Challenge to central electoral bureau’s interpretation of voting station board composition dismissed as inadmissible

Decizia nr. 1738/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei. Obiectul contestației

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 30 mai 2016, contestatorul Partidul A. - Filiala Prahova a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 25 republicată în 20 mai 2016 a Biroului Electoral Central privind modalitatea de constituire a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

În motivarea cererii, contestatorul a susținut că modalitatea de constituirea a birourilor electorale ale secției de votare din întreaga țară, a fost făcută diferit de către birourile electorale comunale, orășenești și municipale, în sensul că la etapa a doua de completare a secțiilor de votare, în unele părți au fost luate în considerare toate partidele politice (parlamentare și neparlamentare) participante la alegeri, încălcându-se astfel prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 și prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea B.E.C. nr. 25 republicată în 20 mai 2016, care prevede că în a doua etapă intră doar reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice neparlamentare, alianțelor electorale neparlamentare.

A arătat contestatorul că prin art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Hotărârea B.E.C. nr. 25 republicată în 20 mai 2016 s-au introdus la a doua etapă și „organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale neparlamentare”, modificându-se astfel de către B.E.C. textul de lege așa cum este definit de art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

Mai susține contestatorul că, în temeiul art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central are obligația de a asigura respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale și de a asigura interpretarea unitară a pe întreg teritoriul României a prevederilor legii.

În fine, solicită obligarea Biroului Electoral Central să emită o hotărâre clară cu aplicare imediată în birourile electorale comunale, orășenești și municipale, care să facă mențiunea clară asupra faptului că în a doua etapă se completează cu reprezentanți doar ai partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice neparlamentare, alianțelor electorale neparlamentare, așa cum prevede art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

Soluția Înaltei Curți asupra contestației

Contestația formulată este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În conformitate cu art. 39 din Legea nr. 115/2015

„(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Potrivit prevederilor art. 41 din lege

„(1) Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.

(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.”

Deci, din interpretarea dispozițiilor citate mai sus, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată cu contestație doar în situația în care aceasta are ca obiect modul de organizare și/sau componența Biroului Electoral Central.

În acest sens, Înalta Curte s-a pronunțat consecvent prin Deciziile nr. 1960, nr. 1961, nr. 1962, nr. 1979, nr. 1983 și nr. 4526 din anul 2012, prin care au fost respinse, ca nefondate sau neîntemeiate, contestațiile formulate împotriva procesului-verbal din data de 3 aprilie 2012.

În cauza de față, însă, contestatorul critică dispoziții din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 25/2016, prin care au fost explicitate dispoziții ale art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

Or, în conținutul Legii nr. 115/2015 nu se specifică/nu se menționează că hotărârile prin care Biroul Electoral Central realizează exclusiv interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legii ar putea fi contestate, astfel încât, interpretarea per a contrario și teleologică a prevederilor art. 39 alin. (4) și (5) și art. 41 alin. (1) și (2) din Legea nr. 115/2015 impune concluzia că aceste hotărâri au fost exceptate de la controlul judecătoresc, fiind obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de Partidul A. - Filiala Prahova împotriva Hotărârii nr. 25 din 20 mai 2016, republicată, a Biroului Electoral Central, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iunie 2016.