Decizia nr. 106/A/2016 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Decizia nr. 106/A/2016 - ultima parte

(prima parte a deciziei se regăseşte în alt document purtând acelaşi număr)

23. Inculpatul K., în cuprinsul motivelor scrise de apel, aflate la filele 37 - 51, în volumul II al dosarului de apel, dar şi în cadrul concluziilor orale formulate prin apărător ales, a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că soluția de condamnare dispusă faţă de el în fond este lipsită de orice suport probator.

În argumentare, apărarea a arătat că hotărârea judecătorească atacată este rezultatul încălcării esenţiale a normelor procesual penale care obligau instanţa să lămurească toate aspectele cauzei prin probe, care trebuiau să fie administrate şi interpretate în scopul aflării adevărului, acuzatul nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia. Practic, instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea de condamnare a inculpatului pe un probatoriu emanat, în totalitatea lui, de la investigatorul sub acoperire, interpretat trunchiat, neobiectiv şi, prin urmare, inapt să înfrângă prezumţia de nevinovăţie consacrată în Constituţie.

În cuprinsul motivelor scrise de apel s-a susținut în acest sens, prioritar, că un prim aspect de nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii atacate vizează injusta soluţie dată cererilor probatorii formulate de inculpat, care au fost respinse în mod nejustificat.

În aceeaşi sferă de argumentare, procedându-se la analiza soluţiei dispuse de prima instanţă cu privire la fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, apărarea a arătat, în esenţă următoarele:

- infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat nu există în materialitatea sa întrucât nu s-a făcut dovada existenţei unui grup infracţional organizat, astfel cum acesta este definit prin art. 2 din Legea nr. 39/3003, dar nici a activităţii infracţionale a inculpatului care se circumscrie modalităţii normative „a aderării” la o astfel de grupare;

S-a arătat în acest sens că, pornind de la descrierea infracţiunii analizate, astfel cum aceasta a fost realizată prin actul de acuzare, în sensul că la presupusa activitate infracţională au participat, pe lângă lucrătorii vamali, şi poliţişti de frontieră şi unii şefi de tură sau de grupă ai acestora, care au tolerat activităţile infracţionale şi au participat uneori la împărţirea sumelor de bani primite cu titlu de mită, instanţa de fond a realizat o confuzie nepermisă între organigrama profesională a inculpaţilor cercetaţi în cauză şi organizarea pe verticală a activităţi infracţionale de grup. Or, deşi rechizitoriul a reţinut că singura activitatea a inculpatului K. era reprezentată de „exercitarea actelor materiale de luare de mită, fiind singura sa preocupare, pe timpul serviciului"', actele dosarului evidenţiază faptul că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, în sarcina acestuia nu s-a reţinut săvârşirea vreunei fapte, ceea ce înseamnă că cel puţin în acest interval de timp inculpatul nu a mers la serviciu pentru a săvârşi infracţiuni. În plus, nu s-a făcut dovada vreunor relaţii de subordonare între membrii aşa zisului grup infracţional şi a rolurilor prestabilite ale acestora, dar nici a existenţei unui lider organizatoric al grupării.

S-a mai arătat că, în urma examinării rechizitoriului, se constată că în descrierea activităţii infracţionale de grup a inculpaţilor se utilizează termeni, fraze şi o topică identice, activitatea fiecărui inculpat în parte fiind personalizată doar prin indicarea numelui inculpatului.

În concret, s-a susţinut că nu există nicio probă care să-l încrimineze pe inculpatul K., cu excepţia declaraţiilor investigatorului sub acoperire G.G.G., care, raportat la circumstanţele descrise în probatoriu, nu pot fi considerate ca fiind obiective şi temeinice, având în vedere faptul că, practic, acesta instiga la săvârşirea infracţiunilor. În plus, există martori care infirmă cu tărie cele susţinute de investigatorul sub acoperire, respectiv:

- martora F.F.F.F. a arătat că, în noaptea de 6/7 decembrie 2010, inculpatul K. a avut o discuţie contradictorie cu investigatorul sub acoperire, refuzând să permită accesul mai multor maşini cu presupuse mărfuri accizabile. Totodată, a arătat că au fost situaţii când inculpatul Y.Y.Y.Y.Y.Y., decedat, a declarat faptul că, în noaptea de 6/7 decembrie 2010, inculpatul K. a refuzat să permită accesul mai multor maşini în ţară (fila 114 - vol. X dosar urmărire penală) în ţară;

- şeful de tură F.F.F. (fila 418 – vol. IX, dosar urmărire penală) a arătat că într-una din zilele în care au fost de serviciu agenţii de poliţie K. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y. pe sensul de intrare în ţară, aceştia i-au spus că nu sunt de acord să-i lase pe traficanţi să intre fraudulos cu ţigări de contrabandă în ţară, comunicându-i acest aspect lui G.G.G.; ca urmare, acesta din urmă i-a spus că este „prea moale”întrucât exista acceptul de a se lua mită şi de a fi lăsaţi traficanţii să intre în ţară; mai mult, ulterior, G.G.G. îl întreba de fiecare dată pe şeful de tură care era persoana pe care intenţiona să o repartizeze în post pe sensul de intrare în ţară, cerându-i să nu îi repartizeze în acest post pe agenţii de poliţie K. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y.

În consecinţa argumentelor prezentate, apărarea a solicitat ca, subsecvent admiterii apelului şi desfiinţării hotărârii atacate, în rejudecare să se dispună, în principal, achitarea inculpatului pentru această infracţiune, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen.

- în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită calificată, apărarea a solicitat achitarea inculpatului, în temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (2) raportat la art. 396 alin. (5) şi art. 16 lit. a) C. proc. pen., susţinând că mijloacele de probă reţinute de prima instanţă ca dovadă a săvârşirii acestor activităţi infracţionale sunt lipsite de orice relevanţă;

S-a arătat în acest sens că toate actele materiale pe care instanţa de fond le-a considerat ca fiind dovedite, se bazează pe următoarele elemente: procesul-verbal al investigatorului G.G.G., anumite însemnări ale acestuia, precum şi declaraţia inculpatului dată în faza de urmărire penală. Or, din analiza declaraţiei investigatorului G.G.G. de la data de 15 noiembrie 2013, prin prisma materialului probatoriu administrat în cauză, rezultă că acesta a avut o atitudine nesinceră. În plus, este cert faptul că la momentul introducerii sale în cauză, investigatorul sub acoperire G.G.G. nu era autorizat „să ia bani cu titlu de mită", aşa cum este consemnat în vol. IV, fila 197 verso (declaraţia acestuia) din dosarul de fond, precum şi în vol. V din dosarul de urmărire penală.

- referitor la infracţiunea de complicitate la contrabandă, apărarea a formulat concluzii de achitare, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., susţinând că, în condiţiile în care inculpatul, poliţist de frontieră, avea ca atribuţie de serviciu doar înregistrarea documentelor privind identitatea persoanelor ce traficau frontiera, în sarcina acestuia nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii analizate.

S-a mai susţinut în acelaşi sens că în sarcina inculpatului nu se poate reţine complicitatea la infracţiunea de contrabandă calificată atâta vreme cât autorii infracţiunii nu au fost identificaţi.

În consecinţa argumentelor prezentate, apărarea a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, achitarea inculpatului pentru toate cele trei infracţiuni reţinute în sarcina acestuia, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., cu consecinţa firească, în planul laturii civile, a respingerii acţiunii civile, ca neîntemeiată.

În petitul motivelor scrise de apel, apărarea inculpatului a invocat ca temei supliment al achitării - dispoziţiile art. 16 lit. b) C. proc. pen.

În cadrul aceloraşi motive, apărarea a criticat soluţia dată laturii civile a cauzei, susţinând că inculpatul nu putea fi obligat la plata către stat a echivalentului în lei al ţigărilor pretins traficate şi a taxelor vamale şi accesoriilor aferente acestora, o astfel de obligaţie incumbând exclusiv autorilor infracţiunii de contrabandă calificată, care nu au fost însă identificaţi în cauză. În plus, s-a susţinut că sumele la plata cărora a fost obligat inculpatul au fost stabilite în mod arbitrar.

24. Inculpatul K.K., în cuprinsul motivelor scrise de apel, aflate la filele 127 - 140, în volumul II al dosarului de apel, dar şi în cadrul celor orale, a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate, atât în ceea ce priveşte soluţia dată laturii penale a cauzei, cât şi în ceea ce priveşte rezolvarea dată laturii civile a cauzei.

În argumentarea aspectelor de nelegalitate, apărarea a susţinut că deşi în considerentele sentinţei penale pronunţate, instanţa de fond a analizat probele dosarului, a reţinut în sarcina inculpatului K.K. stări de fapt care nu rezultă din probele respective, prin urmare, necorespunzătoare adevărului.

În acelaşi sens s-a arătat că nelegalitatea sentinţei penale atacate rezidă şi în faptul că instanţa a reţinut stări de fapt pe baza declaraţiilor colaboratorului L.L.L.L.L., care nu pot constitui mijloace de probă, întrucât, potrivit art. 862 alin. (5) C. proc. pen. anterior, acestea trebuiau consemnate într-un proces - verbal semnat de procuror. Potrivit art. 64 C. proc. pen. anterior numai acest proces-verbal constituie mijloc de probă, iar nu declaraţia olografă a colaboratorului cu identitate protejată, care nici măcar nu a fost dată după prestarea jurământului prevăzut de art. 85 C. proc. pen. anterior. Or, în condiţiile în care starea de fapt reţinută de instanţă nu a fost stabilită în condiţiile prevăzute de C. proc. pen., pe bază de probe legal administrate şi după o analiză obiectivă a tuturor probelor, nici încadrarea juridică dată faptelor respective şi nici soluţia instanţei nu pot fi considerate temeinice şi legale.

În argumentarea criticii de netemeinicie, în concret, cu privire la fiecare dintre faptele reţinute în sarcina inculpatului, s-au menţionat, în esenţă, următoarele:

- în ce priveşte faptele din 23 octombrie 2010, în cuprinsul hotărârii atacate,instanţa a procedat la analiza mijloacelor de probă relevante, dar a reţinut anumite stări de fapt care nu rezultă din probele respective.

Astfel, s-a reţinut la pagina 209 din sentinţă împrejurarea că, în ziua de 23 octombrie 2010, inculpatul K.K. a primit cu titlu de mită suma de 160 euro din care şi-a însuşit 50 euro, pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând astfel mai multor persoane, contrabanda cu ţigări. Or, nici din probele analizate de instanţă şi nici din alte probe ale dosarului nu rezultă că în ziua de 23 octombrie 2010 inculpatul K.K. ar fi primit drept mita suma de 160 euro.

Practic, starea de fapt reţinuta de instanţa referitor la fapta din 23 octombrie 2010, pentru care inculpatul a fost condamnat, este identica cu cea relatata de colaboratorul cu identitate protejata L.L.L.L.L. în declaraţia existentă în dosarul de urmărire penală - vol. 38 filele 69 - 70, excepţie făcând suma de 160 euro, reţinută de instanţă ca fiind primită de inculpat. Această declaraţia nu se coroborează cu niciun alt mijloc de proba.

- în ce priveşte faptele din 27 octombrie 2010, acestea au fost reţinute ca fiind probate, deşi din nicio proba a dosarului nu rezulta ca în ziua de 27 octombrie 2010 inculpatul K.K. a primit suma de 1.630 euro, reprezentând mita care ar fi fost dată de contrabandiştii de țigări.

Starea de fapt reţinută de instanţa referitor la fapta din 27 octombrie 2010 este întocmai redată de investigatorul cu identitate protejată L.L.L.L.L. în declaraţia aflată în vol. 38 d.u.p., filele 76-77, cu excepţia aspectului privind mita de 1630 euro, care nu rezulta nici din declaraţia colaboratorului si nici din alte probe ale dosarului.

- cu privire la faptele din 28/29 ianuarie 2011, la pagina 214 din sentinţa atacată, instanţa de fond a reţinut că, în noaptea de 28/29 ianuarie 2011, prin Punctul de frontiera Moraviţa au fost introduse în ţară 94 de baxuri cu ţigări de contrabandă şi că pentru ajutorul dat contrabandiştilor, inculpatul a primit suma totala de 4.700 euro, pe care a împărțit-o cu poliţiştii de frontiera din tura respectiva si cu colegul sau, vameşul R.R.R.R.R.R.R., lui revenindu-i suma de 1.175 euro.

Instanţa a făcut o analiză a probelor şi a procesului-verbal în care a fost consemnată declaraţia investigatorului - vol. 8 d.u.p. filele 302-306, reţinând că inculpatul a făcut parte din grupa de vameşi de serviciu şi ca partea de bani reprezentând mita primită de la contrabandişti a fost preluata de la vameşi când inculpatul K.K. a plecat de la locul de muncă, în timpul serviciului, acest fapt fiindu-i adus la cunoştinţă de poliţistul O.O.O.O.O.O. Prin urmare, din declaraţia investigatorului M.M. nu rezultă că inculpatul a primit bani de la contrabandişti, că a participat la controlul vamal şi că ar fi primit bani din mita obţinută de poliţişti şi vameşi în respectiva noapte.

Cu toate acestea, instanţa a reţinut „că inculpatul K.K. s-a implicat activ în activitatea de contrabandă şi luare de mită în tura respectivă, iar împrejurarea că la un moment dat a plecat de la serviciu, nu îl exonerează de răspundere".

- şi faptele din 12/13 ianuarie 2011, reţinute în sarcina inculpatului K.K., au fost apreciate ca fiind probate exclusiv pe baza declaraţiei investigatorului M.M. şi a procesului-verbal de redare a convorbirilor ambientale, deşi acestea nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză şi nu conţin niciun element care sa conducă la concluzia săvârşirii vreunei infracţiuni.

