniunii Europene Rezoluția nr. 65/1, conform căruia la alegerea măsurilor alternative trebuie să se țină cont de circumstanțele cazului, faptele comise, personalitatea infractorului, pericolul pe care acesta îl prezintă pentru comunitate și posibilitatea de reintegrare socială a acestuia printr-o măsură alternativă detenției. În acest sens, inculpatul a arătat că, începând cu perioada în care a fost supus actului de justiție, și-a reevaluat sistemul de valori, având un comportament ireproșabil, în acest fel scopul procesului penal fiind atins încă de la acest moment.

În concluzie, inculpatul a considerat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei poate fi generată atât de gradul de autodeterminare, cât și de inexistența unei necesități stringente din punct de vedere al corecției prin sistem penitenciar.

Cu ocazia dezbaterilor, apelantul inculpat a invocat împrejurările menționate anterior în subsidiar.

În principal, apelantul a criticat soluția de disjungere prin care se încălcă, în opinia apărării, art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a solicitat trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea reunirii, numai în acest fel existând posibilitatea de a-și face apărări în mod unitar, în condițiile în care la Curtea de Apel Craiova, apărările inculpatului privesc numai latura civilă a cauzei. Totodată, a contestat modalitatea în care instanța de fond a reținut în motivare că inculpații au urmărit să aibă un profit împreună, prejudiciul fiind privit în mod global.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, s-a apreciat că, în raport de posibilitatea reținerii circumstanțelor atenuante și efectele acestora, legea mai favorabilă inculpatului este V.C.P.

Inculpata persoană juridică SC F. SRL Băilești a solicitat reducerea amenzii aplicate, arătând, totodată, că dispozițiile C. pen. anterior îi erau mai favorabile apelantei. În acest sens, s-a arătat că limitele de pedeapsă prevăzute în art. 711 alin. (3) C. pen. anterior erau cuprinse între 10.000 - 900.000 lei. În C. pen. în vigoare, pedeapsa cu amenda se aplică în două etape : prima etapă presupune, conform art. 137 alin. (1) C. pen., stabilirea cuantumului unei zile amendă, cuprinse între 100 și 5.000 lei, în funcție de cifra de afaceri, precum și de celelalte obligații ale persoanei juridice, iar a doua etapă presupune stabilirea numărului de zile de amendă conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, număr care variază între 240 și 420 zile, conform art. 137 alin. (4) lit. d) C. pen. pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005. Astfel, dacă s-ar avea în vedere minimul amenzii de 100 lei și minimul numărului de zile s-ar ajunge la o pedeapsă de 24.000 de lei (depășind minimul amenzii de 10.000 de lei prevăzut de C. pen. anterior), iar cuantumul maxim al pedepsei ar ajunge la 2.100.000 lei (420 zile x 5.000 lei) superior maximului de 900.000 lei prevăzut de C. pen. anterior.

În același timp, s-a mai arătat că, prin efectul circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. anterior (atitudinea sinceră), efecte prevăzute de art. 76 lit. b) din același cod, pedeapsa poate fi coborâtă până la un an, cu o reducere corespunzătoare a limitelor minimului special al amenzii între 5.000 - 6.000 de lei. În schimb, efectele circumstanțelor atenuante conform dispozițiilor C. pen. în vigoare ar duce la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă de la 3 ani și 4 luni la 7 ani și 4 luni, iar prin efectul art. 396 alin. (1) C. proc. pen. s-ar ajunge la o pedeapsă între 2 ani și 6 luni și 5 ani și 6 luni, corespunzător, conform art. 137 lit. c) C. pen., unor limite ale amenzii între 180 și 300 zile-amendă, deci un cuantum minim al amenzii de 18.000 lei, față de 5.000 - 6.000 de lei, pe V.C.P.

De asemenea, pedeapsa complementară aplicată inculpatei persoană juridică constând în plasarea sub supraveghere judiciară, pe o durată de un an nu era prevăzută de C. pen. anterior, așa încât s-a apreciat că și sub acest aspect legea veche era mai favorabilă.

În concluzie, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, urmând a se stabili pedeapsa în raport de art. 711 C. pen. anterior, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 din același cod (atitudinea sinceră și stăruința de a repara paguba), cu efectele prevăzute de art. 76 din vechea reglementare, precum și împrejurarea că dosarul s-a judecat în procedura simplificată prevăzută de art. 396 alin. (1) C. proc. pen. În plus, în privința individualizării cuantumului pedepsei stabilite, s-a mai solicitat reducerea acestuia având în vedere și împrejurările ce rezultă din datele financiare ale societății, respectiv faptul că apelanta avea datorii în anul 2014 de 1.167.793 lei, iar în anul 2015 datorii de 1.187.412 lei, fiind foarte aproape de faliment, situație în care aplicarea unei amenzi de 75.000 de lei nu ține seama de starea societății, suma fiind excesivă.

Analizând apelurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpații D., C., E., SC F. SRL Băilești și A. sunt fondate, iar apelul declarat de inculpatul B. este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prioritar, Înalta Curte va analiza motivul de nelegalitate invocat de apelanții inculpați D., C., E., A. și B. cu privire la soluția de disjungere a cauzei, pe latură penală, cu privire la inculpații care nu au solicitat judecarea cauzei conform procedurii abreviate prevăzute de art. 349 alin. (2), art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen. și, pe latură civilă, cu privire la toți inculpații, inclusiv apelanții inculpați din prezenta cale de atac, pronunțată de instanța de fond prin încheierea din data de 11 februarie 2016.

Critica apelanților vizează, în esență, încadrarea juridică în forma agravată a infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, în condițiile în care aceștia contestă valoarea prejudiciului, după propriile afirmații, în cauză disjunsă, respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, în condițiile în care, în cauza disjunsă, se administrează probe, în opinia apelantului A., care îi privește pe toți inculpații, inclusiv pe cei care și-au recunoscut vinovăția.

