Appeal against revocation of rural development funding for artificially created conditions and suspension of execution dismissed; lower court decision upheld

I. Procedura în faţa primei instanţe

1.Cadrul procesual

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea – Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. la data de 20.12.2013, şi precizată ulterior, reclamanta SC „A” S.R.L, a solicitat - în contradictoriu cu MADR, APDRP, OJDRP Bihor, OJDRP Satu Mare şi Centrul Regional de Plăţi DRP 6 Satu Mare - anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. 35733/5.11.2013, Decizia nr. 40426/09.12.2013, prin care s-a respins contestaţia administrativă formulată împotriva procesului verbal şi adresa nr E39123/17.12.2013, comunicată la data de 27.12.2013, precum şi suspendarea executării acestora pana la pronunţarea unei hotărâri definitive in cauză.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentința nr. 112/CA/2014 - PI din 26 mai 2014, Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscala a respins ca nefondată excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâţilor CRPDRP 6 Satu Mare, OJPDRP Bihor şi OJPDRP Satu Mare, invocată de pârâtul APDRP.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MADR și a respins acţiunea precizată şi cererea de suspendare formulate de reclamanta SC „A” SRL în contradictoriu cu pârâtul MADR, ca fiind îndreptate împotriva unei părţi fără calitate procesuală pasivă.

A respins ca nefondate acţiunea precizată şi cererea de suspendare formulate de aceeaşi reclamantă în contradictoriu cu pârâții APDRP, CRPDRP 6 Satu Mare. OJPDRP Bihor şi OJPDRP Satu Mare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este fondată, actele administative a căror anulare se solicită nefiind emise de acest pârât.

Referitor la excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Satu Mare, a Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bihor şi a Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Satu Mare invocată de pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a apreciat că este neîntemeiată, întrucât aceste entităţi au competenţa de a emite acte administrative şi au organe proprii de conducere, ca urmare pot fi părţi în judecată.

Pe fondul cauzei a reținut, în esență, că, între pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi reclamanta S.C. „A” S.R.L., la data de 05.05.2010 a fost încheiat Contractul de finanţare nr. C 312M010960500075, având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Achiziţii de utilaje la S.C. „A” SRL din localitatea Biharia, judeţul Bihor".

În baza suspiciunii de neregulă/suspiciune de fraudă IRD 0.1 nr. 28892/11.09.2013, s-a procedat la efectuarea unui control încrucişat între două proiecte situate în aceeaşi locaţie, depuse în aceeaşi sesiune şi care au achiziţionat acelaşi tip de utilaje, aparținând SC „B”SRL şi SC „A” SRL.

Instanţa a considerat ca fiind justă constatarea faptului că au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării pe măsura 312 de către fiecare societate în parte cu scopul depăşirii plafonului maxim de sprijin financiar. Astfel, au fost constituite 2 societăţi cu acelaşi obiect de activitate, ambele sunt start-up-uri, au sediile în aceeaşi clădire, având contracte de comodat pentru gararea utilajelor şi pentru birou încheiate cu aceeaşi societate administrată de Dl C. De asemenea, ambele firme au fost finanţate de aceeaşi societate comercială, SC D SRL, administrată de fam. C Totodată, ambele firme au cumpărat aceleaşi utilaje, de la aceeaşi furnizori, iar majoritatea clienţilor societăţii reclamante sunt societăţi unde soţul sau alte rude apropiate administratorului reclamantei sunt tot administratori sau asociaţi.

Potrivit art. 4.8 din Regulamentul Comisiei (UE) Nr. 65/ 2011, „Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

În ceea ce priveşte cererea de suspendare formulată în cauză, curtea de apel a apreciat că este neîntemeiată.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

În privinţa îndeplinirii primei condiţii impuse de acest text de lege, cazul bine justificat, instanţa a avut în vedere definiţia acestei noţiuni, dată de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea 554/2004, respectiv invocarea unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Din acest punct de vedere, noţiunea de „caz bine justificat”, deşi nu presupune o dovadă de nelegalitate evidentă, poate fi reţinută dacă, din împrejurările cauzei, ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. Pe de altă parte, în cadrul soluţionării cererii de suspendare, instanţa are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenţei dreptului, neputând fi prejudecat fondul litigiului.