În consecinţă, în raport de argumentele factuale prezentate, apărarea a susţinut că, în lipsa unui probatoriu care sa dovedească, fără echivoc, vinovăţia inculpatului, în sarcina acestuia nu poate fi reţinuta săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat, impunându-se ca, urmare a admiterii apelului şi desfiinţării hotărârii atacate, în rejudecare, să se dispună achitarea sa în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat întrucât lipseşte cu desăvârşire forma de vinovăţie prevăzută de lege, iar pentru infracţiunile de luare de mită, respectiv de contrabandă calificată, în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen.

În cuprinsul motivelor scrise de apel, achitarea a fost solicitată exclusiv în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen.

Soluţia dată laturii civile a cauzei a fost criticată, in principal, pentru următoarele considerente:

Stabilirea prejudiciului nu s-a făcut după normele prevăzute în Codul vamal, iar cantităţile de ţigări considerate ca fiind introduse ilegal în ţară au fost determinate exclusiv pe baza declaraţiilor investigatorilor. Or, în condiţiile în care din declaraţiile investigatorilor şi din înregistrările audio si video nu rezultă ce fel de ţigări au făcut obiectul contrabandei, în mod firesc, valoarea taxei vamale, a accizei si a taxei pe valoare adăugată stabilita de specialişti nu este cea reala.

Mai mult, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 928.126 lei, reprezentând echivalentul în lei al ţigărilor (pe baza raportului întocmit de specialistul Direcția Națională Anticorupție), iar separat, părţii civile, suma totala de 694.429 lei reprezentând taxa vamala, acciză şi T.V.A. pentru ţigările ce fac obiectul contrabandei din 12/13 ianuarie 2011 si 28/29 ianuarie 2011 (fila 219 din sentinţa).

În concluzie, apărarea inculpatului K.K. a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, achitarea inculpatului conform temeiurilor anterior menţionate, cu consecinţa firească în planul laturii civile a respingerii, ca neîntemeiată a acţiunii civile exercitate împotriva acestuia.

25. Inculpatul N.N., în cuprinsul motivelor scrise de apel, aflate la filele 96 - 105, în volumul II al dosarului de apel, dar şi în cadrul celor orale, a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că soluția de condamnare dispusă faţă de el este lipsită de orice suport probator.

În argumentare, apărarea inculpatului a susţinut că hotărârea atacată este rezultatul încălcării dispoziţiilor imperative circumscrise art. 396 alin. (2) C. proc. pen. conform cărora, "condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune si a fost săvârşită de inculpat” întrucât probele administrate în faza de urmărire penală, precum şi în faţa instanţei de fond, în cadrul cercetării judecătoreşti, nu se coroborează între ele, nefiind de natură a crea convingerea sau măcar presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa. În plus, o parte dintre acestea, respectiv înregistrările din mediu ambiental, sunt lovite de nulitate, fiind realizate cu încălcarea dispoziţiilor art. 91 C. proc. pen. anterior, dispoziţii legale care stabileau faptul că înregistrările puteau fi efectuate doar de către procuror, personal, sau de către organul de cercetare penală. Aceeaşi sancţiune este aplicabilă şi declaraţiilor investigatorului sub acoperire întrucât, potrivit art. 26 din Legea nr. 78/2000, toate constatările investigatorului trebuiau cuprinse în procese-verbale conform art. 26 din Legea nr. 78/2000.

În aceeaşi sferă de argumentare, apărarea a susţinut că şi ordonanța de delegare a investigatorului sub acoperire este nelegală şi abuzivă având în vedere faptul că acesta a fost autorizat de către procurorul de caz, vol. 2 fila 6 - „sa promită, sa ofere, sa dea bani sau alte foloase in scopul obţinerii unor probe", fiind astfel transformat în instigator la infracţiunile investigate. În consecinţă, mijloacele de probă obţinute prin intermediul investigatorului sunt lovite de nulitate, neputând fi folosite în procesul penal. Mai mult,în declaraţiile date in fata instanţei de judecata, investigatorul G.G.G. a recunoscut faptul că a primit sume de bani de la inculpatul F.F.F., aspecte ce se coroborează şi cu înregistrările video realizate în cauză. În plus, a susţinut că în momentul în care a fost mutat la S.P.F. Deta, în calitate de poliţist de frontieră, nu avea autorizaţie de investigator sub acoperire cu identitate ascunsă, motiv pentru care toate documentele întocmite de acesta în respectiva perioadă de timp sunt, deopotrivă, lovite de nulitate.

În concret, în raport cu fiecare faptă reţinută în sarcina inculpatului, apărarea acestuia a susţinut, în esenţă, următoarele:

- infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută în sarcina inculpatului nu există în materialitatea sa, nefăcându-se dovada existenţei la punctul de trecere a frontierei Moraviţa a unei grupări infracţionale care să răspundă exigenţelor art. 2 din Legea nr. 39/2003 şi a activităţii specifice desfăşurate de inculpat în cadrul acesteia.

S-a susţinut în acest sens că activitatea inculpatului la punctul de trecere a frontierei Moraviţa, pe tura în care funcţionau coinculpaţii cercetaţi în cauză, care, în opinia acuzării, se circumscrie infracţiunii de aderare la grup infracţional organizat, s-a desfăşurat în baza ordinului de transfer dispus de inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, inculpatul desfăşurându-şi în mod normal activitatea în cadrul altor ture. În consecinţă, nu se poate spune că activitatea desfăşurată de acesta, pe o durată scurtă de timp, în cadrul turei stabilite prin ordinul de transfer, poate constitui aderare la un grup infracţional organizat, nefăcându-se dovada consimţământului expres al inculpatului de a face parte din structura infracţională.

- cele două acte materiale de luare de mită pentru care a fost condamnat inculpatul nu sunt dovedite, neexistând mijloace de probă care să dovedească faptul că la datele de 23/24 ianuarie 2011 şi 31/1 februarie 2011 i-au fost remise sume de bani cu titlu de mită;

- nu există nici un mijloc de probă, cu excepţia declaraţiei investigatorului cu identitate reală O.O., care să dovedească faptul că inculpatul i-a remis acesteia, la data de 26 decembrie 2010, cu titlu de mită, suma de 20 de euro.

- cele două acte materiale de contrabandă calificată pentru care a fost condamnat inculpatul nu pot exista în materialitatea lor întrucât la datele la care acuzarea susţine că acestea s-au derulat, 23/24 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, inculpatul şi-a desfăşurat activitatea pe sensul de ieşire din ţară, neavând, prin urmare, posibilitatea să faciliteze sau să participe la săvârşirea infracţiunii.

În consecinţa argumentelor prezentate, apărarea inculpatului a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, achitarea inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care a fost condamnat în primă instanţă, temeiul de drept invocat numai în cuprinsul motivelor scrise de apel fiind dispoziţiile art. 16 lit. a) şi c) C. proc. pen.

În cuprinsul concluziilor orale, apărarea a formulat şi un subsidiar, solicitând ca, subsecvent admiterii apelului şi desfiinţării, în parte, a hotărârii atacate, în rejudecare să se procedeze la reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, în sensul acordării unei eficienţe sporite circumstanţelor personale ale acestuia - situaţia familială deosebită, starea precară de sănătate, lipsa antecedentelor penale - care să conducă la reducerea duratei pedepselor la un cuantum care să permită suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante, în condiţiile art. 81 C. pen., apreciat ca lege penală mai favorabilă în cauză.

26. Inculpatul B., în cuprinsul motivelor scrise de apel aflate la filele 437-439, vol. I, dosar apel, a criticat hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că soluţia de condamnare a sa pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită şi contrabandă asimilată sunt rezultatul unei eronate interpretări a probatoriului administrat în cauză, precum şi a unei greşitei aplicări a legii în ceea ce priveşte ultima acuzaţie .

În argumentare, cu privire la infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, inculpatul a susţinut că probatoriul administrat în cauză nu a probat existenţa unei grupări infracţionale la punctul de trecere a frontierei Moraviţa, constituit din lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi contrabandişti de ţigări şi, prin urmare, nici aşa zisa sa aderare la acesta. Astfel, nu s-a stabili structura aşa zisului grup infracţional, în cuprinsul hotărârii atacate vorbindu-se despre rolul determinant în cadrul acestuia al funcţionarilor, poliţiştilor de frontieră şi lucrătorilor vamali, fără a se preciza însă care era şi contribuţia celor care introduceau ţigări în ţară. Mai mult, deşi în sarcina sa se reţine faptul că, în perioada octombrie-noiembrie 2010, s-a implicat în contrabanda cu ţigări desfăşurată la punctul de trecere a frontierei Moraviţa, în cuprinsul hotărârii de condamnare s-a constatat ca fiind probat un singur act de introducere de ţigări în ţară, situat sub limita valorică a unei infracţiuni. Prin urmare, potrivit primei instanţe, aderarea sa la aşa-zisul grup infracţional organizat s-a concretizat într-un singur act material, care, potrivit Codului vamal, constituie contravenţie.

În aceeaşi sferă de argumentare, inculpatul a susţinut că reţinerile primei instanţe în sensul că aderarea sa la grupul infracţional ar fi fost determinată şi încurajată de relaţia de prietenie pe care o avea cu vameşul K.K.K. şi de faptul că a avut reprezentarea că acţiunea sa face parte dintr-un „ complex de acţiuni organizate” sunt simple aserţiuni, fără niciun suport probator.

În consecinţă, în temeiul art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 lit. a) C. proc. pen., inculpatul a solicitat achitarea sa sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Aceeaşi solicitare a formulat şi în ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită, arătând că în cauză nu s-a făcut dovada certă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în noaptea de 4/5 noiembrie 2010 ar fi mituit lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră cu suma de 350 euro, pentru a-i permite introducerea în ţară a 7 baxuri de ţigări.

În argumentare, a arătat că singurul mijloc de probă în baza căruia instanţa de fond a reţinut în sarcina sa săvârşirea infracţiunii de dare de mită este procesul-verbal de redare a convorbirilor ambientale (aflat la filele 341-341, vol. 24 dup), în cuprinsul căruia sunt prezentate trunchiat convorbirile pe care le-a purtat în noaptea de referinţă cu mai multe persoane din punctul de trecere a frontierei, precum şi declaraţiile investigatorului sub acoperire. În realitate, în respectivele înregistrări audio-video nu se vorbeşte şi nici nu văd baxurile de ţigări menţionate de acuzare, fiind surprins doar momentul în care îi înmânează vameşului K.K.K., 7 bancnote, care însă nu se văd. Este vorba despre suma de 350 de euro pe care îi dăduse K.K.K. pentru a-i face cumpărături din Serbia. În consecinţă, susţinerea acuzării în sensul că ar fi introdus în ţară 7 baxuri de ţigări, în schimbul sumei de 350 de euro, se fundamentează exclusiv pe declaraţia investigatorului G.G.G., deşi aceasta nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Ca urmare, condamnarea sa pentru această faptă s-a făcut cu încălcarea art. 103 alin. (3) C. proc. pen., motiv pentru care, în lipsa probelor rezonabile de vinovăţie, se impune achitarea sa.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă asimilată, inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., susţinând, pe de o parte, că nu există nicio probă directă sau indirectă din care să rezulte săvârşirea infracţiunii, întrucât ţigările găsite la domiciliul său cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 8 februarie 2011 erau destinate exclusiv consumului propriu, al său şi al soţiei; pe de altă parte, că atâta vreme cât organele de urmărire penală nu au făcut dovada că ţigările au fost aduse în România după incriminarea infracţiunii de contrabandă asimilată, respectiv după data de 23 iunie 2010, când a intrat în vigoare O.U.G nr. 54/2010, aşa zisa sa activitate infracţională nu poate constitui decât contravenţie.

În incidenţa cererii de achitare pentru infracţiunile anterior menţionate, inculpatul a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor proprietatea sa.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei rezultante, în sensul înlăturării sporului de 6 luni închisoare, arătând că instanţa de fond nu trebuia să reţină antecedenţa sa penală întrucât sentinţa prin care anterior a fost condamnat în Germania nu a fost recunoscută de autorităţile judiciare din România, neputând astfel produce efecte în cazierul judiciar,.

În consecinţă, făcând trimitere şi la datele sale personale favorabile şi invocând necesitatea asigurării egalităţii de tratament juridic, cel puţin în raport cu numitul K.K.K., care a fost condamnat în altă cauză, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei rezultante la cuantumul de 3 ani şi dispunerea executării acesteia în condiţiile art. 86/1 C. pen., lege apreciată ca fiind mai favorabilă.

Motivele scrise de apel au fost fidel susţinute de apărătorul ales al inculpatului la termenul de dezbateri din 18 februarie 2016, fiind detaliat redate în încheierea de şedinţă de la cea dată.

27. Inculpatul L.L., atât în cadrul motivelor scrise de apel formulate de apărătorul desemnat să-i acorde asistenţă juridică din oficiu, aflate la filele 54-55, vol. II dosar apel, cât şi în cadrul concluziilor orale de la termenul de dezbateri, prin intermediul apărătorului din oficiu, a invocat nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate, susţinând că probatoriul administrat în cauză nu face dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a faptului că a săvârşit infracţiunea de dare de mită.

În argumentare, apărarea inculpatului a susţinut că în declaraţia dată, inculpatul a recunoscut că în timp ce se afla în parcarea Punctului de Trecere a Frontierei Moraviţa, i-a remis investigatorului sub acoperire M.M. o sumă de bani, însă aceasta reprezenta partea lui din cheltuielile preconizate pentru organizarea unei petreceri la care a fost invitat chiar de către investigator. Or, în condiţiile în care declaraţia investigatorului sub acoperire nu infirmă ipoteza inculpatului, nefiind susţinută de nici un alt mijloc de probă administrat în cauză, se constată că acuzaţia adusă inculpatului nu este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În consecinţă, apărarea a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită (un singur act material din 23 ianuarie 2011) în baza dispoziţiilor art. 16 lit. c) C. proc. pen.