Înalta Curte apreciază că motivul de apel al inculpaților este neîntemeiat.

Potrivit art. 375 cu referire la art. 374 alin. (4) C. proc. pen., procedura în cazul recunoașterii învinuirii - ce presupune ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, este aplicabilă în situația în care inculpatul recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa.

De asemenea, conform art. 396 alin. (1) C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime în cazul pedepsei închisorii, atunci când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1)1 și (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat.

În raport de dispozițiile legale precitate anterior, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a respectat întocmai prevederile procedurale incidente în materie.

Analizând actele dosarului, instanța de apel constată că prin declarațiile date la termenul din 18 decembrie 2015, în fața instanței de fond, inculpații D., C., E., A. și B. au arătat că recunosc faptele reținute în sarcina lor și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform dispozițiilor art. 375 C. proc. pen. cu consecința prevăzută de art. 396 alin. (1) din același cod. Au menționat că recunosc faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare, în totalitatea lor și nu solicită administrarea altor probe în afara celor administrate în faza de urmărire penală. De asemenea, și-au menținut în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Totodată, la termenul din data de 11 februarie 2016, la interpelarea judecătorului fondului, toți apelanții inculpați, cu excepția apelantului A., au solicitat disjungerea cauzei pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiție și, în raport de poziția procesuală manifestată de apelanții inculpați, care au recunoscut faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu și au solicitat judecarea cauzei conform procedurii abreviate, curtea a constatat că, în speță, există motive temeinice care impun disjungerea cauzei, procedând în conformitate cu art. 46 alin. (1) și (2), respectiv art. 26 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen.

Revenind la criticile pe fondul cauzei, Înalta Curte apreciază că, în mod legal și temeinic, instanța de fond a apreciat că acțiunea coordonată și conjugată a tuturor membrilor grupului infracțional organizat, care au urmărit, în plan imediat, obținerea de importante beneficii materiale prin evidențierea de cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori prin evidențierea altor operațiuni fictive, impune reținerea, în sarcina fiecărui membru al grupului, a întregului prejudiciu produs ca urmare a acționării împreună, în mod conjugat, pentru atingerea scopului propus, principiul răspunderii solidare ce guvernează, în consecință, acțiunea civilă, fiind corolarul răspunderii din punct de vedere penal al membrilor care au constituit sau care au aderat la grupul infracțional organizat.

Înalta Curte apreciază că argumentele instanței de fond expuse anterior se bazează pe probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care apelanții inculpați nu le-au contestat, și care dovedesc împrejurarea că producerea prejudiciului a fost generată de acțiunile concertate ale tuturor inculpaților, inclusiv de activitatea apelanților din prezenta cale de atac.

Preparator, instanța de control judiciar constată că, în cauză, s-a stabilit în mod corect de către instanța de fond situația de fapt, care nu este contestată de către apelanții inculpați, așa încât nu mai este necesară reluarea considerentelor deja expuse în sentința penală atacată, urmând a fi expuse în continuare împrejurările de fapt relevante în raport de criticile formulate de apelanții inculpați.

Astfel, din probele administrate în cauză, expuse în detaliu în considerentele sentinței penale apelate, rezultă că reprezentanții societăților comerciale SC L.L.L. SRL Craiova, SC P. SRL, SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL, SC V. SRL, I. LTD Cipru, SC M.M.M. SRL Sibiu au creat un circuit financiar menit a susține aparența unor operațiuni comerciale reale având ca obiect materiale de construcții. În realitate, în scopul obținerii de venituri ilicite prin sustragerea de la plata T.V.A.-ului, pe de o parte, ca urmare a simulării unor operațiuni intracomunitare, iar pe de altă parte, prin introducerea în circuit a unor societăți comerciale colectoare de T.V.A. ce emiteau către beneficiarul final facturi fiscale care-i conferea dreptul de deducere a acestei taxe a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 9.238.577 de lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză fiscală judiciară întocmit în cursul urmăririi penale și din raportul de constatare întocmit la data de 14 august 2014 de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

Astfel, SC M.M.M. SRL (denumită de instanța de fond societatea comercială din Sibiu) a înregistrat 97 de facturi fiscale de livrări de bunuri în care figura în calitate de cumpărător I. LTD, pe care le-a declarat ca livrări fără T.V.A. Operațiunile nu au avut calitatea unor livrări intracomunitare, societatea din Cipru figurând doar scriptic ca beneficiar (mărfurile fiind livrate direct SC L.L.L. SRL), așa încât taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) în valoare de 4.166.222 lei trebuia colectată și plătită la bugetul de stat.

De asemenea, facturile de achiziție de mărfuri (124 facturi fiscale) înregistrate în evidenta contabilă a SC M.M.M. SRL, ca provenind de la SC E.E. SRL, au caracter fictiv așa încât nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 145 alin. (2) și art. 146 alin. (1) din C. fisc. pentru exercitarea dreptului de deducere a T.V.A.-ului în sumă de 1.545.050,57 lei.

Totodată, facturile de achiziție de mărfuri (151 facturi fiscale) înregistrate în evidența contabilă a SC L.L.L. SRL (denumită de instanța de fond societatea comercială din Craiova) ca provenind de la SC R. SRL Craiova, SC U. SRL, SC O. SRL și SC Y. SRL au caracter fictiv, aceste societăți având rolul formal de furnizori pentru SC L.L.L. SRL, așa încât această din urmă societate nu ar fi trebuit să deducă T.V.A.-ul în cuantum de 3.527.305 lei, rezultând obligația achitării acestei sume către bugetul de stat.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, în cauză, a fost constituit un grup infracțional organizat de către apelanții inculpați A. și B., la care au aderat mai multe persoane, printre care și apelanții inculpați D., C. și E., fiecare dintre inculpați având un rol prestabilit în mecanismul infracțional evazionist.