Reclamanta a invocat în susţinerea cazului bine justificat faptul că are în derulare contracte de prestări servicii, precum şi un credit bancar contractat, aspecte care nu se circumscriu acestei condiţii, ci condiţiei privitoare la paguba iminentă, cazul justificat presupunând în acord cu textul de lege, existenţa unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În raport cu împrejurările reținute, instanța a apreciat că nu este întrunită condiţia cazului bine justificat, aspectele invocate de petentă nefiind susceptibile să creeze îndoieli serioase în privinţa legalităţii actelor administrative contestate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta S.C. „A” S.R.L., pentru următoarele motive de casare:

În mod greşit instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MADR, în condiţiile în care s-a făcut precizarea că ministerul a fost chemat doar pentru opozabilitate.

Motivele enumerate de echipa de control, în baza cărora intimata pârâtă a constatat neeligibilitatea investiției în cadrul procesului verbal contestat, sunt nelegale și netemeinice.

În privința contractului de consultanță cu SC „E” Invest SRL Oradea, arată că a încheiat un contract de consultanță cu această companie pentru realizarea proiectului menţionat, contract care a fost avizat de către APDRP prin fișa de avizare a dosarului de achiziţie servicii, iar costurile aferente au fost decontate de către APDRP, ceea ce arata ca la acea data s-a constatat corectitudinea tuturor înscrisurilor si datelor prezentate, iar ulterior, pentru aceleaşi documente, se constata de către aceeaşi instituţie ca nu sunt corecte.

Faptul ca o alta societate, de-sine-stătătoare, a încheiat un contract de consultanta cu aceeaşi companie nu constituie o problema, atât timp cât este un contract comercial, intr-un mediu economic normal, reclamanta neputând sa împiedice ca societatea „E” INVEST SRL sa semneze contracte de consultanta cu alte companii, chiar si cu cele care isi au sediul in aceeaşi locaţie cu ea.

Confirma faptul ca societatea are deschis cont curent la banca „X” SA sucursala Oradea, banca care a sprijinit-o in implementarea acestui proiect și nu considera ca acest lucru este o neregula, fiind o relaţie comerciala cu o instituţie financiar-bancara, aspect prezentat in proiectul cu finanţare nerambursabila si care la acea data nu s-a considerat a fi o neregula.

Referitor la faptul că cererile de finanţare ale societăților indicate au numere consecutive de înregistrare la OJPDRP Bihor din data de 06.11.2009, arată că nu poate constitui neregulă faptul ca instituţia respectivă a alocat numere consecutive de înregistrare pentru proiectul său si pentru proiectul unei alte societăţi comerciale cu sediul in aceeaşi locaţie.

Cât privește sediul beneficiarului, acesta este localizat intr-o clădire de birouri in mediul rural, deţinută de către SC „F” SA, și atât timp cât ORC Bihor a permis înregistrarea sediului social la aceasta locaţie, evident sunt respectate normele legale cu privire la sediul social. In Ghidul solicitantului se menţionează ca sediul social trebuie sa fie in mediul rural, nicăieri nefiind menționat faptul ca este interzisă realizarea unui sediu social intr-o clădire de birouri din mediul rural unde exista și sediile altor companii.

Niciuna dintre firme nu desfăşurase activitate până la momentul depunerii cererilor de finanţare, motiv pentru care au si primit punctaj de selecţie. Înfiinţarea unei firme noi a fost un demers obiectiv si normal pentru a putea fructifica in mod legal (facturi, taxe, etc) oportunităţile de piaţă din sectorul prestărilor de servicii in domeniul agriculturii.