28. Inculpatul S. nu a formulat în scris motive de apel, însă în cadrul concluziilor orale susținute prin apărător ales la termenul de dezbateri, a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că soluţia de condamnare dispusă faţă de el în primă instanţă este lipsit de orice fundament probator.

În argumentare, în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită (7 acte materiale), apărarea inculpatului a susţinut că, în cuprinsul hotărârii atacate, în analiza probelor care susţin acuzaţia de corupţie formulată împotriva inculpatului, judecătorul fondului se referă la procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire şi la redarea unor convorbiri ambientale din care ar rezulta nu că acuzatul a primit o sumă de bani, ci că a fost implicat în introducerea sau în operaţiunile de introducere în ţară a unor cantităţi de ţigări. Or, procesele-verbale întocmite de investigatori nu constituie mijloace de probă veritabile întrucât autorii lor nu fac altceva decât să culeagă date şi informaţii pe care sunt obligaţi să le pună, în totalitate, la dispoziţia procurorului, constatându-le în cuprinsul unor procese-verbale. Astfel, chiar dacă procesul - verbal este un mijloc de probă consacrat şi în C. proc. pen. anterior şi în cel actual, în condiţiile în care acesta conţine numai date şi informaţii, nu poate fi confundat ca un mijloc de probă care evocă probe.

În consecinţă, apărarea a arătat că este evident faptul că mijloacele de probă care evocă probele luate în considerare de către judecător în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită nu pot fi considerate valabil administrate şi nu pot fi luate în considerare. Aceeaşi concluzie a formulat şi în ceea ce priveşte declaraţiile date de investigator în cursul urmăririi penale, susţinând că audierea s-a realizat în condiţiile încălcării dispoziţiilor legale.

Totodată, efectuând o analiză formală a infracţiunii de luare de mită, apărarea inculpatului a susţinut că aceasta este o infracţiune corelativă infracţiunii de dare de mită, între cei doi protagonişti ai celor două infracţiuni trebuind să existe o înţelegere de tip fraudulos. Or, în speţă, inculpatul S. nu ştie de la cine a primit mita, astfel încât simplul fapt al primirii de către acesta a unor sume de bani nu poate constitui infracţiunea de luare de mită. Practic, acuzarea era obligată să indice persoanele care i-au dat mită inculpatului S. şi celorlalţi inculpaţi şi, de asemenea, sumele de bani efectiv remise.

În legătură cu infracţiunea de contrabandă, apărarea a susţinut că în condiţiile în care acuzaţia adusă inculpatului este aceea că, la datele de referinţă, i-a ajutat pe vameşi şi pe alte persoane să introducă în ţară ţigări prin sustragere de la regimul vamal, se ridică întrebarea dacă, potrivit parchetului, până la vamă proprietarii ţigărilor erau contrabandiştii persoane fizice, pentru ca după ce treceau vama, acestea să intre în proprietatea vameşilor sau aceştia din urmă deveneau proprietari ai ţigărilor înainte de trecerea acestora prin vamă.

Totodată, plecând de la interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (2) C. proc. pen. s-a susţinut că dacă vameşul era implicat în această afacere şi era de conivenţă cu cel care introducea mărfurile, fiind proprietar al ţigărilor, înseamnă că acesta nu este autor al infracţiunii de contrabandă şi nici complice la infracţiunea de contrabandă, ci o persoană care săvârşeşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru că prin faptele lui, neexercitându-şi atribuţiile aşa cum trebuie, permite prejudicierea bugetului de stat.

Deopotrivă, apărarea a susţinut că nici această infracţiune nu este probată, acuzarea nefiind în măsură nici să indice actele de ajutor pe care le-a săvârşit inculpatul S., fără de care ceilalţi nu introduceau ţigările în ţară.

Apărarea a susţinut că nici existenţa infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat nu este dovedită întrucât aceasta presupune o operaţiune conştientă, convenită de către cel care aderă cu cei care sunt membri ai grupului infracţional, astfel încât trebuie stabilite reperele de timp şi loc ale aderării. Cum în speţă acuzaţia adusă inculpatului nu este astfel conturată, apare ca fiind lipsită de logică şi în afara textului art. 7 din vechea reglementare, respectiv art. 367 din noua reglementare, susţinerea parchetului în sensul că inculpatul a aderat, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, la un grup infracţional. Practic, acuzarea era obligată să descrie fapta inculpatului S. nu în felul în care a făcut-o, ci cu arătarea timpului (respectiv luna şi anul) şi a locului săvârşirii ei.

În consecinţa argumentelor prezentate, apărarea a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, achitarea inculpatului pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestuia, în temeiul art. 16 lit. a) sau c) C. proc. pen.

În subsidiar, făcând trimitere la datele privind persoana inculpatului - tată a unui copil minor, cu o situaţie locativă dezastruoasă - urmând a fi evacuat din casă, fără antecedente penale, cu un statut socio-profesional deosebit - apreciate ca îmbrăcând în conţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. anterior ( lege penală invocată ca fiind mai favorabilă), dar şi circumstanţele reale ale cauzei, astfel cum au fost descrise anterior, apărarea a solicitat aplicarea, în partida inculpatului, a unui tratament sancţionator egal cu cel de care beneficiază coinculpaţii cercetaţi în Dosarul nr. x/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, respectiv stabilirea unor pedepse situate sub limita minimă prevăzută de lege, într-un cuantum care să permită suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în condiţiile art. 861 C. pen. anterior.

Soluţia dată laturii civile a cauzei a fost criticată pentru nelegalitate, apărarea inculpatului susţinând că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a legii întrucât deşi a reţinut coautoratul inculpatului S. la săvârşirea infracţiunii de contrabandă, l-a obligat separat la plata sumei reprezentând valoarea ţigărilor presupus introduse fraudulos în ţară.

29. În cadrul concluziilor orale formulate la termenul de dezbateri, moştenitorul inculpatului decedat Y. - A.A., prin apărător ales, a solicitat, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a sentinţei apelate, iar pe fond, lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile.

În cuprinsul motivelor scrise de apel depuse la filele 448-450, vol. I dosar apel, apărătorul moştenitorului inculpatului decedat Y. a solicitat, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte a hotărârii atacate, iar în rejudecare, respingerea în totalitate a acţiunii civile formulate în cauză faţă de inculpatul decedat, cu consecinţa ridicării măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa Direcția Națională Anticorupție din 11 mai 2011 asupra bunurilor acestuia constând în imobil situat în Timişoara.

În argumentare, s-a susţinut că soluţia de respingere a acţiunii civile formulate în cauză faţă de inculpatul decedat este consecinţa firească a inexistenţei faptelor reţinute în sarcina acestuia, context în care nu sunt întrunite condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale în persoana autorului şi, implicit, a succesorului acestuia.

30. În cadrul concluziilor orale formulate la termenul de dezbateri, moştenitorii inculpatului decedat T.T.T.T.T.T.T. - V.V., X.X. şi Z.Z., prin apărător ales, au solicitat, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a sentinţei apelate, iar pe fond,lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile.

În cuprinsul motivelor scrise de apel depuse la filele 201-203, vol. II dosar apel, apărătorul moștenitorilor inculpatului decedat T.T.T.T.T.T.T. a solicitat, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte a hotărârii atacate, iar în rejudecare, respingerea în totalitate a acţiunii civile formulate în cauză faţă de inculpatul decedat, cu consecinţa ridicării măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa Direcția Națională Anticorupție din 11 mai 2011 asupra bunurilor acestuia constând în imobil şi anexe gospodăreşti, situat în com. Moraviţa, judeţul Timiş, cuprins în C.F., tractor rutier, cap. cil. 4.760 cmc şi tractor rutier, cap. cil. 2.340 cmc.

În argumentare, s-a susţinut că soluţia de respingerea acţiunii civile formulate în cauză faţă de inculpatul decedat este consecinţa firească a inexistenţei faptelor reţinute în sarcina acestuia, context în care nu sunt întrunite condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale în persoana autorului şi, implicit, a succesorilor acestuia.

S-a arătat în acest sens că în sarcina inculpatului U.U., decedat în cursul judecăţii în primă instanţă, s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de contrabandă, în data de 23/24 ianuarie 2011 (filele 609-610 rechizitoriu), motiv pentru care, în planul laturii civile a cauzei, s-a dispus obligarea moştenitorilor acestuia la plata de despăgubiri către C. - prin D. Timişoara, în sumă de 25.212 lei (taxa vamală), 71.205 lei (acciza), 33.645 lei (T.V.A.), precum şi a accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere) calculate începând cu data de 23 ianuarie 2011 şi până la data plăţii. Concluzia instanţei de fond cu privire la existenţa infracţiunii de contrabandă este lipsită de orice suport probator întrucât nicio înregistrare în mediu ambiental nu-1 înfăţişează pe inculpat permiţând, la data de referinţă, tranzitarea frontierei cu ţigări de contrabandă, după cum nici vreun coinculpat sau martor nu fac asemenea susţineri, singura excepţie fiind investigatorul O.O., ale cărei declaraţii şi menţiuni din procesul-verbal nu se coroborează însă cu alte mijloace de probă.

În acelaşi sens s-a arătat că, în pofida celor reţinute de prima instanţă (fila 245), procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la data de 24 ianuarie 2011 (vol. 28, filelel01-103) şi declaraţiile inculpaţilor T. (vol. 14, filele 68-84) şi K.K.K.(vol. 12, filele 433-435, 438-444) sunt irelevante în ceea ce priveşte acuzaţia adusă inculpatului, întrucât nu surprind activitatea pretins infracţională a acestuia. În consecinţă, singura concluzie ce poate fi trasă cu privire la actul material de contrabandă reţinut în sarcina inculpatului decedat T.T.T.T.T.T.T. vizează inexistenţa acestuia, constatare care exclude posibilitatea antrenării răspunderii civile delictuale a moştenitorilor acestuia.

Aceeaşi poziţie a fost exprimată şi în cuprinsul motivelor scrise de apel, formulate de X.X. - moştenitor al inculpatului decedat T.T.T.T.T.T.T. prin apărător desemnat din oficiu, aflate la filele 56-59 ale vol. II al dosarului de apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 25 august 2014, sub nr. x/1/2014.

La termenul din 19 ianuarie 2015 a fost formulată o cerere de reunire a cauzelor ce formează obiectul prezentului dosar şi al Dosarului nr. x/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cerere respinsă prin încheierea din 13 februarie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În apel au fost administrate următoarele mijloace de probă:

- audierea inculpaţilor : B. ( şedinţa din 19 ianuarie 2015), A.A.A., D.D.D., S., K., J.J. şi H.H. (şedinţa din 16 martie 2015), T., N., R., T.T., C.C.C., D.D., F. şi F.F. (şedinţa din 27 aprilie 2015), C.C., I.I., P.P., G., I., K.K. ( şedinţa din 25 mai 2015), N.N. ( şedinţa din 8 iunie 2015);

- reaudierea inculpaţilor F. şi B. ( şedinţa din 8 iunie 2015);

- audierea investigatorilor sub acoperire/cu identitate reală, conform procedurii reglementate de dispoziţiile art. 119-121, 129, 148 alin. (8) şi art. 381 C. proc. pen.: L.L.L.L.L. şi M.M. (şedinţa din 10 septembrie 2015), O.O. (şedinţa din 20 octombrie 2015);G.G.G. şi U.U.U.U.U.U.U. (şedinţa din 13 noiembrie 2015);

- vizionarea CD-urilor care conţin înregistrările audio-video din 03 noiembrie 2010 (orele 1321 - sesiunea 5, orele 1324 - sesiunea 6, orele 1329 - sesiunea 7 şi orele 1503 - sesiunea 16, precum și orele 1838-18,46 - sesiunea 31), din 04 noiembrie 2010 (intervalul orar 2300 - 2303), 08 noiembrie 2010 (intervalul orar 1957-19,59), 17 noiembrie 2010 (intervalul orar 0,35-0,46), 19 noiembrie 2010 (începând cu ora 16,43) şi 20 noiembrie 2010 (intervalele orare 20,26 -20,48 şi 20,31-20,32);

- vizionarea în ședință publică a înregistrărilor video din data de 01 noiembrie 2010, ora 0142 şi din noaptea de 20/21 decembrie 2010, audierea în ședință publică a convorbirii telefonice purtate la data de 20 ianuarie 2011 de către inculpatul T.T. cu numitul V.V.V.V.V.V.V.V.; audierea în ședință publică a înregistrărilor audio - video din 20 decembrie 2010 intervalele orare 16:33:52 - 16:34:15 și 17:34:09-17:34:48 (şedinţa din 1 octombrie 2015);

- audierea conform procedurii prevăzute de art. 129 C. proc. pen., raportat la art. 148 alin. (8) C. proc. pen., a martorilor X.X.X.X.X.X.X.X., D.D.D. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. (şedinţa din 6 ianuarie 2016);

- audierea înregistrărilor audio-video efectuate în data de 07 ianuarie 2011, în intervalul orar: 13:31:08 - 13:33:48 (CD nr. 20), 18:41:58 -18:44:47 (CD nr. 20) şi în data de 19 ianuarie 2011, în intervalul orar 23:03:33 - 23:05:35 (CD nr. 33), înregistrări încuviinţate în probaţiune inculpatului P.P., (şedinţa din 20 octombrie 2015);

- audierea martorilor Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., E.E.E.E.E.E.E.E., A.A.A.A.A.A.A.A.A. (şedinţa din 20 octombrie 2015), I.I.I., O.O.O.O.O.O.O.O., S., R.R.R., F.F.F.F., O.O.O., B.B.B.B., N.N.N.N., P.P.P. D.D.D., (şedinţa din 4 decembrie 2015), E.E.E.E.E.E. (şedinţa din 27 ianuarie 2016).