Astfel, apelanții inculpați A. și B. au fost inițiatorii și coordonatorii grupării infracționale, cooptând în activitatea ilicită mai multe persoane, inclusiv pe apelanții inculpați E. și C. și intimații inculpați H. și G.

Cei doi apelanți, A. și B., au avut calitatea de administratori împuterniciți la I. LTD Cipru, fiind și cei care au efectuat demersuri în vederea identificării de societăți comerciale care să figureze, în mod fictiv, drept „cumpărător” al mărfurilor pretins livrate în numele societății din Cipru.

Rolul celor doi inculpați nu s-a limitat la racolarea persoanelor menționate anterior (inculpați care au solicitat judecata în procedura recunoașterii vinovăției), activitatea infracțională având un caracter complex și elaborat, fiind derulată pe mai multe paliere și având ca finalitate sustragerea de la plata obligațiilor datorate bugetului de stat de SC M.M.M. SRL Sibiu și SC L.L.L. SRL Craiova, dar și obținerea unor beneficii financiare substanțiale în favoarea celor doi apelanți inculpați. Astfel, din raportul de expertiză fiscală efectuat în cursul urmăririi penale cât și din declarațiile unora dintre persoanele audiate în faza urmăririi penale rezultă că, prin controlul exercitat asupra societăților comerciale intermediare, inculpații A. și B. au beneficiat de majoritatea retragerilor de numerar din conturile SC U. SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL, SC P. SRL, I. LTD. Din declarația dată de inculpatul A., aflată la fila 32 din vol. 2 d.u.p., rezultă că inculpatul B., deși fusese arestat, a avut beneficii financiare și din activitatea derulată prin SC Y. SRL inclusiv până în luna septembrie 2012.

Inculpatul D., administrator al SC E.E. SRL, a avut rolul de furnizor fictiv de bunuri pentru SC M.M.M. SRL Sibiu, societatea fiind interpusă pentru a ascunde caracterul intracomunitar al achizițiilor de mărfuri efectuate de SC M.M.M. SRL de la furnizorul italian M. SPA. Astfel, în perioada octombrie 2011 - martie 2012, inculpatul a pus la dispoziția SC M.M.M. SRL documente false (facturi, avize) emise în numele SC E.E. SRL în valoare de 7.982.761,28 lei, cu T.V.A.-ul aferent în sumă de 1.545.050,57 lei, pentru a asigura societății din Sibiu posibilitatea deducerii T.V.A.-ului. Documentele nu aveau la bază operațiuni economice reale, scopul exclusiv al evidențierii acestora în contabilitatea SC M.M.M. SRL Sibiu fiind de a disimula achiziționarea mărfurilor din spațiul intracomunitar și de a crea aparența a legalitate a deducerii T.V.A.-ului.

Activitatea infracțională a inculpatului C. a fost reținută în legătură cu relațiile comerciale efectuate la nivel scriptic de societățile comerciale SC U. SRL, inculpatul având calitatea formală de administrator și SC V. SRL, la care inculpatul era administrator de fapt, în perioada decembrie 2011 - iunie 2012, cele două societăți fiind interpuse fictiv în lanțul livrărilor/achizițiilor de bunuri între SC M.M.M. SRL și SC L.L.L. SRL Craiova. Rolul apelantului inculpat (ca și în cazul intimaților inculpați H. și G. în legătură cu SC R. SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL, SC P. SRL) se limita la emiterea de facturi fiscale ce atestau desfășurarea de operațiuni comerciale fictive, scopul evidențierii în contabilitatea societăților interpuse în lanțul infracțional (SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL, SC Y. SRL, SC V. SRL) fiind de a disimula adevărata proveniență a mărfurilor, cu consecința acumulării obligațiilor fiscale aferente operațiunilor comerciale derulate în sarcina acestora - firme mici, fără logistică și personal, cu o durată de funcționare redusă, ceea ce conduce la imposibilitatea recuperării obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat. Rolul societăților intermediare era de a fi interpuse între I. LTD Cipru și SC L.L.L. SRL Craiova în scopul creării dreptului acestei din urmă societăți de a-și deduce T.V.A.-ul, drept pe care nu l-ar fi avut, conform art. 157 alin. (2) din C. fisc., în situația în care era beneficiara directă a mărfurilor pretins livrate de societatea din Cipru (obligația de plată a T.V.A.-ului revenea societății care figura ca furnizor pentru SC L.L.L. SRL).

În ceea ce-l privește pe apelantul inculpat E., administrator al SC F. SRL, rolul acestuia a constat în punerea la dispoziția coinculpaților, la diferite intervale de timp, în perioada noiembrie 2011 - septembrie 2012, de documente de transport emise în numele societății, care au fost folosite pentru atestarea unor curse fictive privind transportul mărfurilor pe relația SC M.M.M. SRL - I. LTD. Aceste înscrisuri atestau, în mod nereal, că marfa livrată de SC M.M.M. SRL Sibiu a părăsit teritoriul țării, astfel încât societatea din Sibiu a înregistrat în evidența contabilă operațiuni comerciale de livrare de bunuri către I. LTD Cipru, scopul urmărit fiind disimularea livrării mărfurilor pe teritoriul național și sustragerea de la plata T.V.A.-ului.