A susținut recurenta și că, până la data înfiinţării acestei firme nu a avut calitatea de asociat în alte societăţi.

Codul CAEN pentru care s-a solicitat finanţare reflectă cel mai bine tipul de servicii prestate, fiind unul eligibil in cadrul Măsurii 312. In vederea implementării proiectului a fost realizata o analiza de piaţa a potenţialilor furnizori si s-a selectat ca si referinţa in realizarea bugetului proiectului oferta cu preţul cel mai scăzut.

Documentaţiile din cadrul proiectului au fost realizate in baza unor proceduri ale APDRP si a unor documente cu conţinut cadru (cum ar fi: memoriu justificativ, cereri de finanţare, cereri de plata, documente din cadrul procedurii de achiziţii, etc) ceea ce poate duce la asemănare cu alte proiecte, cu precădere proiecte realizate in aceeaşi zona si care vizează fructificarea aceloraşi oportunităţi de piaţa sau a unor oportunităţi similare.

De asemenea, firma de consultanta cu care a lucrat are experienţă in proiecte similare, acesta fiind unul dintre motivele principale care au stat la baza selecţiei consultantului.

Pentru constituirea comisiei de evaluare a ofertelor a căutat sa includă următoarele persoane si competente: un responsabil legal de proiect, un responsabil financiar (contabilul G, serviciul de contabilitate al firmei fiind externalizat) si un responsabil tehnic (H, unul dintre cei mai buni profesionişti din regiune).

Asa cum menţionează echipa de control contractul de comodat pentru gararea utilajelor este realizat cu compania „F” SA reprezentata prin Dl C. Datorita cerinţelor specifice din ghidul solicitantului cu privire la acest aspect (existenta unui loc de garare) a apelat la susţinerea soţului său in demersul de a se califica pentru obţinerea unui ajutor financiar nerambursabil. Dat fiind legătura personala stabilita in urma căsătoriei si faptul ca era la inceputul acestui demers soţul său s-a oferit sa-i puna la dispoziţie cu titlu gratuit spaţiul de garare.

Referitor la faptul ca in răspunsul la informaţiile suplimentare pentru prelungirea termenului de implementare a proiectului a fost prezentat un extras de cont in care apare o depunere de la D SRL, menţionează ca in acea perioada a efectuat demersuri pentru obţinerea unui credit bancar in vederea cofinantarii proiectului si datorita faptului ca nu a reuşit sa semneze un contract de credit in termenul solicitat a fost nevoită sa apeleze la susţinerea familiei. De asemenea, ulterior s-a reuşit semnarea unui contract de credit bancar care a fost utilizat pentru cofinanţarea proiectului.

In perioada in care a achiziţionat echipamentele a aflat ca, datorita creşterii activităţii si a suprafeţei de teren exploatate, SC D SRL era in căutare de prestatori de servicii pentru lucrările agricole. Astfel a profitat de aceasta oportunitate realizând contracte de prestări servicii cu aceasta companie. Ulterior s-au semnat contracte de prestări servicii si cu alti clienţi.

Date fiind oportunităţile de piaţa de a oferi si alte servicii clienţilor si planul de investiţii al firmei s-a considerat oportuna achiziţia unui combinator si a unui disc. Astfel a fost completata gama de servicii oferite de societate. Achiziţia s-a făcut in baza unui contract comercial cu compania D SRL, in baza unei negocieri directe fara a exista nici un fel de obligaţie de realizare a achiziţiei pe baza unei proceduri de achiziţie publica. Aceste achiziţii au fost realizate independent de vizita menţionata (DG-AGRI), in urma acestei vizite societatea neprimind nici un punct de vedere al acestei comisii cu privire la eventuale nereguli constatate.