Prin încheierea din 1 octombrie 2015 s-a luat act de renunţarea reprezentantului Ministerului Public la audierea investigatorului cu identitate protejată S.S.S.S.S.S.S.S.

În pofida numeroaselor diligenţe efectuate în acest sens, reprezentantul Ministerului Public nu a putut prezenta CD-ul cuprinzând înregistrarea ambientală din noaptea de 4/5 ianuarie 2011, vizând actul material din aceeaşi dată reţinut în sarcina inculpatului P.P.

Examinând hotărârea atacată atât prin prisma criticilor invocate de parchet, partea civilă și inculpați, cât şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că sunt fondate apelurile declarate de inculpaţii Z., J.J., H.H., T., N., R., C.C., M., T.T., C.C.C., A., D.D., F., I.I., P.P., G., F.F., I., K., K.K., N.N., B. şi S., de numiții B.B.B.B.B.B.B.B.B. (moștenitorul inculpatului Y., decedat), V.V., X.X. și Z.Z. (moștenitorii inculpatului T.T.T.T.T.T.T., decedat) și nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională anticorupție-serviciul Teritorial Timișoara, partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara și inculpații V., L.L. și D.D.D.

În ce priveşte apelul declarat de parchet, Înalta Curte reţine, contrar celor susținute de procuror că, în luarea deciziei asupra existenței infracțiunilor și a vinovăției inculpaților, instanța de fond a hotărât motivat, cu trimitere la toate probele evaluate și a dispus condamnarea, doar atunci când și-a format convingerea că acuzațiile aduse inculpaților au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, cerință prevăzută în art. 103 C. proc. pen.

Astfel:

a. Referitor la soluţia de achitare a inculpatului B. pentru infracţiunea de contrabandă calificată prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, întemeiată pe dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), dispusă de instanța de fond, Înalta Curte constată că este corectă.

Potrivit art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, constituie infracţiunea de contrabandă calificată „introducerea în ţară - de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor”.

Din probele administrate în cauză, analizate pe larg în considerentele sentinţei nu rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că susnumitul intimat inculpat ar fi introdus în țară țigări la data de 14 octombrie 2010 prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, prin sustragere de la controlul vamal.

Contrar susţinerilor parchetului, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la data de 14 octombrie 2010 (vol. 23, filele 172-225 dosar urmărire penală), nu rezultă aspecte relevante care să confirme pretinsa activitate infracţională a intimatului inculpat B.. De altfel, inculpatul nici nu este nominalizat în actul de sesizare a instanţei în secțiunea cuprinzând expunerea situației de fapt în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de vameși și polițiștii de frontieră în data de 14 octombrie 2010 (filele 29-32).

De asemenea, declaraţia poliţistului de frontieră E.E.E.E., invocată în motivele de apel este nerelevantă pentru reţinerea vinovăţiei intimatului inculpat B. în condiţiile în care cel prim menţionat nu face nicio referire la persoana celui din urmă sau la pretinsa activitate infracţională a acestuia (vol. 18, filele 91-98 dosar urmărire penală). În acelaşi sens sunt și declaraţiile vameşului T. (vol. 14, filele 68-84 dosar urmărire penală).

Cu referire la declaraţiile vameşului K.K.K., se reţine că acesta menţionează doar faptul că îl cunoştea pe intimatul inculpat B. ca fiind traficant de ţigări, că i-a cerut acestuia să-i cumpere produse alimentare din Serbia, contra cost, şi că la intrarea în ţară a văzut la el două-trei cartuşe de ţigări. K.K.K. nu îl menționează pe intimatul inculpat B. printre persoanele de la care a primit sume de bani pentru a le facilita introducerea de țigări de contrabandă în țară și nici nu face vreo referire concretă la pretinsa activitate infracţională a acestuia din data de 14 octombrie 2010.

În privinţa proceselor verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G. la data de 14 octombrie 2010, în conţinutul acestora nu sunt menţiuni referitoare la intimatul inculpat B. (vol. 7, filele 25-28).

În consecinţă, reţinând ca fiind dovedit numai actul material de contrabandă din data de 4/5 noiembrie 2010 (constând în introducerea de către inculpat în ţară a 7 baxuri de ţigări de contrabandă a căror valoare este mai mică de 20.000 lei) în mod corect s-a constatat de către instanţa de fond incidenţa art. 10 lit. b) C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală) în ce privește infracțiunea de contrabandă calificată prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pentru care intimatul inculpat B. a fost trimis în judecată.

b. În ce priveşte soluţia de achitare a inculpatului E., dispusă în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în modalitatea aderării și a art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracţiunea de contrabandă calificată prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, Înalta Curte constată că se întemeiază pe analiza coroborată a probelor administrate în cauză și din care rezultă inexistența infracțiunii de aderare a inculpatului la un grup infracțional organizat, respectiv, împrejurarea că infracțiunea de contrabandă nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, în declaraţiile date în cauză, inculpaţii I.I.I., K.K.K. şi K. nu fac referire la inculpatul E., inculpatul S.S.S. se referă la L.L.L.L., fratele lui E., iar inculpatul F. menţionează numele Zegrean despre care afirmă că era traficant de ţigări fără însă a oferi date concrete în legătură cu un anumit act de contrabandă.

Relevante în susținerea celor dispuse de instanța de fond sunt și declaraţiile date de investigatorul sub acoperire G.G.G. în care arată că în data de 18 octombrie 2010 (când se pretinde de către acuzare că inculpatul a intrat cu ţigări de contrabandă în ţară) nu „s-a lucrat”, adică nu s-a luat mită de la contrabandişti, precum şi procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental în care se face referire la numele Zegrean, investigatorul şi interlocutorii nefiind siguri dacă era vorba de inculpat sau de fratele acestuia, L.L.L.L. şi nici dacă era vorba de un transport de ţigări de contrabandă (vol. 23, filele 249-296 dosar urmărire penală).

Referitor la acuzaţia de contrabandă din data de 23/24 octombrie 2010, în privinţa căreia instanţa de fond a constatat că nu este dovedită, Înalta Curte reţine că în declaraţiile date, investigatorul sub acoperire G.G.G. arată că la data susmenționată, în jurul orelor 23.00.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au făcut apariţia L.L.L.L. (identificat ulterior ca fiind L.L.L.L.) împreună cu fratele său, inculpatul E. care s-a deplasat pe jos către frontiera cu Serbia în timp ce inculpatul L.L.L.L. împreună cu numitul Ilie care îl însoţea au intrat în toneta vameşilor (vol. 7, fila 11 dosar urmărire penală). Nu se face referire de către investigator la introducerea în ţară de ţigări de contrabandă în data de 24 octombrie 2010 de către inculpat sau fratele său, ci doar la împrejurarea că acesta din urmă i-a relatat investigatorului sub acoperire faptul că la data de 22 octombrie 2010 el a introdus în ţară 60 de baxuri cu ţigări.

De asemenea, în procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental în noaptea de 23/24 octombrie 2010 sunt redate mai multe discuţii între investigatorul sub acoperire G.G.G. și L.L.L.L., fratele intimatului inculpat, în una dintre ele acesta din urmă spunându-i investigatorului că fratele său, E., l-ar fi bătut pe numitul G., vol. 9, filele 297-367 dosar urmărire penală).

Întrucât potrivit art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 constituie infracţiunea de contrabandă calificată „introducerea în ţară de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor”, activitatea infracţională pretins comisă de intimatul inculpat E. la datele de 18 octombrie 2010 şi în noaptea de 23/24 octombrie 2010 nefiind dovedită, analiza singurului act material din data de 31 octombrie/1 noiembrie 2010 în mod corect nu a mai fost realizată de către instanţa de fond, neavând relevanţă, din perspectiva condiţiilor cerute de textul de lege susmenţionat pentru existenţa infracţiunii de contrabandă.

În privinţa infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 constând în aceea că susnumitul intimat inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie, vameşi şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România și a acţionat în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței, Înalta Curte constată că soluţia corectă este aceea de achitare pentru inexistenţa faptei, dispusă de instanța de fond.

Aderarea, ca modalitate normativă alternativă de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 presupune că subiectul îşi manifestă voinţa de a face parte din grupul infracţional organizat, astfel cum este definit în art. 2 lit. a) din legea menţionată, adică grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din probele administrate în cauză la care s-a făcut referire în cele ce preced nu rezultă însă că intimatul inculpat E. ar fi aderat la vreun grup infracţional organizat constituit în scopul săvârşirii de infracţiuni de corupție, respectiv, de contrabandă.

c. În ce priveşte critica vizând greșita soluție de achitare a inculpatei I. pentru actele materiale de luare de mită din datele de 22 octombrie 2010 şi 4/5 noiembrie 2010, respectiv pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă (actul material din data de 4/5 noiembrie 2010), Înalta Curte constată că nu este întemeiată.

Din mijloacele de probă invocate în motivele de apel scrise şi susţinute oral de procurorul de şedinţă nu rezultă, dincolo de orice îndoială, presupunerea rezonabilă că intimata inculpată I. ar fi comis faptele pentru care se solicită condamnarea sa.

Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că în ziua de 22 octombrie 2010, investigatorul sub acoperire G.G.G. nu a fost de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa. Acesta a fost planificat de serviciu în data de 23/24 octombrie 2010, în tura de noapte, împreună cu polițiștii de frontieră J.J.J.J. şi C.C.C.C. care i-au spus că în tura de zi, din 22 octombrie 2010, a fost colectată cu titlu de mită de la traficanții de țigări, suma de 400 euro, care a fost împărţită doar între poliţiştii de frontieră F.F.F., G.G.G.G.G.G., R.R.R.R., I.I.I., I.I.I.I., G., H.H.H.H., G.G.G.G., E.E.E.E. şi I.

În procesul verbal întocmit, investigatorul sub acoperire menţionează discuţia pe care a avut-o cu I.I.I.I.I.I. din cadrul S.P.F. Deta care i-a spus că la sfârșitul fiecărei ture comisarul şef J. primeşte minim 50 de euro mită de la şefii de tură din cadrul S.P.F. Deta (vol. 7, fila 33 dosar urmărire penală). Precizările investigatorului sunt nerelevante pentru reținerea vinovăției intimatei inculpate în contextul în care, I.I.I.I.I.I. menţionează doar numele de familie al persoanei indicate ca fiind cea care primea mită - comisar şef J. - (posibil să fie vorba de soţul inculpatei, numitul J., faţă de care s-au disjuns cercetările, cu atât mai mult cu cât I. are gradul profesional de agent de poliţie şi îşi desfăşura activitatea ca şi dispecer), iar aspectele relatate de acesta se referă la pretinse activităţi infracţionale săvârşite în alt loc (S.P.F. Deta) decât cel în care își desfășura efectiv activitatea inculpata şi anume, Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa.

Nici în procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în dimineaţa zilei de 24 octombrie 2010, în intervalul 0058:23 - 0102:50, de către investigatorul sub acoperire G.G.G. cu poliţiştii de frontieră J.J.J.J. şi C.C.C.C. nu este menţionată printre poliţiştii care au luat mită intimata inculpată. Discuţiile se referă la faptul că în tura din data de 22 octombrie 2010 s-a luat mită de la traficanţii de ţigări care au introdus în ţară 50 baxuri de ţigări de contrabandă, suma colectată fiind împărţită între poliţiştii de frontieră (vol. 23, filele 345-349 dosar urmărire penală).

În privinţa declaraţiilor date de către I.I.I., V.V.V.V.V.V., P.P.P.P., L.L.L.L., F., K.K.K., O.O.O., T., A.A.A.A. şi Y. este de reţinut că aceştia nu se referă nici direct, nici indirect la pretinsa activitate infracţională a intimatei inculpate I. din data de 22 octombrie 2010.

În ce priveşte actul material de complicitate la infracțiunea de luare de mită reţinut de către acuzare în sarcina intimatei inculpate ca fiind comis în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, Înalta Curte constată, în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, că probele administrate în cauză nu dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă existența acestuia.

În procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 7, filele 92-97 dosar urmărire penală), invocate de acuzare ca probe din care rezultă vinovăţia inculpatei în săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, investigatorul consemnează că inculpata a lucrat în tura respectivă în calitate de dispecer (aspect necontestat de către inculpată) şi că a aflat de la inspectorul principal F.F.F. că acesta le-a dat agenţilor de poliţie care şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, cu titlu de mită, câte 20 euro.

Cele două mențiuni din procesele verbale întocmite de investigator nu sunt însă suficiente pentru a dispune o soluţie de condamnare a intimatei inculpate în contextul în care nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

Astfel, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental (vol. 24, filele 374-409 dosar urmărire penală) nu rezultă că intimata inculpată a primit cu titlu de mită în noaptea de 4/5 noiembrie 2010 suma de 20 euro. De asemenea, inculpaţii I.I.I., V.V.V.V.V.V., F., K.K.K., O.O.O., T., A.A.A.A. şi Y. care şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, în declarațiile date, nu o indică pe inculpată printre agenţii de poliţie care ar fi primit mită pentru a permite traficanților P.P.P.P. și L.L.L.L. să intre în ţară cu ţigări de contrabandă.

Din evaluarea aceluiași material probator administrat în cauză, Înalta Curte constată ca fiind legală şi temeinică şi soluţia de achitare a inculpatei I. pentru actul material din data de 4/5 noiembrie 2010 care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii de contrabandă calificată comisă în formă continuată, sub forma complicităţii ca formă a participaţiei penale şi, în consecinţă, că cererea parchetului de a se dispune condamnarea acesteia și pentru această faptă nu este întemeiată.

d. În ce priveşte critica privind greşita achitare a inculpatului K. pentru actele materiale din datele de 8/9 noiembrie 2010 şi 16 decembrie 2010 care intră în conţinutul infracţiunii continuate de luare de mită şi al infracţiunii de contrabandă comisă în forma complicității, Înalta Curte constată că nu este întemeiată.