Din cele arătate anterior, rezultă că, prin activitățile derulate de apelanții inculpați, fiecare dintre aceștia a contribuit la înregistrarea în evidențele contabile ale societăților din Sibiu și din Craiova, respectiv SC M.M.M. SRL Sibiu și SC L.L.L. SRL Craiova, a unor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Astfel, prin înregistrările inexacte operate în contabilitatea celor două societăți comerciale, la bugetul statului nu a fost încasată suma de bani aferentă tranzacțiilor fictive dintre SC M.M.M. SRL Sibiu și SC E.E. SRL ori I. LTD Cipru. Totodată, bugetul de stat a fost diminuat și cu suma de bani de care a beneficiat SC L.L.L. SRL Craiova, ca urmare deducerii de T.V.A., prin înregistrarea relațiilor comerciale fictive cu SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL și SC Y. SRL.

În consecință, acțiunea coordonată și conjugată a tuturor membrilor grupului infracțional organizat, din care fac parte și apelanții inculpați, a determinat producerea unui prejudiciu adus bugetului de stat compus din : suma datorată de SC M.M.M. SRL Sibiu, urmarea „relației” cu SC E.E. SRL, în cuantum de 1.545.050,57 lei; suma datorată de SC M.M.M. SRL Sibiu, urmarea „relației” cu I. LTD Cipru în cuantum de 4.166.222 lei; suma datorată de SC L.L.L. SRL Craiova, urmarea „relațiilor” cu SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL și SC Y. SRL în cuantum de 3.527.305 lei.

În contextul argumentelor invocate anterior, în mod corect s-a reținut în sarcina apelanților inculpați infracțiunea de evaziune fiscală, în forma agravată, în condițiile în care prejudiciul a fost produs prin acțiunea concertată a tuturor membrilor grupului infracțional, precum și infracțiunea de constituire, respectiv aderare la un grup infracțional organizat.

Faptul că în cauza disjunsă se administrează probe cu privire la ambele infracțiuni nu are relevanță în prezenta cale de atac, în condițiile în care instanța de fond urmează să se pronunțe exclusiv în ceea ce privește activitatea infracțională presupus comisă de inculpații care nu au apelat la procedura simplificată.

Susținerile apelanților inculpați în sensul că prejudiciul nu este stabilit, administrându-se probe în continuare în cauza disjunsă aflată pe rolul curții de apel, respectiv că prejudiciul este contestat în dosarul disjuns sau că nu s-au administrat mijloace de probă pentru stabilirea prejudiciului au caracter pur speculativ și reprezintă opinia subiectivă a inculpaților asupra cauzei penale disjunse. Mai mult, aceste critici sunt în contradicție cu actele aflate în dosarul de urmărire penală, prejudiciul fiind stabilit, în mod cert, prin probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv raportul de expertiză fiscală, raportul de constatare și înscrisurile atașate dosarului cauzei.

De altfel, așa cum s-a arătat anterior în considerentele prezentei decizii, apelanții inculpați au declarat în fața instanței de fond că recunosc faptele astfel cum au reținute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanței și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, prejudiciul a fost stabilit prin raportul de expertiză fiscală judiciară la valoarea de 9.238.577 lei (în același cuantum ca și în raportul de constatare) și se compune din : 1.545.050 lei reprezentând T.V.A. dedusă de SC M.M.M. SRL Sibiu din facturile de achiziție de la SC E.E. SRL, 3.527.305 lei T.V.A. dedusă de SC L.L.L. SRL Craiova din facturile de achiziție de la SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL și SC Y. SRL și 4.166.222 lei care ar fi trebuit colectată de SC M.M.M. SRL Sibiu aferentă livrărilor către I. LTD Cipru.

Din raportul de expertiză rezultă că SC M.M.M. SRL Sibiu a înregistrat în evidența contabilă aprovizionări de la SC E.E. SRL în valoare de 7.982.761,28 lei, din care valoare fără T.V.A. de 6.437.710,71 lei și a dedus nelegal T.V.A. în sumă de 1.545.050,57 lei. Totodată, SC M.M.M. SRL Sibiu a emis facturi și avize de însoțire a mărfii către I. LTD Cipru în valoare fără T.V.A. de 17.359.260 lei, iar în cazul în care mărfurile livrate nu ar fi părăsit teritoriul României, fiind livrate direct la intern (cum s-a și întâmplat) nu ar mai fi fost îndeplinită condiția privind „livrarea intracomunitară”, fiind necesară colectarea taxei pe valoare adăugată. Prin aplicarea cotei standard de 24% asupra valorii facturilor emise de SC M.M.M. SRL Sibiu către I. LTD Cipru rezultă T.V.A. în sumă de 4.166.222 lei. În concluzie, expertul judiciar a stabilit T.V.A. ce ar fi trebuit plătită suplimentar de 5.711.272,57 lei (1.545.050,57 lei + 4.166.222 lei).

Expertul judiciar a mai arătat că SC L.L.L. SRL Craiova a dedus, în mod nelegal, T.V.A. în valoare de 3.527.305 lei, aferentă facturilor de achiziții emise în numele SC R. SRL, SC U. SRL, SC O. SRL și SC Y. SRL, defalcate pe furnizor după cum urmează : aferent facturilor care au înscris furnizor SC R. SRL, T.V.A. în sumă de 227.338 lei; aferent facturilor care au înscris furnizor SC U. SRL, T.V.A. în sumă de 1.355.769 lei; aferent facturilor care au înscris furnizor SC O. SRL, T.V.A. în sumă de 874.629 lei; aferent facturilor care au înscris furnizor SC Y. SRL, T.V.A. în sumă de 1.069.569 lei.

Față de cele expuse, în mod legal s-a avut în vedere de instanța de fond, la încadrarea juridică a infracțiunii de evaziune fiscală, prejudiciul total al cărui cuantum a fost menționat în raportul de expertiză fiscală judiciară.