Prin cererea de finanţare se propune crearea a 6 locuri noi de munca, adică respectarea principiului din ghidul solicitantului de crearea a minim un loc de munca/25.000 euro finanţare nerambursabila fara a se menţiona in cadrul acestuia ca este vorba despre locuri de munca cu norma intreaga sau fracţiune de norma . Precizează faptul ca, in ghidurile solicitantului aferente unor sesiuni ulterioare s-a făcut precizarea expresa ca este vorba de locuri de munca cu norma intreaga dar in cadrul ghidului solicitantului in baza căruia a fost depusa si evaluata cererea de finanţare aceasta precizare nu a existat.

In înţelesul raportării bilantiere societatea a creat si a raportat cele 6 locuri de munca respectând angajamentele din cererea de finanţare.

Astfel considera ca, baza legala a verificării trebuie sa aiba la baza legislaţia existenta la acea data, precum si ghidul solicitantului aferent acestei sesiuni de depunere a proiectelor si nu o legislaţie ulterioara acestor date, legislaţia la care se face referire in procesul verbal fiind din 2011, respectiv 2012.

Apreciază că, societatea si-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale asumate prin contractul de finanţare semnat cu APDRP; aceasta a menţinut criteriile de selecţie asa cum au fost ele descrise in ghidul solicitantului care a stat la baza elaborării si evaluării cererii de finanţare.

Legăturile de familie si de afaceri cu firmele menţionate de către echipa de control in procesul verbal sunt circumstanţiale, neincalcand in nici un fel prevederile contractului de finanţare si neschimband in nici un fel criteriile care au dus la selecţia cererii de finanţare pentru finanţare, aprobarea procedurilor de achiziţie, achiziţiile efective si decontarea cererilor de rambursare de către APDRP.

Încercarea de legare a societăţii cu alte companii din cadrul familiei este pur discriminatorie, nefondată.

Superficialitatea cu care APDRP a tratat toate demersurile in solicitarea de revocare a actului atacat rezulta si din greşita indicare a caii de atac a decizie atacate deoarece conform art 3 din Decizia 40426/09.12.2013 s-a indicat ca instanţa competenta in soluţionarea prezentei acţiuni Curtea de Apel Sibiu in contextul in care reclamanta are sediul in Bihor , fapt care face ca actul atacat sa fie lovit de nulitate absoluta.

Mai mult cu privire la fiecare motiv invocat in plângerea prealabila s-a răspuns cu aceeaşi motivaţie ca si in actul atacat, nefiind inserat niciun temei de drept in baza căruia insasi Comisia de Contestaţii sa fi conchis la respingerea acesteia.

Un astfel de motiv se referea la încălcarea principiului nerectroactivitatii legii civile, in sensul ca nu se putea imputa nerespectarea unor acte normative/norme de aplicare emise in 2011, raportat la anul 2010 (când proiectul a fost declarat eligibil si s-a încheiat contractul de finanţare).

Nu in ultimul rand, arată că a mai fost supusa unui control cu aceeaşi tematica si obiect, ocazie cu care nu s-a constatat nici o deficienta, aspect care denota o veritabila inconsecventa in aplicarea legii. Prin motivarea oferita de Comisia de soluţionare a contestaţiei la acest punct aceştia isi invoca propria culpa.

A reiterat recurenta și motivele de fapt si de drept in virtutea cărora a solicita suspendarea executării actului atacat: Conform art.15 și art.14 alin. 2-7 din Legea nr 554/2004 a contenciosului administrativ

A susţinut că, activând in domeniul agricol, are in derulare contracte de prestări servicii cu diverşi beneficiari, cum ar fi: contractul nr 94/28.10.2013 incheiat cu SC I AGRO SRL pentru lucrări de discuit combinator, contractul nr 91/04.10.2013 incheiat cu SC J SRL pentru lucrări de discuit. De asemenea, are contractat un credit bancar in cuantum de 207.190 ron la care are rate lunare considerabile de restituit şi are emise file CEC cu scadente pentru diverşi furnizori.