Din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea de 8/9 noiembrie 2010, între orele 1830 - 830, intimatul inculpat K. şi-a desfăşurat activitatea ca agent de poliţie în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind repartizat în punctul control documente TIR pe sensul de intrare în ţară (vol. 46, filele 31-35 dosar urmărire penală), că investigatorul sub acoperire G.G.G. a menţionat în procesul verbal întocmit la data respectivă, că poliţistul C.C.C.C. i-a spus că a remis suma de 50 euro primită cu titlu de mită sus-numitului intimat inculpat pentru a permite mai multor persoane să intre cu ţigări de contrabandă în ţară (vol. 7, filele 104-107 dosar urmărire penală) şi că în cursul urmăririi penale intimatul inculpat a recunoscut faptele.

Este adevărat că în cursul urmăririi penale, inculpatul K. a recunoscut toate faptele, recunoaştere asupra căreia a revenit în faza cercetării judecătoreşti şi că legea procesual penală română nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date de inculpat în cursul cercetării judecătoreşti, însă tot atât de adevărat este faptul că, pentru a se dispune condamnarea, recunoaşterea inculpatului, indiferent de faza procesuală în care intervine, trebuie să se coroboreze cu alte probe administrate în cauză, în mod singular o atare recunoaştere neputând conduce la reţinerea vinovăţiei acestuia, concluzie la care în mod corect a ajuns şi instanţa de fond. Împrejurarea că intimatul inculpat a fost de serviciu în noaptea de 8/9 noiembrie 2010 nu este suficientă, în absența altor probe, pentru a duce la concluzia că a și primit bani de la traficanții de țigări pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal în condițiile în care, nici din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, nici din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediu ambiental (vol. 25, filele 120, 121 dosar urmărire penală) nu rezultă că intimatul inculpat și-ar fi însușit 50 euro din suma totală de 4.700 euro primită de agenţii de poliţie şi lucrătorii vamali pentru a permite traficanților să intre în ţară cu ţigări de contrabandă.

Așa cum s-a menționat, în procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G. există două mențiuni referitoare la intimatul inculpat K. și anume că, în noaptea de 8/9 noiembrie 2010, acesta a lucrat la reperul control documente tir pe sensul de intrare în țară și că polițistul C.C.C.C. i-a spus că a remis inculpatului suma de 50 euro, parte din mita colectată în tura respectivă (vol. 7, filele104-107 dosar urmărire penală), aspecte nerelevante însă pentru reținerea acuzației de luare de mită.

De asemenea, din procesul verbal de interceptare rezultă că în dialogul purtat de investigator cu intimatul inculpat nu se fac referiri concrete la primirea de către acesta din urmă a vreunei sume de bani pentru a le permite traficanților să intre în țară cu țigări de contrabandă (vol. 25, fila 120 dosar urmărire penală).

Referitor la actul material din data de 16 decembrie 2010, constând în aceea că inculpatul a primit suma de 100 euro din cei 3860 euro colectaţi de către agenţii de poliţie şi lucrătorii vamali de la persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară, Înalta Curte constată că nu este dovedit, probele administrate în cauză nefiind în măsură să conducă la o soluție contrară celei pronunțate de instanța de fond.

Astfel, din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în dimineața zilei de 9 noiembrie 2010, în intervalul 7.27.13-7.32.45, investigatorul sub acoperire a discutat cu intimatul inculpat doar despre schimbarea turei (vol. 25, fila 120, dosar urmărire penală).

Este adevărat că în cursul urmăririi penale, inculpatul K. a recunoscut și actul material din data de 16 decembrie 2010, recunoaştere asupra căreia a revenit în cursul cercetării judecătoreşti şi că legea procesual penală română nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date de inculpat în cursul cercetării judecătoreşti, însă tot atât de adevărat este faptul că recunoaşterea inculpatului, indiferent de faza procesuală în care intervine trebuie să se coroboreze cu alte probe administrate în cauză.

Pe de altă parte, potrivit art. 103 alin. (2) C. proc. pen., „în luarea deciziei asupra existenţei şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

În procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 7, filele 215-225 dosar urmărire penală) invocat de acuzare ca mijloc de probă din care rezultă vinovăţia intimatului inculpat se menţionează doar că K. a fost repartizat în tura de zi din 16 decembrie 2010 în postul control documente pe sensul de ieşire din ţară şi că a fost prezent când poliţiştii F.F.F. şi O.O.O. au împărţit banii primiţi de la contrabandişti pentru a li se permite intrarea cu ţigări în ţară, ocazie cu care s-a stabilit ca suma de 100 euro să fie remisă lui K.

De asemenea, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate de investigator cu lucrătorii de poliţie nu rezultă cu certitudine dacă intimatul inculpat a primit la data de 16 decembrie 2010 suma de 100 euro sau dacă urma să primească vreo sumă de bani pentru a nu-și îndatoririle de serviciu și a le facilita contrabandiștilor să intre cu țigări în țară (vol. 20,filele 317-387, dosar urmărire penală).

Pentru aceleaşi argumente, în baza cărora instanţa de fond a dispus achitarea intimatului inculpat pentru actele materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii continuate de luare de mită, pretins comise în datele de 8/9 noiembrie 2010 și 16 decembrie 2010, Înalta Curte apreciază ca fiind legală şi temeinică şi soluţia de achitare dispusă pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată cu referire la actele materiale din datele de 8/9 noiembrie 2010 şi 16 decembrie 2010.

e. În ce priveşte critica vizând greşita achitare a inculpatului S. pentru actul material ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de luare de mită, pretins comis la data de 3 noiembrie 2010, respectiv pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă din aceeaşi dată, Înalta Curte constată că nu este fondată.

Este adevărat că în cursul urmăririi penale intimatul inculpat S. a recunoscut faptele (vol. 14, filele 117-126 dosar urmărire penală), recunoaştere asupra căreia a revenit însă, atât cu ocazia audierii de către instanţa de fond, cât şi în faţa instanţei de apel.

Deopotrivă, Înalta Curte reţine că, deşi C. proc. pen. nu conferă valoare probatorie superioară declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti, pentru a conduce la o soluţie de condamnare, pe de o parte, recunoaşterea inculpatului trebuie să se coroboreze cu alte probe administrate în cauză, iar pe de altă parte, condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., invocat de acuzare ca mijloc de probă din care rezultă vinovăţia intimatului inculpat S., singura menţiune care interesează activitatea infracţională pretins desfăşurată de acesta în data de 3 noiembrie 2010 este aceea că investigatorul a fost prezent când subcomisarul de poliţie N.N.N.N. i-a predat poliţistului C.C.C.C. suma de 160 euro (provenită din mita colectată în tura respectivă) şi i-a spus să o împartă mai multor poliţişti, inclusiv lui S. (vol. 7, filele 82-89 dosar urmărire penală), dar care în opinia Înaltei Curţi, nu este de natură să înfrângă prezumţia de nevinovăţie şi să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată de instanţa de fond.

De asemenea, în procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental a fost identificată o singură discuție care se referă la activitatea desfăşurată în tura din data de 3 noiembrie 2010 (în care a fost planificat şi intimatul inculpat S., în punctul control documente TIR pe sensul de intrare în ţară), care însă, se referă la dialogul dintre investigator şi poliţistul F.F.F. (şeful de tură) în cadrul căruia cel din urmă îi remite investigatorului o sumă de bani fără însă a face referire, în concret, la intimatul inculpat S. (vol. 24, fila 318 dosar urmărire penală).

Nu în ultimul rând, poliţiştii de frontieră şi vameşii care şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa în data de 3 noiembrie 2010, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti nu fac referire la inculpatul S. şi la pretinderea şi primirea efectivă a vreunei sume de bani de către acesta pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle pe care le avea în calitatea sa de poliţist de frontieră.

Or, în absenţa unor probe care să conducă fără dubiu la vinovăţia inculpatului în săvârșirea unei fapte penale, soluţia ce se impune a fi pronunţată în cauză este aceea de menţinere a achitării dispuse de instanţa de fond.

Din evaluarea acelorași mijloace de probă, Înalta Curte reţine că soluţia de achitare a intimatului inculpat și pentru complicitate la contrabandă (actul material din data de 3 noiembrie 2010) dispusă de instanța de fond este legală şi temeinică.

f. În ce priveşte critica vizând greşita achitare a intimatului inculpat A.A.A. pentru infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi contrabandă calificată, Înalta Curte constată că nu este fondată, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, instanţa de fond concluzionând în mod corect că acuzaţiile aduse inculpatului nu au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, cerință prevăzută de art. 103 alin. (2) C. proc. pen.

În concret, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că: în cursul lunii ianuarie 2011, intimatul inculpat A.A.A., lucrător vamal, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări, acţionând în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă pentru obţinerea de beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale; în ziua de 26 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal Moraviţa a primit cu titlu de mită, împreună cu ceilalţi membrii ai grupului infracţional suma de 1.150 euro din care şi-a însuşit 112,5 euro pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, facilitând astfel, mai multor persoane, între care lui S.S.S.S. să introducă fraudulos în România 23 baxuri de ţigări, având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei.

În cursul urmăririi penale, susnumitul intimat inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în declaraţiile date în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond şi ulterior la instanţa de apel a negat faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Coroborând probele administrate în cauză, Înalta Curte reţine că în procesul verbal întocmit de investigatoarea cu identitate reală O.O. și în declarația acesteia se menţionează că : „în tura respectivă intimatul inculpat a făcut parte din echipa lucrătorilor vamali; în jurul orelor 1500, în timp ce se afla în toneta vameşilor, poliţistul N.N. a primit de la vameşul K.K.K. o sumă de bani, prezent fiind şi A.A.A. şi că în jurul orelor 1600, în toneta poliţiştilor de pe sensul de intrare în ţară au intrat intimatul inculpat şi vameşul U.U. care i-au spus ei şi lui N.N. „trebuie să dai 150 euro la două echipaje de poliţie rutieră din Moraviţa” pentru a le permite traficanţilor de ţigări să intre în localitatea Moravița (vol. 8, filele 316-320 dosar urmărire penală).

Aspectele consemnate în procesul verbal anterior menționat și în declarația investigatoarei nu rezultă şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, în cuprinsul acestora făcându-se referire la alte persoane decât intimatul inculpat şi la alte activități desfăşurate în data de 26 ianuarie 2011 (vol. 28, filele 71-78 dosar urmărire penală).

De asemenea, în declaraţiile inculpatului T. care, în opinia parchetului, sunt de natură să conducă la vinovăţia susnumitului intimat inculpat în comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, nu se face vreo referire la pretinsa activitate infracţională a inculpatului A.A.A., ci la aspecte vizând exclusiv propriile sale activităţi.

Prin urmare, în contextul în care singurele mijloace de probă - declaraţia investigatoarei cu identitate reală O.O. și procesul verbal întocmit de aceasta care susţin în parte acuzarea - nu se coroborează cu alte mijloace de probă, din perspectiva cerinţei înscrise în art. 103 alin. (2) C. proc. pen. potrivit căruia hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă, între altele, pe declaraţiile investigatorului, soluţia instanţei de fond prin care s-a dispus achitarea inculpatului A.A.A. se impune a fi menţinută.

Referirea la analiza mijloacelor de probă mai sus-menționate se impune a fi menţinută şi pentru celelalte acuzaţii aduse intimatului inculpat, în cauză nefiind dovedit faptul că acesta a aderat la un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă pentru obţinerea de beneficii materiale sau că, acţionând coordonat cu ceilalţi lucrători vamali şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, în data de 26 ianuarie 2011 a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa și prin sustragere de la controlul vamal, cantitatea de 23 baxuri ţigări a cărei valoare în vamă depăşeşte 20.000 lei.

g. În ce priveşte critica vizând greşita achitare a inculpatului D.D.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 comisă în modalitatea aderării, Înalta Curte reţine că nu este întemeiată.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 se poate realiza prin una din următoarele acţiuni alternative : iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup. Aceste acţiuni, fiind prevăzute alternativ în cuprinsul textului de lege susmenționat, oricare dintre ele, pot constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu precizarea că, în timp ce acţiunile de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat pot constitui, necondiţionat şi singure, elementul material al infracțiunii, acţiunile de aderare şi de sprijinire presupun preexistenţa grupului infracţional organizat.

Aderarea la grupul infracţional organizat presupune că acesta există şi că subiectul activ îşi manifestă expres sau tacit dorinţa de a face parte din grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă de timp şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, indiferent de modalitatea de realizare a laturii obiective, se săvârşeşte numai cu intenţie directă caracterizată de scopul urmărit de către fiecare subiect activ, respectiv comiterea uneia sau mai multor infracţiuni grave în sensul dat acestei noţiuni de art. 2 lit. b) din legea menţionată.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, atât la instanţa de fond, cât şi în faţa instanţei de apel, intimatul inculpat a recunoscut că a numărat în autoturismul său, împreună cu L.L.L.L.L. (poliţist de frontieră) o suma de bani pe care a primit-o de la acesta, fără a-i spune însă și ce reprezintă.

În procesul verbal întocmit, colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. a consemnat faptul că în data de 23 septembrie 2010 a efectuat serviciul în Punctul de Mic Trafic Foeni II, pe sensul de ieşire din ţară, împreună cu alţi poliţişti de frontieră şi cu vameşii „C.C.” şi „S.” și că cel din urmă a venit la serviciu împreună cu un verişor pe nume D.D.D. care a adunat banii primiţi de vameşi de la traficanţii de ţigări şi i-a pus în autoturismul aflat în parcarea Punctul de Mic Trafic Foeni II.