În ceea ce privește opinia separată a expertului parte al apelantului inculpat E. la obiectivul nr. 5 din raportul de expertiză, Înalta Curte apreciază că nu poate fi avută în vedere la stabilirea prejudiciului, în raport de specificul activității infracționale din prezenta cauză, astfel cum a fost expusă anterior în considerentele prezentei decizii.

Astfel la obiectivul nr. 5 - care ar fi fost valoarea T.V.A. care ar fi trebuit a fi colectată, în cazul în care mărfurile aferente livrărilor declarate și înregistrate ca intracomunitare de SC M.M.M. SRL Sibiu către I. LTD Cipru, nu ar fi părăsit teritoriul național, fiind livrate direct la intern, expertul judiciar a arătat că „SC M.M.M. SRL Sibiu a emis facturi și avize de însoțire a mărfii către I. LTD Cipru în valoare fără T.V.A. de 17.359.260 lei, iar în cazul în care mărfurile livrate nu ar fi părăsit teritoriul României, fiind livrate direct la intern (cum s-a și întâmplat) nu ar mai fi fost îndeplinită condiția privind „livrarea intracomunitară”, fiind necesară colectarea taxei pe valoare adăugată. Prin aplicarea cotei standard de 24% asupra valorii facturilor emise de SC M.M.M. SRL Sibiu către I. LTD Cipru rezultă T.V.A. în sumă de 4.166.222 lei”.

Expertul parte al apelantului inculpat E. a arătat că „răspunsul la întrebarea nr. 5 : atunci când prestațiile declarate și înregistrate intracomunitare nu au fost efectuate în afara teritoriului național ci în interiorul țării sunt supuse taxării și în situația noastră T.V.A. colectată este = 9.581 lei rezultată din înmulțirea bazei de impozitare (total facturat fără T.V.A.) 39.919 x 24% T.V.A. = 9.581 lei.”

Astfel, se constată că expertul parte a calculat T.V.A.-ul aferent facturilor emise de SC F. SRL către I. LTD Cipru în valoare fără T.V.A. de 9.000 euro (contravaloarea în lei de 39.919 lei) : 39.919 lei x 24% = 9581 lei (T.V.A.).

Însă, activitatea infracțională ce face obiectul cauzei nu se limitează doar la serviciile pretins prestate conform contractului de prestări servicii nr. 2/01 noiembrie 2011 încheiat între SC F. SRL și I. LTD (privind închirierea autotractorului și a semiremorcii), operațiuni fictive, după cum însuși inculpatul a declarat. Activitatea infracțională din prezenta cauză a avut un caracter complex, în care au fost implicate mai multe persoane și societăți comerciale, inculpatul E. fiind angrenat într-un mecanism infracțional evazionist, astfel că propriile acțiuni își pierd caracterul individual și se împletesc într-un tot unitar cu acțiunile concertate ale membrilor grupului infracțional organizat.

În consecință, după cum s-a mai arătat, încadrarea juridică în ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală se stabilește în raport de prejudiciul total rezultat din întreaga activitate derulată de grupul infracțional organizat și nu defalcat în raport de fiecare membru al grupului.

Nici împrejurarea relevată de apărare în sensul că a fost achitată o parte din prejudiciu, de către SC L.L.L. SRL Craiova, nu are relevanță în prezenta cauză, ci numai în ceea ce privește latură civilă, ce face obiectul cauzei disjunse.

Pe de altă parte, posibilitatea aplicării unor pedepse mai mici inculpaților din cauza disjunsă, în raport de un eventual cuantum mai redus al prejudiciului, nu poată fi luată în considerare, fiind o ipoteză pur teoretică și speculativă.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor, toți apelanții inculpați au formulat critici de netemeinicie a sentinței penale, contestând și modalitatea în care instanța de fond a stabilit legea penală în vigoare ca fiind lege penală mai favorabilă.

Totodată, apelantul inculpat E. a invocat faptul că instanța de fond nu a aplicat pedepse proporționale în raport de contribuția fiecărui inculpat, diferența dintre autorii infracțiunii și complice fiind doar de câteva luni, în condițiile în care apreciază că nu îi pot fi imputate inițiativa activității infracționale, numărul și importanța actelor materiale comise.

Pornind de la critica apelantului inculpat E., pe care instanța de control judiciar o apreciază ca fiind parțial întemeiată, se constată că, într-adevăr, pedepsele aplicate de către instanța de fond, sub aspectul cuantumului, sunt disproporționate în raport de contribuția concretă a apelanților la comiterea faptelor. Astfel, se constată că există diferențe nesemnificative din punctul de vedere al cuantumului pedepselor între inițiatorii și coordonatorii grupului infracțional care au avut beneficii financiare substanțiale din activitatea infracțională, inculpații A. și B., pe de o parte, și inculpații D., C., E., pe de altă parte, aceștia din urmă având o contribuție mai redusă în derularea întregului mecanism infracțional și care, spre deosebire de ceilalți doi inculpați, nu au mai avut tangențe cu legea penală.

În raport de aceste criterii, respectiv rolul subsidiar al inculpaților în cadrul mecanismului infracțional, conduită bună adoptată înainte de săvârșirea infracțiunilor, aceștia fiind la primul conflict cu legea penală, atitudinea inculpaților după comiterea faptelor constând în prezentarea în fața autorităților judiciare, circumstanțele lor personale și familiale, se impune reindividualizarea pedepselor apelanților D., C. și E.

Astfel, împrejurările relevate au caracterul de circumstanțe atenuante judiciare conform art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior, efectul reținerii acestora fiind, conform art. 76 alin. (1) lit. c) din același cod, coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Având în vedere că aceste împrejurări nu constituie circumstanțe atenuante conform art. 75 C. pen., Înalta Curte apreciază că legea penală mai favorabilă apelanților inculpați D., C. și E. este C. pen. anterior.