Îin situaţia in care la expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea actului atacat devine exigibila si executorie restituirea sumei de 597914,80 lei, in mod evident nu-şi va putea onora contractele şi in mod evident va fi in blocaj financiar iremediabil.

În plus, toti salariaţii ar ramane fara loc de munca .

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare, reiterând excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Intimata pârâtă Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenția de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin Încheierea de şedinţă din 31.05.2016, pronunţată în condiţiile art.493 din Codul de procedură civilă, recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Critica adusă soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu este întemeiată.

Potrivit art. 5 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 13/2006 și art.2 lit. e) din OUG nr. 66/2011, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit este autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

Actele administrative contestate (procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare și Decizia nr. 40426/09.12.2013 de soluționare a contestației) nu sunt emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar ministerul nu are calitatea de persoană obligată față de recurenta reclamantă în cadrul raportului juridic dedus judecății și nici în cadrul vreunui alt raport juridic decurgând din lege sau contract.

Calitatea acestuia de ”for superior și ordonator principal de credite”, invocată de recurentă, este irelevantă în raport cu obiectul prezentului litigiu, în condiţiile în care Codul de procedură civilă prevede expres situaţiile în care o persoană poate sta în proces pentru opozabilitate.

Prin urmare, în mod temeinic și legal prima instanță a constatat că cererile formulate în contradictoriu cu pârâtul MADR sunt îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respingându-le ca atare.

Prin criticile aduse soluției date fondului acțiunii, subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă, se constată că recurenta reclamantă nu contestă situaţia de fapt, existenţa aspectelor reţinute în procesul verbal de constatare, ci doar aprecierea acestora ca neregulă, respectiv ca neîndeplinire a condiţiilor de eligibilitate, încercând să prezinte „justificări” pentru fiecare aspect în parte.

Această împrejurare nu este însă de natură să înlăture concluzia creării condiţiilor artificiale pentru accesarea fondurilor europene, de vreme ce legislaţia europeană şi cea internă nu fac nicio distincţie după cum crearea acestor condiţii artificiale este sau nu motivată de beneficiar.

Astfel, controlul în speţă s-a desfăşurat în baza Suspiciunii de neregulă/suspiciune de frauda IRD 0.1 nr. 28892/11.09.2013, aprobata de Directorul General al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, şi a raportului DG-AGRI nr. 2876649/14.08.2013, referitoare la verificarea aspectelor privind crearea in mod artificial de condiţii pentru a beneficia de finanţare in cadrul Măsurii 312.

Verificarea s-a efectuat încrucişat între doua proiecte situate in aceeaşi locaţie, depuse în aceeaşi sesiune si care au achiziţionat acelaşi tip de utilaje (S.C. „B”S.R.L. si S.C. „A” S.R.L.), existând depuse la dosar documentele care confirmă cele reţinute de organul de control.

In conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, sprijinul acordat prin Măsura 312 se face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/ 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul de minimis, şi prevederilor Ordinului MADR nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural" (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar şi 100.000 Euro/ beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Se vor urmări cei trei ani de la momentul depunerii Cererii de Finanţare.

Conform art.1 alin. (2) din Contractul - cadru: „Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanţare şi anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă. Cererea de finanţare depusa de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultata in urma verificărilor, modificărilor si completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare şi implementare, face parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioada de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2 (8)."

La rândul său, art.1 din Anexa I la Contractul de finanţare prevede că: „(1) Beneficiarul se obligă sa execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanţare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate şi în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare. (2) Regulile privind achiziţiile realizate de beneficiari sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanţării nerambursabile este obligat să le respecte. (3) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa Autorităţii Contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea totală sau parţială a proiectului este strict interzisă. 1(4) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract."

Potrivit art. 2 alin.1 din O.U.G. nr. 66/2011, neregula reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Potrivit art. 17(1) din Anexa I a Contractului de finanţare, "Prin neregulă în accepţiunea prezentului contract se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare (...), precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect obţinerea unor avantaje nejustificate şi, în acelaşi timp, prejudicierea bugetului general al CE sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional." Art. 17(4) din Anexa I a contractului: "în cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea Autorităţii Contractante (...)".