Mai menţionează colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. că în jurul orelor 1940, la solicitarea vameşului „S.” a plecat cu intimatul inculpat la autoturismul acestuia, ocazie cu care D.D.D. a scos banii din tetiera aflată între scaunele mașinii și i-au numărat împreună, rezultând 1.100 euro şi 400 lei, intimatului inculpat fiindu-i remisă suma de 30 euro (vol. 38, fila 43 dosar urmărire penală).

În declaraţia dată în faţa instanţei de fond pe care a menținut-o la instanţa de apel colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. a arătat că inculpatul D.D.D. venea ocazional în Punctul de Mic Trafic Foeni II (în ziua de 23 septembrie 2010 a venit să facă grătare pentru lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră), iar suma de 30 euro ce i-a fost remisă a reprezentat contravaloarea produselor alimentare pe care acesta le cumpărase pentru a fi preparate şi servite vameşilor şi poliţiştilor de frontieră.

Coroborând mijloacele de probă susmenţionate cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate de colaborator cu inculpatul în autoturismul acestuia din urmă (vol. 39, filele 174-179 dosar urmărire penală), având în vedere şi împrejurarea că intimatul inculpat nu era nici lucrător vamal, nici poliţist de frontieră şi că deplasările sale în Punctul De Mic Trafic Foeni II erau ocazionale, la solicitarea lucrătorului vamal „S.”, Înalta Curte reţine, în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, că infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea aderării, nu există.

h. În ce priveşte critica vizând greşita soluţie de achitare a inculpatului N.N. pentru actul material din data de 23/24 ianuarie 2011 ce intră în conţinutul infracţiunilor de luare de mită, respectiv al complicității la infracţiunea de contrabandă, Înalta Curte constată că nu este fondată.

În sarcina sus-numitul inculpat s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că în data de 23/24 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de agent de poliţie în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi acţionând în coautorat împreună cu poliţiştii de frontieră Z.Z.Z.Z., J.J.J.J. şi cu vameşii U.U., T. şi K.K.K. a primit suma de 1.135 euro din care şi-a însuşit 50 euro pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând mai multor persoane, între care, lui Z.Z.Z.Z.Z., să introducă fraudulos în ţară 22 baxuri şi 35 cartuşe de ţigări.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond şi în faţa instanţei de apel, intimatul inculpat a negat săvârşirea faptelor.

În procesul verbal întocmit, investigatoarea cu identitate reală O.O. a menţionat următoarele: în tura din noaptea de 23/24 ianuarie 2011, poliţiştii şi vameşii au permis intrarea în ţară cu ţigări de contrabandă mai multor persoane, primind de la aceștia sume de bani pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu; inculpatul N.N. (poliţist de frontieră) care a lucrat pe sensul de ieşire din ţară, constatând că o persoană pe nume V. a prezentat la control un certificat de înmatriculare auto deteriorat i-a pretins şi a primit de la acesta 5 euro pentru a nu-i reţine documentul; cu ocazia discuţiei pe care ea a avut-o cu cetăţeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J., care obişnuia să aducă mâncare funcţionarilor din vamă, contra cost, a aflat că inculpatul are la el o datorie de 45 euro şi că la terminarea programului i-a înmânat inculpatului suma de 45 euro pentru a achita datoria către cetăţeanul sârb, bani pe care inculpatul i-a luat, cunoscând că provin din mita primită de la traficanţii de ţigări (vol. 8, filele 246-250 dosar urmărire penală).

Împrejurările de fapt consemnate de către investigatoare în procesul verbal nu rezultă însă și din alte mijloace de probă administrate în cauză care coroborate să conducă la concluzia existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului.

Astfel, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental nu rezultă că inculpatul i-ar fi pretins lui V. suma de 5 euro pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu ci, că în spirit de glumă a cerut 5 euro investigatoarei cu identitate reală O.O. care vărsase o sticlă cu suc în toneta poliţiştilor de frontieră (vol. 28, fila 50 dosar urmărire penală).

Referitor la solicitarea parchetului de a se dispune confiscarea de la inculpat a sumelor de 75 euro şi respectiv de 20 euro şi de menţinere a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, Înalta Curte constată că nu este întemeiată în contextul în care soluţia de achitare pentru faptele din data de 23/24 ianuarie 2011 dispusă în cauză este legală şi temeinică şi, în consecinţă, se va menţine de către instanţa de apel.

i. În ce priveşte critica vizând greşita achitare a inculpatului L.L. pentru infracţiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte constată că nu este fondată.

În mod corect, în urma evaluării întregului material probator administrat în cauză, instanţa de fond a concluzionat în sensul inexistenţei infracţiunii de contrabandă calificată pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a intimatului inculpat și care, în opinia parchetului constă în aceea că în data de 23 ianuarie 2011 acesta a introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, 12 baxuri de țigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. în care se menționează că în data de 23 ianuarie 2011, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali au permis mai multor persoane să intre în țară cu țigări de contrabandă, printre care și lui L.L., care a transportat 12 baxuri de țigări (vol. 8, fila 142 dosar urmărire penală), nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză care să conducă la convingerea instanței că acuzația respectivă este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Dimpotrivă, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă doar faptul că în data de 23 ianuarie 2011, intimatul inculpat a discutat cu investigatorul M.M. și cu un alt polițist, nu și faptul că ar fi introdus în țară țigări de contrabandă și în ce cantitate (vol. 27, filele 340-363 dosar urmărire penală).

Prin urmare, nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că suma de 400 lei remisă investigatorului de către inculpat are legătură cu cele 12 baxuri de țigări introduse în țară în data de 23 ianuarie 2011, ci că banii respectivi au fost dați investigatorului pentru a obține bunăvoința și sprijinul acestuia în momentul în care s-ar fi pus problema să intre în țară cu țigări de contrabandă.

II. În ce privește critica vizând cuantumul sumei de bani ce se impunea a fi confiscată de la inculpatul K.K., care în opinia parchetului este de 5600 euro şi nu de 2367 euro, Înalta Curte constată că nu este fondată.

Din probele administrate în cauză rezultă că pentru actul material din data de 23 octombrie 2010 (ce intră în conţinutul infracţiunii de luare de mită comisă în formă continuată în Punctul de Mic Trafic Foeni II), inculpatul K.K. şi-a însuşit 55 euro; pentru actul material din data de 27 octombrie 2010 (ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni) şi-a însuşit 457 euro; pentru actul material din data de 12/13 ianuarie 2011 (ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni,comisă în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) inculpatul şi-a însuşit 680 euro, iar pentru actul material din data de 28/29 ianuarie 2011 (ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni), inculpatul şi-a însuşit suma de 1175 euro. Cumulând sumele susmenţionate rezultă că suma totală primită de inculpat, obiect al infracţiunii de luare de mită este de 2.367 euro reţinută în mod corect de instanţa de fond şi în privinţa căreia s-au aplicat dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 78/2000 referitoare la confiscare.

III. Referitor la ultima critică a sentinţei vizând nelegalitatea acesteia determinată, pe de o parte de faptul că motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii, iar pe de altă parte că nu au fost indicate soluţiile de achitare dispuse de instanţa de fond, respectiv, că s-au pronunțat soluții de achitare pentru infracțiuni comise în formă continuată, Înalta Curte reţine următoarele:

În considerentele sentinței, instanța de fond, după analizarea fiecărui act material ce intră în conținutul infracțiunilor pentru care inculpații susmenționați au fost trimiși în judecată, în urma evaluării probatoriului a concluzionat cu privire la actele materiale care sunt dovedite, respectiv, cu privire la cele care nu sunt dovedite argumentând, atât în fapt, cât și în drept soluțiile pronunțate. Neindicarea în considerentele sentinței a temeiului de drept pe care s-au întemeiat soluțiile de achitare se regăsește, exclusiv, în cazul acelor inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni săvârșite în formă continuată, în privința cărora însă, în minută, se face trimitere la numărul actelor materiale reținute ca fiind dovedite și nu este de natură a atrage nulitatea sentinței și casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare.

În ce priveşte apelul declarat de partea civilă, se constată că nu este fondat, în mod corect instanţa de fond a soluţionat latura civilă a cauzei prin obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor civile în cuantumul reţinut în rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică şi, exclusiv, pentru faptele ce au fost dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Dispozițiile art. 270 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 86/2006 care incriminează infracțiunea de contrabandă se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor sau a bunurilor sustrase, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situația țigărilor, este mai mare de 20.000 lei sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unui an.

De menționat este faptul că în cazul infracțiunii de contrabandă, urmarea imediată rezidă atât în starea de pericol creată pentru interesele statului care privesc regimul vamal, cât și în producerea unei pagube materiale acestuia, constând în neperceperea sumelor legal cuvenite pentru operațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră.

În acest sens, art. 202 alin. (2) și (3) din Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 2913/1992 de instituire a C. Vamal Comunitar prevede că datoria vamală apare în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal, iar persoana care introduce ilegal mărfurile respective devine debitor vamal. Aceste prevederi legale se regăsesc și în legislația națională, respectiv în art. 224 din Legea nr. 86/2006 privind C. vamal.

Potrivit art. 234 alin. (1) C. vam., datoria vamală prevăzută la art. 224 ia naștere, chiar dacă se referă la mărfuri care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau restricție la import, indiferent de natura acestora, iar conform alin. (3), debitorii acestei datorii sunt persoanele care introduc ilegal mărfurile în țară.

Conform art. 245 C. vam., cuantumul datoriei vamale datorate, după ce a fost comunicat debitorului trebuie plătit în termenul prevăzut de regulament.

Referitor la condițiile în care se face plata, art. 278 C. vam. face trimitere la dispozițiile din Codul fiscal, iar pentru recuperarea acestor creanțe, la Codul de procedură fiscală, care este incident și prin prisma dispozițiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003.

În ceea ce privește nașterea și stingerea datoriei vamale, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în considerentele expuse în Hotărârea din data de 2 aprilie 2009 (cauza C-459/07, Veli Elshani c/Hauptzollamt Linz, publicată pe site-ul Uniunii Europene EUR-Lex, nr. CELEX 62007JO459) a arătat că din cuprinsul și din economia pct. 19 al art. 38 alin. (1) și a art. 40 C. vam. reiese cu claritate că toate mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie prezentate în vamă. S-a mai arătat că, așa cum reiese din art. 163 alin. lit. c) din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2787/2000, în scopul stabilirii în vamă a valorilor mărfurilor importate, în cazul mărfurilor transportate pe cale terestră, „prin locul de introducere pe teritoriul vamal al Comunității” se înțelege locul unde este situat primul birou vamal.

În cuprinsul aceleiași hotărâri s-a precizat că trebuie să se considere că, în sensul art. 202 C. vam., au făcut obiectul unei „introduceri ilegale” pe acest teritoriu mărfurile care, după trecerea frontierei terestre externe a Comunității, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou vamal, fără să fi fost transportate spre acel birou vamal și fără să fi fost prezentate în vamă, având drept rezultat faptul că autoritățile vamale nu au fost înștiințate de persoanele care își asumă răspunderea pentru executarea acestor obligații cu privire la introducerea mărfurilor respective.

Pe de altă parte, s-a susținut că prezența pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor neregulat introduse, luată în considerare în mod individual, presupune un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre și că, din moment ce mărfurile au trecut de zona în care se găsește primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puține șanse ca acestea să fie descoperite în mod fortuit de către autoritățile vamale în cadrul controalelor inopinate.

Astfel, birourile vamale localizate strategic în punctele de intrare situate la frontierele externe, sunt cele la care autoritățile sunt cel mai bine plasate să exercite un control intensiv al mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Comunității în vederea evitării, atât a concurenței neloiale față de producătorii comunitari, cât și a pierderii veniturilor fiscale determinate de importurile frauduloase.

În speța dedusă judecății, de fiecare dată când s-au introdus în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, respectiv, prin Punctul de Mic Trafic Foeni II, țigări de contrabandă care erau ascunse în autoturisme sau la vedere nu s-au întocmit procese verbale de contravenție și nu s-au confiscat țigările respective.

Întrucât organele vamale din cadrul Birourilor vamale Moravița și Foeni II nu au confiscat țigările găsite asupra apelanților inculpați, este întemeiată susținerea părții civile că s-a cauzat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului și, prin urmare, bunurile respective nefiind ridicate și reținute în primul birou vamal nu s-a stins datoria vamală și astfel, pentru că bunurile au fost importate în comunitate, atât faptul generator al accizei, cât și cel al taxei pe valoarea adăugată se produc în privința lor și, prin urmare, și acciza și T.V.A.-ul devine exigibile.

Determinarea valorii în vamă a țigărilor s-a realizat prin raportare la: Regulamentul CEE nr. 2913/1992 (art. 30), Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1975/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice privind determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduse în România, prevederile art. 4 din Ghidul de stabilire a valorii în vamă a bunurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al Comunității potrivit cărora, „în situația în care nu există documente comerciale care să însoțească bunurile, se iau în considerare informațiile privind valoarea tranzacției furnizate de organele de cercetare penală”. În baza documentelor existente la dosar: valoarea în vamă, ca bază de determinare a taxelor vamale a fost stabilită la 0,9 euro/pachet țigări; taxa vamală pentru țigarete a fost stabilită conform Tarifului vamal comun aprobat prin Regulamentul Uniunii Europene nr. 861/2010 la 57,06% din valoarea în vamă; T.V.A.-ul s-a calculat la o cotă de 24% în vamă, în conformitate cu dispozițiile art. 136-157 din Codul fiscal, iar privitor la accize, din moment ce pentru țigările introduse ilegal în România nu au putut fi identificate prețuri de vânzare cu amănuntul s-a reținut că sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a C. fisc.

Valoarea în vamă a țigărilor, stabilită conform prevederilor art. 2 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1975/2010 al Ministrului Finanțelor Publice este identică, astfel cum rezultă și din Rapoartele de constatare întocmite în cursul urmăririi penale de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu valoarea de tranzacționare (prețul efectiv plătit) a produselor în statul de proveniență.