În raport de rolul avut de inculpații A. și B., participația efectivă a acestora în cadrul activității infracționale ce face obiectul cauzei, precum și antecedentele penale ale acestora nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestora.

Pe de altă parte, se constată că instanța de fond, în mod greșit, a încadrat faptele inculpaților A. și B. în infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., raportându-se la limite de pedepse cuprinse între 1 și 5 ani închisoare. Având în vedere că infracțiunea de evaziune fiscală pentru care s-a dispus condamnarea celor doi inculpați a fost încadrată de instanța de fond în dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu limite de pedeapsă de la 5 la 11 ani închisoare, urmau a fi reținute prevederile art. 367 alin. (2) C. pen. (când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani) cu limite aflate între 3 și 10 închisoare, cu consecința stabilirii unor pedepse majorate în raport de limitele legale prevăzute în textul de lege sancționator.

Însă, această nelegalitate nu poate fi îndreptată în prezenta cauză, întrucât s-ar agrava situația inculpaților A. și B. în propria cale de atac, contrar prevederile art. 418 C. proc. pen., în condițiile în care nici apelul declarat de parchet nu îi privește pe aceștia.

Față de cele arătate, Înalta Curte urmează a dispune condamnarea inculpaților D., C. și E. conform dispozițiilor legii vechi, apreciată ca fiind mai favorabilă inculpaților, în raport, după cum s-a arătat deja, de reținerea circumstanțelor atenuante și efectele acestora, conform art. 74 și 76 C. pen. anterior, respectiv de regimul aplicabil concursului de infracțional, mai favorabil conform art. 34 C. pen. anterior.

Astfel, instanța de apel, prin aplicarea art. 5 C. pen., va dispune condamnarea inculpaților D., C. și E., pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, la o pedeapsă situată sub minimul prevăzut de lege de 3 ani și 4 luni închisoare (o treime din 5 ani) de câte 1 an închisoare.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și va dispune condamnarea fiecăruia dintre inculpații D., C. și E., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., respectiv cu aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, cu reținerea formei de participație a complicității în cazul inculpatului E., la o pedeapsă situată sub minimul prevăzut de lege de 3 ani și 4 luni închisoare (o treime din 5 ani) de câte 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, va contopi pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpați, în pedeapsa cea mai grea, stabilind o pedeapsă principală rezultantă de 2 ani închisoare.

În raport de prevederile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2009 privind C. pen., conform cărora pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă, Înalta Curte va aplica fiecăruia dintre inculpați pedepse accesorii și complementare potrivit C. pen. anterior.

Astfel, în baza art. 71 C. pen. anterior, urmează a interzice fiecăruia dintre cei trei inculpați, în raport de fiecare dintre infracțiunile pentru care se va dispune condamnarea, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Totodată, în baza art. 65 C. pen. anterior, va interzice inculpaților, ca pedeapsă complementară, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 din același cod.

În ceea ce privește modalitatea de executare, Înalta Curte apreciază că, în raport de natura infracțiunilor săvârșite, modalitatea în care au fost comise, gradul de pericol social ridicat al acestora, valoarea prejudiciului, apelanții inculpați D., C. și E. fiind implicați într-un circuit infracțional evazionist prin care s-a prejudiciat bugetul de stat cu o sumă importantă de bani - 9.238.577 de lei, se impune aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție, numai în acest mod realizându-se scopul educativ și preventiv al pedepsei.

Pedeapsa aplicată trebuie adecvată nu numai în raport cu persoana inculpatului, dar și în raport de fapta săvârșită, care rămâne totuși în centrul procesului de individualizare, fiind imperios necesar ca sancțiunea aplicată să fie proporțională cu gravitatea faptei comise.

Instanța de apel a avut în vedere în procesul de individualizare circumstanțele personale ale inculpaților, la momentul stabilirii cuantumului pedepsei aplicate, sub limita minimă stabilită de legiuitor, fiecăruia dintre inculpații D., C. și E. Însă, aceleași împrejurări nu pot constitui argumente suficiente și în ceea ce privește aplicarea unor pedepse neprivative de libertate, în raport de circumstanțele faptice specifice prezentei cauze expuse atât în considerentele hotărârii apelate, cât și în prezenta decizie penală.

Pe de altă parte, nu se justifică aplicarea unui regim de executare a pedepselor rezultante diferit de cel aplicat inculpaților A. și B., toți apelanții fiind membri ai aceluiași grup infracțional organizat.

Față de cele arătate, Înalta Curte nu poate primi cererile apelanților inculpați D., C. și E. de aplicare a unor pedepse neprivative de libertate. Invocarea, în acest sens, de către apelantul inculpat E. a mai multor recomandări și rezoluții ale Consiliului Europei (cu privire, în special, la supraaglomerarea închisorilor) nu poate conduce la o altă concluzie. Documentele menționate stabilesc doar angajamente sau poziții politice și, prin urmare, nu au forță juridică obligatorie, nefiind destinate să producă efecte juridice. Rezoluțiile Consiliului stabilesc activități viitoare prevăzute în cadrul unui anumit domeniu de politică, acestea nu produc efecte juridice. Recomandările Comitetului Miniștrilor nu au forță de constrângere, ele reflectă o formă de consens a guvernelor europene asupra unui anumit subiect. Prin intermediul recomandărilor, Comitetul Miniștrilor poate defini liniile directoare ale politicilor sau legislațiilor Statelor membre.

