Revision inadmissible against judgment dismissing prior revision for lack of merits
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the applicant's petition for revision as inadmissible, upholding the finality of the prior judgment which had previously rejected a separate revision request. The dispute concerned a civil petition for revision filed against a Supreme Court decision that had itself dismissed a prior revision attempt as inadmissible because it did not address the merits of the case. The court ruled that a judgment rendered solely to reject a revision petition on admissibility grounds cannot itself be subject to revision, as such orders do not constitute final decisions on the merits required for the extraordinary remedy of revision to apply, and therefore the analysis of specific statutory grounds for revision was moot. The decisive legal basis included Article 322(2) of the Code of Civil Procedure, which strictly limits the types of judgments subject to revision to those involving the merits, and Article 326(3), limiting debates in revision proceedings to admissibility and underlying facts, in accordance with the principle of legality of appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 alin. (1) C. proc. civ, art. 322 pct. 2 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 326 alin. (3) C. proc. civ, art. 322 C. proc. civ; Revision inadmissible against judgment dismissing prior revision for lack of merits: Față de cererea formulată și de motivele invocate, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 107/2017
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1663 din data de 28 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/1/2016, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1060 din 13 mai 2016 a instanței supreme.
S-a reținut, în esență, că nu a fost îndeplinită condiția prevăzută de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., câtă vreme prin decizia atacată s-a respins o altă cerere de revizuire și, prin urmare, nu s-a evocat fondul.
Împotriva deciziei a formulat cerere de revizuire A., întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în susținerea căreia a arătat, în esență, că instanțele nu s-au pronunțat cu privire la situația de fapt și motivarea în drept asupra înscrisurilor determinante, care sunt nule și care au stat la baza emiterii de către intimat a Ordinului nr. 64 din 04 iunie 1998.
La termenul din 19 ianuarie 2017, Înalta Curte rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire, invocată din oficiu, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed:
Prin Decizia civilă nr. 1663 din data de 28 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/1/2016, supusă revizuirii în cauza dedusă judecății, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1060 din 13 mai 2016 a instanței supreme.
Față de cererea formulată și de motivele invocate, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.
Această dispoziție legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Revizuentul a invocat ca temei de drept al cererii sale, dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Din formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate cu revizuire este limitativă și, prin urmare, nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., deoarece, în alt fel, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalității căii de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile impuse de aceasta.
Condiția ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.
Cum hotărârea atacată este pronunțată în cadrul soluționării unei cereri de revizuire, ce a fost respinsă ca inadmisibilă, aceasta nu poate fi, în niciun caz, o hotărâre susceptibilă a fi supusă căii de atac a revizuirii.
Prin urmare, constatându-se că în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-a respins o cerere de revizuire, se reține că o asemenea hotărâre nu face parte din cele pentru care legiuitorul a prevăzut calea extraordinară de atac a revizuirii, situație în raport de care analizarea altor condiții specifice, reglementate de cazul de revizuire invocat, devine inutilă.
Așa fiind, în considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1663 din data de 28 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/1/2016.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2017.