Cum, în speța dedusă judecății nu a fost posibilă stabilirea în fiecare caz în parte a mărcii țigărilor introduse în țară, prin sustragere de la controlul vamal, s-a avut în vedere ca reper marca de țigări Fast care are cea mai mică valoare de tranzacționare și care, așa cum rezultă din probele administrate în cauză era cel mai des vizată de traficanți (în acest sens, relevante sunt declarațiile date de traficanta de țigări P.P.P.P.).

În rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în cauză s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția criteriului valoric prevăzut în norma de incriminare anterior menționată, în cazul în care s-a dovedit că a fost introdusă în țară, prin sustragere de la controlul vamal, o cantitate de cel puțin 11 baxuri de țigări (în perioada de referință, costul unui bax de țigări fiind de 450 euro, 11 asemenea baxuri valorau 4.950 de euro, care potrivit cursului de schimb de la data faptelor, depășește pragul valoric de 20.000 lei, prevăzut de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006).

În consecință, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, în mod corect s-a dispus obligarea apelanților inculpați la repararea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului. În privința despăgubirilor, neexistând probe care să susțină cererea părții civile de majorare a cuantumului acestora, respectiv probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpaților pentru actele materiale pentru care s-a dispus achitarea de către instanța de fond, astfel cum s-a arătat cu ocazia analizării apelului declarat de parchet, criticile invocate de partea civilă sub acest aspect nu sunt întemeiate.

Referitor la apelul declarat de inculpata Z., Înalta Curte constată că este fondat numai sub aspectul criticilor vizând cuantumul pedepselor aplicate și al modalității de executare a pedepsei rezultante, în sensul că se justifică reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, care este legea penală mai favorabilă, cu consecinţa reducerii sancţiunilor sub minimul prevăzut de lege și schimbării modalității de executare a pedepsei rezultante în sensul aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen. anterior referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În privința criticilor vizând greșita soluție de condamnare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, Înalta Curte constată, contrar celor susţinute de apărare, că infracțiunile pentru care apelanta inculpată a fost trimisă în judecată au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, concluzie la care în mod corect a ajuns şi instanţa de fond.

Prealabil analizării pe fond a criticilor de netemeinicie a sentinței invocate de către apelantă, se impune precizarea că în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, iniţial, aceasta a negat acuzaţiile de dare de mită pentru ca ulterior să revină parțial şi să recunoască faptul că în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, în timp ce se afla în localitatea Moraviţa împreună cu X. (inculpatul X.), acesta a fost sunat de T.T.T. care i-a spus să se întoarcă în vamă pentru a-i restitui suma de 150 de euro pe care a plătit-o vameşilor pentru ca aceștia să fie de acord cu intrarea în țară a țigărilor de contrabandă ce aparțineau lui T.T.T.. A mai arătat inculpata că, la rugămintea lui X. a mers în vamă unde s-a întâlnit cu T.T.T. căruia, în prezenţa vameşului T. şi a unor poliţişti de frontieră ale căror nume nu le cunoaşte, i-a transmis că X. i-a spus că a plătit vameşilor suma de 150 de euro pentru ţigările care aparțineau lui T.T.T. și care au fost introduse în ţară în mod ilegal, că T. a negat că ar fi primit vreo sumă de bani de la X. care la scurt timp a venit și el în vamă, că atât acesta, cât şi T.T.T. au intrat în țară cu ţigări de contrabandă prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi că a fost prezentă când lucrătorii vamali i-au restituit lui T.T.T. suma de 250 euro reprezentând banii pe care i-au primit mită de la acesta, poliţiştii de frontieră nefiind însă de acord să restituie banii afirmând către T. „ne rezolvăm data viitoare”. A mai declarat inculpata că în data de 16/17 noiembrie 2010 nu a introdus în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița țigări de contrabandă (vol. 14, filele 163, 165-166, 168-170, 172-174 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii la instanţa de fond inculpata şi-a menţinut declaraţiile date la organul de urmărire penală.

La instanţa de apel inculpata nu a fost audiată deoarece, deşi legal citată, nu s-a prezentat, dar a fost reprezentată de apărătorul desemnat din oficiu.

În procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G. acesta menţionează că: în tura respectivă, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări primind mită 50 euro/bax, bani ce au fost colectaţi de către lucrătorii vamali; din discuţiile cu vameşii şi cu inculpatul X. a aflat, că acesta este coordonatorul unei reţele ce introducea în ţară, în mod ilegal, țigări aduse din Serbia, reţea din care fac parte T. şi Claudia (inculpata); în jurul orelor 700 inculpatul T. i-a cerut să-l cheme pe F.F.F., şeful de tură al poliţiştilor pentru ca vameşii şi poliţiştii să discute cu X. - traficant de ţigări - în legătură cu solicitarea de a-i fi restituită o parte din mita remisă funcţionarilor din vamă întrucât acesta susținea că a plătit în plus suma de 500 euro.

Mai menţionează investigatorul în procesul verbal faptul că în timpul discuţiilor generate de solicitarea lui X. de a i se restitui o parte din banii remiși cu titlu de mită funcționarilor din vamă pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal a aflat că apelanta inculpată şi T.T.T. au introdus în ţară, în tura respectivă, în mod ilegal, 18 baxuri de ţigări ascunse în 4 autoturisme conduse de şoferi a căror identitate nu a fost stabilită (vol. 7, filele 134-144 dosar urmărire penală).

De asemenea, din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menționată au avut loc negocieri în legătură cu solicitarea traficantului de ţigări „X.” (inculpatul X.) de a i se restitui o parte din banii dați funcționarilor din vamă, solicitare formulată, iniţial, prin intermediul lui T.T.T. şi a lui Z., ulterior, traficantul prezentându-se personal în vamă, ocazie cu care a cerut să-i fie restituită o parte din mita remisă funcţionarilor, traficantul susţinând că plătise în plus suma de 500 euro; că vameşul T. primise de la X. suma de 900 euro pentru ţigările introduse ilegal în ţară, iar ulterior T.T.T. (care introdusese ţigări de contrabandă tot pentru X.) a mai plătit o sumă de bani cu titlu de mită. În final, s-a convenit ca vameşii să-i restituie lui X. 250 de euro, iar pentru diferenţa până la 500 euro, acesta să fie lăsat să intre în ţară cu 10 baxuri de ţigări de contrabandă în tura următoare. S-a stabilit că în data de 16/17 noiembrie 2010, au fost introduse în ţară 10 baxuri de ţigări de contrabandă aparţinând inculpatului X. care au fost transportate cu două autoturisme, unul condus de inculpata Z. care a participat activ la negocierile legate de restituire sumei de 500 euro plătită în plus de către X. (vol. 25, filele 258-263 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G. rezultă că şi în data de 16 decembrie 2010, apelanta inculpată a introdus în ţară, în maşina condusă de ea, 4 baxuri de ţigări de contrabandă tot pentru inculpatul X. (vol. 7, filele 185-192 dosar urmărire penală), iar din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data susmenţionată, apelanta inculpată s-a prezentat la controlul vamal cu o maşină în care avea ţigări de contrabandă aparţinând lui X. (vol. 26, fila 341 dosar urmărire penală).

Coroborând probele la care s-a făcut referire în cele ce preced și care, contrar susținerilor apărării, nu constau doar în declarațiile investigatorului sub acoperire, ci și în procesele verbale întocmite de acesta și în procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, Înalta Curte reţine vinovăţia apelantei inculpate în săvârşirea infracţiunii de dare de mită comisă în formă continuată la datele de 16/17 noiembrie 2010 şi 16 decembrie 2010.

Referitor la infracțiunea de aderare la un grup infracţional organizat, Înalta Curte reţine, din evaluarea aceluiași material probator administrat în cauză și în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, că, în perioada noiembrie-decembrie 2010, apelanta inculpată a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi alte persoane implicate în activităţi de introducere în țară de ţigări de contrabandă, acţionând în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu lucrătorii vamali K.K.K., F., T., X.X.X., D.D., A.A.A.A., Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L. şi cu poliţiştii de frontieră, S., H.H.H.H.H.H., F.F.F., I.I.I., R.R.R.R., K., J.J.J., C.C.C.C., E.E.E.E., Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L., G.G.G.G., O.O.O., U.U.U.U., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., cu şeful postului de Poliţie Moraviţa, agentul de poliție L.L.L. și cu M.M.M. - agent de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta, în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantei inculpate, Înalta Curte apreciază, având în vedere modul şi împrejurările comiterii faptelor (apelanta inculpată a introdus ţigări de contrabandă pentru inculpatul X.), numărul actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de dare de mită, durata de timp scursă de la data comiterii faptelor (noiembrie 2010) la data pronunţării prezentei decizii (martie 2016) care deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor comise de aceștia și diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea totuși semnificația unei împrejurări atenuante, că se justifică reținerea în favoarea inculpatei a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege şi că scopul preventiv şi educativ al pedepsei rezultante poate fi atins şi fără executarea acesteia prin privare de libertate şi anume, în condiţiile art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pronunţarea condamnării constituind un avertisment pentru condamnată că nu va mai comite fapte de natură penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul J.J., Înalta Curte reţine că este fondat numai din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor, mai exact a cuantumului acestora.

Prealabil analizării criticilor vizând greșita soluție de condamnare dispusă de instanța de fond, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în declarațiile date la instanța de fond și ulterior la instanța de apel a negat săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

În concret, primul act material ce intră în conţinutul infracţiunii de luare de mită, comis de către apelant în data de 23 decembrie 2010 în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa este dovedit cu procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M., cu declarațiile acestuia și cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 8, filele 72-88, 96-99, vol. 27, filele 146-162 dosar urmărire penală).

Astfel, în procesul verbal întocmit, investigatorul cu identitate reală M.M. menţionează că în data de 23 decembrie 2010, în jurul orelor 1900 a fost chemat în incinta sălii de mese din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa de către apelantul inculpat care în tura respectivă a fost desemnat şef de grupă al poliţiştilor, ocazie cu care a primit de la acesta 60 de euro şi i-a spus că din această sumă, 30 de euro sunt pentru „băiatul de la punctul 21”, identificat în persoana agentului de poliţie H.H.H.H.H.H.H.. Mai menţionează investigatorul faptul că i-a remis lui H.H.H.H.H.H.H. suma de 30 euro şi că a aflat de la acesta că în tura respectivă a oprit circa 40 de maşini din cele peste 100 care au intrat în ţară și în care erau ascunse țigări de contrabandă, reuşind să colecteze cu titlu de mită 45 de euro şi 70 de lei (vol. 8, fila 98 dosar urmărire penală).

Menţiunile din procesul verbal întocmit de investigator se coroborează cu declaraţiile acestuia şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că în momentul în care apelantul inculpat a înmânat investigatorului suma de 60 euro i-a spus acestuia că banii provin de la Cătălin (şeful de tură al poliţiştilor, L.L.L.L.L.L.), că urmează să reţină investigatorul o parte din bani, respectiv 30 de euro, iar diferența de 30 de euro să îi dea lui H.H.H.H.H.H.H. „trei mii, ţie, trei mii la (…) douăzeci şi unu” şi că H.H.H.H.H.H.H. confirmă că suma primită în tura respectivă cu titlu de mită a fost de 45 de euro şi aproximativ 60 de lei (vol. 27, filele 147, 148, 149, 150 dosar urmărire penală).

În ce priveşte actul material din data de 24/25 decembrie 2010 ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de luare de mită, Înalta Curte reţine, în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond că este dovedit, relevante fiind în acest sens, procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. şi procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental.

Din procesul verbal întocmit de investigator rezultă motivul pentru care apelantul inculpat, agent de poliţie în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, a primit suma de 50 de euro pe care a remis-o investigatorului, respectiv pentru ca împreună cu ceilalţi poliţişti de frontieră şi cu vameşii să permită intrarea în ţară a mai multor persoane cu ţigări de contrabandă. Mai menţionează investigatorul că atunci când apelantul inculpat i-a dat cei 50 de euro i-a spus „ia şi tu o cinzeacă” şi faptul că i-a trimis şi poliţistului H.H.H.H.H.H.H. o sumă de bani cu titlu de mită afirmând că „ne-a păzit toată noaptea şi merită” (vol. 8, fila 103 dosar urmărire penală).

De asemenea, din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental rezultă că apelantul inculpat a participat la controlul efectuat asupra autoturismului condus de traficantul de ţigări „x”, ocazie cu care şi-a exprimat neîncrederea în legătură cu declaraţia acestuia referitoare la cantitatea de țigări transportată și, în general, cu privire la traficanţii de ţigări despre care a arătat că nu declară cantitatea reală de țigări de contrabandă transportate „ciupesc douăzeci - treizeci de cartuşe în plus (…)”. Din aceleaşi procese verbale rezultă că apelantul inculpat i-a remis investigatorului o sumă de bani spunându-i „am primit o cinzeacă pentru tine”, lăsându-l totodată să înţeleagă că o parte din bani vor fi remişi lui H.H.H.H.H.H.H. - poliţist - pentru că în tura respectivă „le-a ţinut spatele altora” (vol. 27, filele 153, 164 dosar urmărire penală).

În privinţa actelor materiale din datele de 23 ianuarie 2011 şi 28/29 ianuarie 2011 care intră în conţinutul infracţiunii continuate de luare de mită, nerecunoscute de apelant, Înalta Curte reţine, contrar celor susţinute de apărare, că procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M. nu sunt singurele mijloace de probă în baza cărora s-a dispus condamnarea, instanţa de fond coroborându-le cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental.