Criticile recurentei privind greşita constatare a neeligibilităţii sunt contrazise de prevederile exprese ale art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, care stipulează că: "în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel."

Tot astfel, art.3 din Anexa I la Contractul de finanţare prevede că beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare. Dacă A.P.D.R.P. constată că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

De asemenea, potrivit HG nr. 224/2008, prin proiect eligibil se înţelege proiectul care îndeplineşte condiţiile minime prevăzute în fişa tehnică a măsurii şi care poate fi selectat, conform criteriilor stabilite prin PNDR, pentru a primi asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR" astfel că, deşi reclamanta a avut la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a întocmi dosarul cererii de finanţare şi deşi avea obligaţia de a respecta toate criteriile de eligibilitate şi de a prezenta documente în acest sens, totuşi aceasta nu a depus o documentaţie care să poate fi încadrată în categoria proiectelor eligibile.

Prin urmare, pentru selectarea şi declararea ca eligibil a unui proiect este obligatoriu a fi îndeplinite toate criteriile de eligibilitate prevăzute de Ghidul solicitantului, de legislaţia naţională şi comunitară, implementarea proiectului trebuind să se realizeze astfel încât acesta să fie viabil şi funcţional, iar criteriile de eligibilitate trebuind a fi îndeplinite pe toată durata implementării şi monitorizării.

În speță s-a constatat că nu s-a menținut eligibilitatea proiectului C 312M010960500075/05.05.2010 finanţat prin FEADR, prin nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, ale HG nr. 875/31.09.2011, ale Ordinului MADR nr. 567/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", cu modificările ulterioare, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr.1998/2006 de aplicare a prevederilor art. 87 şi 88 din Tratatul privind ajutorul de minimis şi ale Regulamentului (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu dispoziţiile art.4, alin.8: "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Astfel, s-a constatat că, pentru a eluda prevederile legale care limitau posibilitatea de a accesa Măsura 312,societatea recurentă şi S.C. „B”S.R.L. au fost create şi au derulat activităţi şi legături, care rezultă cu prisosinţă din aspectele reţinute şi probate de organul de control, în condiţiile în care S.C. „A” S.R.L. nu putea să desfăşoare o activitate independenta, nu avea baza materială şi financiară minimă necesară, toată activitatea sa desfăşurându-se cu sprijinul firmelor administrate sau conduse și anterior de familia reprezentantei legale a recurentei.

În aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că, primirea unui ajutor financiar nerambursabil impunând tuturor beneficiarilor respectarea strictă a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, se justifică aplicarea măsurilor dispuse de intimata pârâtă AFIR.

Conform art. 11(3) din Anexa I a Contractului „în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/ autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte, nu corespund realităţii, autoritatea contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale in vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

Prin semnarea Contractului de Finanţare, recurenta beneficiară şi-a asumat respectarea tuturor clauzelor contractuale, inclusiv a art. 11(3) din Anexa I la Contract, care stipulează că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă.

Având în vedere prevederile legale si contractuale menţionate, precum si faptul că recurenta S.C. „A” S.R.L. a creat împreună cu S.C. „B”S.R.L. condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi in cadrul Programului FEADR cu scopul de a depăşi plafonul maxim nerambursabil si de a eluda dispoziţiile regulamentare privind ajutorul de minimis în cadrul Măsurii 312, Înalta Curte constată că suma decontată de intimată a fost, deci, în mod temeinic şi legal apreciată ulterior ca devenită neeligibilă.

Referitor la critica privind greşita nereţinere a încălcării principiului neretroactivităţii legii civile, respectiv a faptului că nu i se poate imputa nerespectarea unor acte normative/norme de aplicare emise în 2011, raportat la anul 2010 (în care proiectul a fost declarat eligibil şi s-a încheiat contractul de finanţare), Înalta Curte apreciază – în acord cu prima instanţă – că aceasta nu este întemeiată.