Referitor la solicitările apelanților inculpați A. și B. de reducere a cuantumului pedepselor aplicate de către instanța de fond, în raport de circumstanțele personale favorabile, Înalta Curte apreciază că sunt neîntemeiate față de natura și gravitatea infracțiunilor comise, rolul avut de inculpați în derularea activității infracționale, urmările produse prin faptele acestora și antecedentele penale rezultate din fișele de cazier. Se constată că, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, instanța de fond le-a aplicat acestora pedepse apropiate de minimul special, astfel încât o reducere a acestora nu se justifică.

Așa cum s-a arătat anterior, nu se impune reținerea în favoarea celor doi inculpați de circumstanțe atenuante, așa încât solicitarea apelantului B. de aplicare a dispozițiilor C. pen. anterior ca lege penală mai favorabilă nu se justifică. Mai mult, după cum s-a arătat și anterior, instanța de fond a avut în vedere în cazul infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat limite de pedeapsă cuprinse între 1 și 5 ani închisoare, stabilind legea penală la favorabilă în raport de aceste limite, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este stabilită în limitele de la 5 la 20 ani închisoare. Dat fiind faptul că instanța de fond a aplicat inculpatului pentru această infracțiune o pedeapsă peste medie, menținând coordonatele deja stabilite și nefiind motive care să justifice aplicarea unui regim sancționator mai blând inculpatului, s-ar ajunge la aplicarea unei pedepse într-un cuantum substanțial majorat, ceea ce ar fi defavorabil apelantului inculpat.

În ceea ce privește critica apelantului A. privind pretinsa reținere eronată în considerentele sentinței penale a rolul inculpatului de coordonator și inițiator al întregii grupări infracționale, în lipsa mențiunilor din rechizitoriu, se constată că aceasta este neîntemeiată, această împrejurare fiind reținută întocmai în cuprinsul actului de sesizare a instanței. Totodată, s-a reținut corect de către instanța de fond împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, din mențiunile din fișa de cazier rezultând că inculpatul nu este la primul conflict de legea penală, neprezentând relevanță pe acest aspect faptul că nu s-a dispus trimiterea în judecată și i s-a aplicat o sancțiune administrativă la parchet.

Nici solicitarea aceluiași apelant inculpat de reținere a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu poate fi primită. Din relațiile înaintate Înaltei Curți, aflate la fila 111 vol. 2 din dosarul de apel, rezultă că în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a fost începută, respectiv extinsă, urmărirea penală in rem pentru infracțiunea prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005, respectiv art. 367 C. pen. În raport de conținutul relațiilor comunicate de unitatea de parchet, instanța de apel apreciază că prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu sunt aplicabile în cauză, nefiind aduse acuzații concrete unei persoane, astfel încât denunțul inculpatului nu a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a unei persoane care a comis o faptă penală.

Critica de nelegalitate a sentinței penale sub aspectul greșitei deduceri a perioadei reținerii, arestului preventiv și al arestului la domiciliu, invocată de apelantul inculpat A. este întemeiată, apelul inculpatul urmând a fi admis pe acest aspect. Deși măsura preventivă a arestului la domiciliu a fost înlocuită cu controlul judiciar prin încheierea din data de 17 iunie 2015, punerea efectivă în libertate a inculpatului de sub măsură privativă de libertate s-a realizat la 20 iunie 2015, dată la care a rămas definitivă încheierea din 17 iunie 2015 și când i s-a comunicat soluția de către serviciul de supraveghere.

În ceea ce privește apelul parchetului și al inculpatei persoană juridică SC F. SRL Băilești, Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate pentru motivele ce se vor expune în continuare.

Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei persoane juridice, în baza legii noi, la o pedeapsă de 75.000 lei amendă penală (corespunzătoare a 75 zile amendă a câte 1.000 lei fiecare zi) pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (1) C. proc. pen.

După cum a arătat apelantul parchet, față de limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de evaziune fiscală cuprinse între 5 și 11 ani închisoare, raportarea se face la art. 137 alin. (1) rap. la art. 137 alin. (3) și alin. (4) lit. d) C. pen., respectiv între 240 și 420 zile-amendă, limite reduse cu o pătrime, în conformitate cu art. 396 alin. (1) C. proc. pen., astfel că instanța de fond ar fi trebuit să se aplice o pedeapsă în limite situate între 180 - 315 zile-amendă. Aplicând inculpatei persoană juridică o pedeapsă de 75 zile-amendă, curtea de apel a aplicat o pedeapsă nelegală, așa încât criticile apelantului sunt întemeiate.

Însă, în acord cu apelul declarat de inculpată, Înalta Curte constată că legea penală mai favorabilă acesteia este C. pen. anterior.

Astfel, potrivit art. 711 alin. (3) C. pen. anterior, limitele amenzii aplicabile în raport de infracțiunea reținută în sarcina inculpatei erau cuprinse între 10.000 lei și 900.000 lei, reduse cu o pătrime, ajungând astfel de la 7.500 lei la 675.000 lei.

După cum s-a arătat anterior, limitele amenzii aplicabile inculpatei, conform C. pen. în vigoare erau cuprinse între 180 - 315 zile-amendă.

Calculând, în raport de prevederile art. 137 alin. (2) C. pen., limita minimă a amenzii este de 18.000 lei, iar limita maximă este egală cu 1.575.000 lei.

Or, având în vedere limitele de pedeapsă menționate anterior rezultă, cu certitudine, că dispozițiile C. pen. anterior îi sunt mai favorabile apelantei.

Pe de altă parte, se constată că instanța de fond nu a analizat, din perspectiva inculpatei persoană juridică, legea penală mai favorabilă acesteia, nefiind stabilit vreun criteriu care să conducă la concluzia că legea nouă îi este mai favorabilă SC F. SRL Băilești.

În ceea ce privește pedeapsa complementară, și sub acest aspect legea penală mai favorabilă este legea veche, în condițiile în care plasarea sub supraveghere judiciară nu are corespondent în niciuna dintre pedepsele complementare prevăzute în C. pen. anterior.

