Tacit renewal of lease upon continued occupancy after expiration per Civil Code Article 1452
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant's appeal, reversing the appellate court's dismissal of the claim and restoring the first-instance judgment which ordered the defendant to pay unpaid rent and contractual penalties. The dispute concerned a commercial lease for a space that expired in October 1998, with the plaintiff claiming rent and 0.4% daily penalties for late payment for the subsequent three months; the lower appellate court had dismissed the claim solely because no written addendum extending the lease was signed. The Supreme Court held that the defendant's continued occupation of the premises without surrendering possession constituted a tacit renewal of the lease under Article 1452 of the Civil Code, thereby making the rent and penalties due regardless of the absence of a new written agreement, and correctly found the lower court erred in its interpretation of this legal provision.
Legislator headnote
AI generatedart. 1452 C. civ; Tacit renewal of lease upon continued occupancy after expiration per Civil Code Article 1452: S.C.P.P. Mureș a declarat recurs împotriva deciziei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mureș sub nr. 1128/2001, S.C.P.P. Mureș a solicitat instanței ca, prin sentința ce o va da, în contradictoriu cu SC S.T.R. SRL Târgu Mureș, să oblige pârâta la plata sumei de 4.081.743 lei cu titlu de chirie, precum și la 13.259.283 lei penalități până la data de 31 ianuarie 2001 și, în continuare, până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Mureș, prin sentința civilă nr. 168 din 21 februarie 2001, a admis cererea, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 4.081.743 lei cu titlu de chirie, la 13.259.283 lei penalități, începând cu data scadenței și până la 31 ianuarie 2001 și în continuare câte 0,4% cu același titlu pentru fiecare zi întârziere până la achitarea integrală a debitului.
Pârâta a mai fost obligată și la 1.452.283 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut din actele dosarului că SC S.T.R. SRL deținea, în baza contractului de închiriere nr. 1382/1997, spațiul situat în Târgu Mureș, str. P. nr. 1, proprietatea reclamantei, și nu a achitat chirie pe lunile octombrie, noiembrie și decembrie 1998, iar conform contractului datorează și penalități.
Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia civilă nr. 330/A din 26 iunie 2001, a admis apelul formulat de pârâtă împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a schimbat-o în tot și a respins acțiunea, cu 716.141 lei cheltuieli de judecată, reținând că sumele solicitate prin acțiune privesc o perioadă ulterioară expirării termenului pentru care a fost încheiat contractul de închiriere și nu s-a semnat un act adițional pentru prelungirea acestuia.
S.C.P.P. Mureș a declarat recurs împotriva deciziei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată, în esență, că, deși contractul de închiriere a expirat la data de 15 octombrie 1998, pârâta nu a dat curs invitației de renegociere a acestuia, dar nici nu a eliberat spațiul. S-a reținut greșit că nu a intervenit relocațiunea.
Recursul a fost admis pentru următoarele motive:
Între părți, în urma licitației din 23 septembrie 1997, s-a încheiat, începând cu data de 15 octombrie 1997, pe termen de un an, contractul de închiriere nr. 13821, privind spațiul din Târgu Mureș, str. P. nr. 1. Chiria lunară minimă s-a stabilit la 1.000.000 lei, urmând a fi recalculată la cursul „zilei a dolarului la data de 1 ale lunii”.
Pentru neplata facturilor în termen de 10 zile, s-a prevăzut o penalitate de 0,4% pentru fiecare zi de întârziere.
Contractul fiind încheiat pe termen de 1 an, a expirat la data de 15 octombrie 1998.
După data respectivă, pârâta nu a părăsit spațiul, nefăcând dovada, în acest sens, cu procesul-verbal de predare-primire.
Potrivit dispozițiilor art. 1452 C. civ., dacă locatorul și după expirarea termenului locațiunii continuă a ocupa spațiul închiriat, se consideră că voiește a-l ocupa sub aceleași condiții.
Cum pârâta a continuat a ocupa spațiul până la sfârșitul anului 1998, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, neavând relevanță dacă, pentru perioada respectivă, s-a încheiat sau nu un act adițional, ea datorează contravaloarea chiriei, inclusiv penalitățile.
Acestea au fost motivele pentru care s-a admis recursul, a fost modificată decizia, reținând că instanța a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză și s-a respins apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 168/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C.P.P. Mureș împotriva deciziei nr. 330 A din 26 iunie 2001 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică, în sensul că respinge apelul pârâtei, SC S.T.R. SRL Târgu Mureș, împotriva sentinței civile nr. 168 din 21 februarie 2001 a Tribunalului Mureș, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 31 martie 2004.