De altfel, în acest sens sunt şi statuările recente ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care s-a pronunţat în data de 26.05.2016, în cauzele conexate C-260/14 şi C-261/12, Judeţul Neamţ şi Judeţul Bacău cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, astfel: „Principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice, cu condiţia să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere, care trebuie să ţină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale”.

În hotărârea Curţii s-a citat şi jurisprudenţa anterioară a acesteia, prin care a stabilit că, deşi principiul securităţii juridice se opune aplicării retroactive a unui regulament, acelaşi principiu impune ca legea nouă să poată fi aplicată, în lipsa unei derogări, şi efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul legii vechi.

Cât priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia anterior s-ar fi avizat favorabil documentaţia privind achiziţiile, Înalta Curte consideră că această împrejurare nu este de natură să conducă la o altă soluție în cauză, raportat la faptul că verificarea privind autenticitatea documentaţiei aferentă ofertelor din cadrul procedurii de achiziţii şi conformitatea şi legalitatea acestor oferte este obligaţia exclusivă a beneficiarului.

Astfel, potrivit prevederilor contractului de finanţare, expuse mai sus, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoaşterea condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile şi de solicitare a finanţării în concordanţă cu aceste condiţii, A.P.D.R.P. având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare şi proceduri acreditate de Comisia Europeană.

Beneficiarul este responsabil de a se asigura ca toate documentele utilizate în cadrul implementării proiectului sunt autentice, legale şi complete în concordanţă cu condiţiile de accesare a finanţării nerambursabile, astfel cum acestea sunt prevăzute în contractul de finanţare, Ghidul Solicitantului, legislaţia naţională şi europeană.

Nu este întemeiată nici critica privind greşita indicare a instanţei competente să soluţioneze acţiunea împotriva deciziei de soluţionare a contestaţiei, deoarece competenţa instanţei este prevăzută de lege, respectiv de prevederile Legii nr.554/2004 indicate în cuprinsul deciziei, iar recurenta a avut oricum posibilitatea de a-şi expune argumentele şi probele în faţa instanţelor competente în fond şi în recurs.

Cât priveşte soluţia dată cererii de suspendare, criticată pe temeiul art.488 alin.1 pct.6 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte reţine că acest motiv trebuie raportat la prevederile art.425 alin.1 lit.b din Codul de procedură civilă impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor, consacrând un criteriu calitativ, iar nu unul cantitativ al considerentelor instanţei.

Or, hotărârea recurată, cuprinde în mod evident argumentele pe care se întemeiază soluţia pronunţată, nefiind identificate nici „motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei” pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Pe de altă parte, nu se poate reţine nici vreo omisiune a instanței de a analiza argumentele părților, întrucât prima instanță a avut în vedere aceste susţineri, însă a constatat în mod corect că motivele invocate reclamantă nu se încadrează între cele ce pot face obiectul cercetării în procedura specială reglementată de art.14-15 din Codul de procedură civilă, aspectele legate de respectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale reprezentând împrejurări a căror analiză echivalează cu cercetarea raportului juridic dedus judecăţii, care este atributul instanţei investite cu soluţionarea litigiului pe fond.

Or, nefiind întrunită condiţia cazului bine justificat, este irelevantă invocarea împrejurărilor referitoare la iminenţa pagubei, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ contestat.

Prin urmare, niciuna dintre criticile de netemeinicie și nelegalitate aduse sentinței de către recurenta reclamantă nu este întemeiată.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art.20 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art. 496 alin.1 raportat la art.488 alin.1 pct. 8 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. „A” S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar K INSOLV IPRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. „A” S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar K INSOLV IPRL, împotriva Sentinţei nr. 112/CA/2014 - PI din 26 mai 2014 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 05 octombrie 2016.