Pension rights for unpaid forced labor performed during military service under Law No. 309/2002
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the pension fund's appeal, thereby upholding the appellate court's decision that ordered the payment of pension rights to the claimant. The dispute concerned the claimant's entitlement to compensation under Law No. 309/2002 for uncompensated labor performed between November 1955 and November 1957, with the defendant arguing that the claimant had only served in a standard military unit rather than a labor battalion. Relying on the claimant's military record, which documented his assignment as a construction worker "good for labor service," the court held that the claimant was obligated to perform unpaid labor during his mandatory military service period, thus satisfying the legal conditions for benefits under the cited statute.
Legislator headnote
AI generatedPension rights for unpaid forced labor performed during military service under Law No. 309/2002: Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins, în conformitate cu dispozițiile art. 308 alin. (4) ultima teză C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr. 58/2003.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 29 iulie 2003, reclamantul M.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 4767/2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 309/2002, pentru perioada 14 noiembrie 1955 – 20 noiembrie 1957, când a fost folosit ca mână de lucru la o unitate militară, lucrând în construcții.
Prin sentința civilă nr. 309/2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta susținând, în esență, că reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr. 309/2002, deoarece a satisfăcut stagiul militar la o unitate militară și nu a lucrat în detașamente din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Recursul urmează a fi respins.
Din livretul militar al reclamantului rezultă că acesta a lucrat în construcții, fiind folosit ca mână de lucru în perioada satisfacerii stagiului militar, de la 14 noiembrie 1955, la 20 noiembrie 1957. În același act se menționează că este „bun pentru serviciul muncii” și că a fost lăsat la vatră, ca soldat neinstruit.
Ca urmare, Curtea de apel a apreciat corect că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, act normativ care a avut în vedere recompensarea persoanelor care au fost obligate la muncă neremunerată în perioada în care trebuiau să satisfacă serviciul militar.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins, în conformitate cu dispozițiile art. 308 alin. (4) ultima teză C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr. 58/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, împotriva sentinței civile nr. 309 din 15 septembrie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2004.