Față de cele arătate, instanța de apel urmează a face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 26 C. pen. anterior cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., va dispune condamnarea inculpatei persoană juridică SC F. SRL Băilești, la pedeapsa de 20.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității.

De asemenea, constatând că pedeapsa complementară aplicată persoanei juridice prev. de art. 136 alin. (1) lit. d) C. pen. are echivalent în art. 531 alin. (3) lit. d) Cp anterior, va aplica acesteia pedeapsa complementară prev. de art. 531 alin. (3) lit. d) C. pen. anterior, respectiv interdicția de a participa la procedurile de achiziții publice, pe aceeași perioadă stabilită de instanța de fond, respectiv pe o durată de un an.

Instanța de apel nu poate primi solicitarea apelantei persoane juridice de a se reține circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior constând în atitudinea sinceră a inculpatei, în condițiile în care s-au reținut în beneficiul acesteia prevederile art. 396 alin. (1) C. proc. pen., neputând da o dublă valență juridică aceleași împrejurări, respectiv atât reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege ca efect al aplicării procedurii simplificate, cât și reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.

Totodată, nu reține ca circumstanță atenuantă împrejurarea că persoana juridică a plătit o parte din prejudiciu, împrejurare invocată, de altfel și de inculpatul E. Din chitanța aflată la fila 231 din vol. 7 al instanței de fond rezultă că societatea a achitat la Agenția Națională de Administrație Fiscală suma de 9.581 lei, T.V.A. aferent facturilor emise. Or, suma plătită este infimă în raport de cuantumul prejudiciului, această împrejurare fiind reținută de instanța de apel ca și criteriu de individualizare a sancțiunii penale ce urmează a fi aplicate în cauză persoanei juridice.

În ceea ce privește solicitarea apelantei de a se avea în vedere la stabilirea pedepsei amenzii datele financiare ale societății, depuse la dosar, Înalta Curte constată că acest criteriu este specific dispozițiilor noii legi penale, fiind irelevante în raport de legea stabilită în cauză ca fiind mai favorabilă inculpatei persoană juridică, respectiv C. pen. anterior.

Față de cele arătate, Înalta Curte, constatând că pedeapsa aplicată de instanța de fond persoanei juridice este nelegală în raport de dispozițiile C. pen. în vigoare, va admite apelul parchetului, însă va da eficiență apelului declarat de inculpata SC F. SRL prin aplicarea unei pedepse conform C. pen. anterior, lege penală mai favorabilă persoanei juridice, prin limitele de pedeapsă și prin conținutul pedepselor complementare.

În concluzie, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpații D., C., E., SC F. SRL Băilești și A., împotriva sentinței penale nr. 81 din data de 11 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:

Va descontopi pedepsele rezultante aplicate inculpaților D., C. și E. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, va condamna pe fiecare dintre inculpații D. și C. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., respectiv cu aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, va condamnă pe fiecare dintre inculpații D. și C. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 65 C. pen. anterior, va interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 din același cod.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, va contopi pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpații D. și C. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, va condamna pe inculpatul E. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 26 C. pen. anterior cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., respectiv cu aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, va condamna pe inculpatul E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității.

În baza art. 65 C. pen. anterior, va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 din același cod.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, va contopi pedepsele aplicate inculpatului E. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior, va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 26 C. pen. anterior cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., va condamna pe inculpata persoană juridică SC F. SRL Băilești, la pedeapsa de 20.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității.

Va aplica inculpatei persoană juridică pedeapsa complementară prev. de art. 531 alin. (3) lit. d) C. pen. anterior, respectiv interdicția de a participa la procedurile de achiziții publice, pe o durată de 1 an.

În baza art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A., perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 6 octombrie 2014 la 20 iunie 2015, inclusiv.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea apelantului inculpat B. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de parchet și de inculpații D., C., E., SC F. SRL Băilești și A. vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații D., C., E., A. și B. în cuantum de câte 400 lei și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata SC F. SRL Băilești în cuantum de 520 lei se vor plăti, conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpații D., C., E., SC F. SRL Băilești și A., împotriva sentinței penale nr. 81 din data de 11 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:

Descontopește pedepsele rezultante aplicate inculpaților D., C. și E. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. Face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, condamnă pe fiecare dintre inculpații D. și C. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., respectiv cu aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, condamnă pe fiecare dintre inculpații D. și C. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 65 C. pen. anterior, interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 din același cod.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, contopește pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpații D. și C. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice fiecăruia dintre inculpați, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior.

2. Face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, condamnă pe inculpatul E. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

Face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 26 C. pen. anterior cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., respectiv cu aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. anterior și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, condamnă pe inculpatul E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității.

În baza art. 65 C. pen. anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 din același cod.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat precum și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, contopește pedepsele aplicate inculpatului E. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior.

3. Face aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 26 C. pen. anterior cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (1) C. proc. pen., condamnă pe inculpata persoană juridică SC F. SRL Băilești, la pedeapsa de 20.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în forma complicității.

Aplică inculpatei persoană juridică pedeapsa complementară prev. de art. 531 alin. (3) lit. d) C. pen. anterior, respectiv interdicția de a participa la procedurile de achiziții publice, pe o durată de 1 an.

4. În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A., perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 6 octombrie 2014 la 20 iunie 2015, inclusiv.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin prezentei decizii.

5. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. pe care îl obligă la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de parchet și de inculpații D., C., E., SC F. SRL Băilești și A. rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații D., C., E., A. și B. în cuantum de câte 400 lei și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata SC F. SRL Băilești în cuantum de 520 lei se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 aprilie 2017.