Astfel, din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. rezultă că la data de 23 ianuarie 2011, orele 1900, poliţiştii de frontieră au primit de la vameşi suma de bani ce li se cuvenea din mita dată de persoanele care au introdus în ţară 90 de baxuri de ţigări de contrabandă, că agentul de poliţie U.U.U., în prezenţa sa şi a agentului de poliţie P.P.P.P.P.P. a împărţit banii între poliţişti, ocazie cu care s-a hotărât ca apelantul inculpat, care şi-a desfăşurat activitatea în parcarea din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa să primească 100 euro de la U.U.U. (vol. 8, fila 144 dosar urmărire penală). Acelaşi aspect, respectiv că polițistul U.U.U. a decis ca din suma totală colectată în tura respectivă, 100 de euro să primească apelantul inculpat rezultă şi din procesele verbale de redare a dialogurilor purtate în mediu ambiental (vol. 27, filele 357, 358, 359 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. rezultă că în noaptea de 28/29 ianuarie 2011, apelantul inculpat a fost de serviciu în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară împreună cu poliţiştii E.E.E.E.E.E.E.E. şi F.F.F.F.F.F.F.F.; în jurul orei 700 a aflat de la poliţistul O.O.O.O.O.O. că poliţistul O.O.O.O. şi apelantul inculpat au primit de la vameşi partea ce li se cuvenea poliţiştilor din mita colectară de la traficanţii de ţigări (suma de 2000 euro plus 350 euro de la traficantul de ţigări X.X.X.X.X.X.) şi că el a primit de la inculpat 150 euro. Mai menţionează investigatorul faptul că în jurul orelor 700 a discutat cu apelantul inculpat care i-a spus că i-a remis lui O.O.O.O.O.O. suma de 150 euro, după care i-a dat o bucăţică de ziar pe care a scris cifra 150 şi i-a spus că „are asta şi încă 3 jumătate” (vol. 8, filele 302-306 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că agentul de poliţie O.O.O.O.O.O. i-a spus investigatorului că în tura respectivă au fost introduse în ţară 94 baxuri cu ţigări de contrabandă, că suma de bani dată poliţiştilor pentru a permite contrabandiștilor să intre în țară cu ţigări este de 2350 euro, că banii ce au fost remiși poliţiştilor au fost preluați de la vameşii care colectaseră mită de către O.O.O.O. (şeful de tură al poliţiştilor) şi apelantul inculpat (finul lui O.O.O.O.), că suma de 500 euro compusă din 350 euro primită de la traficantul X.X.X.X.X.X. şi cei 150 euro primiţi de la apelant urmau să fie împărţiți între O.O.O.O.O.O. şi investigator și că restul de bani au fost împărţiți între O.O.O.O. şi inculpat (fiecare primind câte 925 euro). Din aceleaşi procese verbale rezultă că apelantul inculpat a remis poliţistului O.O.O.O.O.O. (menţionat în interceptări „x”) o sumă de bani (vol. 27, fila 269 dosar urmărire penală).

În ce priveşte actul material de luare de mită din data de 27 ianuarie 2011, din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. rezultă că în tura respectivă, apelantul inculpat a lucrat în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară împreună cu agenţii de poliţie U.U.U. şi P.P.P.P.P.P., că poliţiştii de frontieră au primit de la vameşi suma de aproximativ 4.000 euro proveniți de la contrabandiști și că U.U.U. a împărţit banii şi a hotărât ca 500 euro să fie remişi apelantului inculpat, aceeaşi sumă fiind dată investigatorului şi poliţiştilor O.O.O.O. şi P.P.P.P.P.P. (vol. 8, filele 297-301 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţistul U.U.U. i-a spus investigatorului că şi apelantul inculpat a primit 500 de euro „Măi, toată lumea are, mă ! Sunt împărţiţi, mă, cinci sute, cinci sute, cinci sute! Toţi avem cinci sute”, „Eu, tu, O.O.O.O. şi cu ăia doi de pe intrare. Jur, jur” (vol. 27,fila 462 dosar urmărire penală).

În ce priveşte complicitatea la infracţiunea de contrabandă calificată, faptă pentru care apărarea a solicitat pronunţarea unei soluţii de achitare, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator la care s-a făcut referire în cele ce preced că apelantul inculpat, agent de poliție la Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, a ajutat pe lucrătorii vamali și alte persoane să introducă în țară prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la controlul vamal țigări de contrabandă, după cum urmează; la data de 23 ianuarie 2011, cu ajutorul apelantului inculpat, lucrătorul vamal B.B.B.B. și alte persoane, unele identificate (L.L., C.C., V.), altele neidentificate până la finalizarea cercetărilor (mai mulți șoferi ai traficantului S.S.S.S., K.K.K.K.K.K.K.K., numiții „x”, „x”, șoferii traficanților P.P.P.P., X.X.X.X.X.X. și M.), au introdus în țară prin sustragere de la controlul vamal, 90 baxuri de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei; în ziua de 27 ianuarie 2011, cu ajutorul apelantului inculpat, lucrătorii vamali planificați de serviciu în tura respectivă și alte persoane, unele identificate (X.X.X.X.X.X., P.P.P.P.), altele rămase neidentificate până la finalizarea cercetărilor (frații Marin), au introdus în țară prin sustragere de la controlul vamal 168 baxuri de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei; în noaptea de 28/29 ianuarie 2011, cu ajutorul apelantului inculpat, lucrătorii vamali R.R.R.R.R.R.R. și K.K. și alte persoane, unele identificate (X.X.X.X.X.X.), altele rămase neidentificate până la finalizarea cercetărilor au introdus în țară prin sustragere de la controlul vamal 94 baxuri de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, fapte ce au fost săvârșite în realizarea scopului urmărit de inculpat prin comiterea de către acesta a infracțiunii de luare de mită.

Referitor la acuzația prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, din evaluarea materialului probator administrat în cauză anterior menționat rezultă că în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrătorii de poliție H.H.H.H.H.H.H., S.S.S.S.S.S., U.U.U., P.P.P.P.P.P., O.O.O.O., O.O.O.O.O.O., G., S., H.H., lucrătorii vamali B.B.B.B., R.R.R.R.R.R.R., K.K. și traficanții de țigări L.L. și C.C. și a acționat în baza unei conivențe cu aceștia, în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare asumându-și sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă (această din urmă faptă, fiind comisă în forma complicității).

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficienţă criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate acestuia.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte apreciază, având în vedere modul şi împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat care se află la primul contact cu legea penală, perioada de timp scursă de la data comiterii faptelor (2010) la data pronunţării prezentei decizii (2016), care chiar dacă nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaţilor trimişi în judecată, al infracţiunilor săvârșite de aceștia și diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior cu consecinţa reducerii cuantumului pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă că se impune menţinerea dispoziţiei de executare a acesteia în condiţii privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele temeiuri care să ducă la concluzia că pronunţarea condamnării ar constitui un avertisment pentru condamnat şi chiar fără executarea efectivă a sancţiunii, prin aplicarea art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, acesta nu va mai comite infracţiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul H.H., Înalta Curte constată că este fondat numai în ceea ce priveşte critica vizând cuantumul pedepselor aplicate şi modalitatea de executare a acestora.

Prealabil analizării criticilor referitoare la greșita soluție de condamnare pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, dispusă de instanța de fond, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale apelantul inculpat a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, recunoaştere asupra căreia a revenit în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, dar şi în faţa instanţei de apel.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penale nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date în cursul urmăririi penale însă, pentru ca acestea să fie înlăturate trebuie să existe o motivaţie plauzibilă din partea celui care revine în faza cercetării judecătoreşti asupra celor declarate iniţial la procuror. Cu ocazia audierii în faţa instanţelor de fond şi apel, apelantul inculpat nu a motivat de ce a revenit asupra celor declarate la procuror, unde a beneficiat de asistenţa juridică calificată, constatare în raport de care Înalta Curte va avea în vedere declaraţiile inculpatului din cursul urmăririi penale care, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză conduc la concluzia că a săvârșit infracțiunile deduse judecății, cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Astfel, din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, care se coroborează cu declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale (vol. 14, fila 276) rezultă că în dimineaţa zilei de 24 noiembrie 2010, în jurul orelor 700 (la ieşirea din tura din noaptea de 23/24 noiembrie 2010), numitul Petre din Arad (traficant de ţigări conform celor susţinute de apelant) a intrat în cabina situată în Punctul de lucru 21 din incinta Punctului de Trecere a Frontierei Moravița unde apelantul inculpat, agent de poliție, își desfășura activitatea şi a lăsat într-un pachet de ţigări suma de 5 euro, pentru ca funcționarii din vamă să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu și să-i permită să intre cu țigări de contrabandă în țară, atât în tura respectivă, dar și în turele următoare, jumătate din bani, respectiv suma de 10 lei fiind remisă investigatorului de către apelant (vol. 8, filele 8-10, vol. 27, fila 1 dosar urmărire penală). Aceleași aspecte rezultă și din procesul verbal de redare a dialogului purtat de investigator cu apelantul inculpat (vol. 27, fila 1 dosar urmărire penală).

Referitor la fapta din data de 8/9 decembrie 2010, în procesul verbal întocmit, investigatorul cu identitate reală M.M. a consemnat următoarele: în noaptea de 8/9 decembrie 2010, poliţiştii de frontieră împreună cu vameşii au permis intrarea în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa a mai multor persoane care transportau ţigări de contrabandă în schimbul pretinderii și primirii unor sume de bani; în dimineaţa zilei de 9 decembrie 2010, în timp ce se afla în autoturismul apelantului inculpat, care a lucrat în echipa de intervenție, acesta a împărţit banii primiţi de la traficanții de țigări după cum urmează : 10 euro a primit investigatorul, 10 euro a primit poliţistul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., 30 euro a primit poliţistul H.H.H.H.H.H.H., sumă din care acesta trebuia să remită poliţistului N.N.N.N.N.N. 15 euro; 10 euro a primit investigatorul pentru a-i remite poliţistului O.O.O.O.O.O. (vol. 8, filele 45-47 dosar urmărire penală). Din discuţiile înregistrate în mediu ambiental rezultă că apelantul inculpat a împărțit mai multe sume de bani investigatorului și altor polițiști din tura respectivă și că investigatorul a remis poliţistului O.O.O.O.O.O. suma de 10 euro, acesta din urmă întrebându-l pe G.G.G. dacă și el a primit aceeași sumă (vol. 27, filele 79-82 dosar urmărire penală).

La data de 11 decembrie 2010, din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M., din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental şi din declaraţiile date de apelantul inculpat în cursul urmăririi penale rezultă că în jurul orei 1800, la ieşirea din tură, acesta l-a abordat pe investigator şi i-a introdus în buzunar, într-un mod foarte discret, suma de 50 euro reprezentând partea ce i se cuvenea lui şi poliţistului N.N.N.N.N.N. din banii primiţi mită de la traficanţii de ţigări pentru a le permite să introducă în mod ilegal ţigări în România. Suma respectivă a rezultat în urma împărțirii banilor colectați în tura respectivă, mai întâi între polițiști și vameși și ulterior între polițiști, operațiune efectuată de polițistul L.L.L.L.L.L..

Investigatorul cu identitate reală i-a remis poliţistului N.N.N.N.N.N., bancnota de 50 euro, pe care acesta a schimbat-o după care i-a dat lui M.M., 35 de euro, spunându-i că cei 10 euro primiți în plus (față de suma de 25 euro ce i s-ar fi cuvenit în urma împărțirii în mod egal a celor 50 de euro) reprezintă partea ce i se cuvenea din sumele pe care agentul de poliție le-a colectat personal de la traficanții de țigări (vol. 8, fila 52, vol. 27, filele 72, 73 dosar urmărire penală).

La data de 15 decembrie 2010, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 2, în intervalul orar 730 - 1930, apelantul inculpat a efectuat serviciul în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa conform planificării posturilor, în echipa de intervenţie.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. la data de 15 decembrie 2010, din declaraţia acestuia din data de 18 decembrie 2011 şi din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care se coroborează cu declarațiile date de inculpat la procuror, rezultă că în dimineaţa zilei de 15 decembrie 2010 acesta a intrat de serviciu în tura de zi fiind repartizat la postul nr. 21 de acces pe sensul de ieşire din ţară împreună cu agentul de poliţie N.N.N.N.N.N. și că împreună cu ceilalţi poliţişti a primit de la mai multe persoane sume de bani în lei şi euro, pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vama și a le facilita intrarea în țară cu ţigări de contrabandă (vol. 8, filele 21-38, 59-66, vol. 27, filele 117-127 dosar urmărire penală).

În concret, investigatorul arată că începând cu ora 9.00, agentul de poliţie N.N.N.N.N.N., după ce a primit mită 5 euro de la conducătorul unui autoturism şi o sumă de bani nedeterminată de la un altul, a oprit al treilea autoturism condus de un cunoscut traficant de ţigări căruia i-a cerut să-i prezinte asigurarea obligatorie auto, iar după ce i-a fost înmânat documentul l-a apostrofat și i-a solicitat o sumă de bani „Asta-i asigurare? Mi-o dai goală? Pune cinci coco în ea”, respectivul remiţându-i o bancnotă de 5 euro.

La aceeaşi dată, agentul de poliţie N.N.N.N.N.N. a primit sume de bani de la traficanţi de ţigări după cum urmează : 20 euro de la o traficantă de ţigări cunoscută de către funcționarii din vama Moraviţa; 30 lei de la traficanta de ţigări cunoscută sub numele de „x”, care a recunoscut că țigările pe care le transportă erau ascunse în autoturismul pe care îl conducea, sub scaunul șoferului; 15 euro de la un alt traficant care a intrat în vamă cu țigări de contrabandă ascunse în trei autoturisme, spunând că ţigările îi aparţin lui „x”; sume cuprinse între 10 şi 30 de lei de la mai mulți traficanți neidentificați; 40 lei de la traficantul de țigări „x”; 8 lei în bancnote de câte 1 leu de la un alt traficant de ţigări care a declarat că transportă 40 cartuşe cu ţigări; referitor la suma remisă de acest traficant, N.N.N.N.N.N. arătându-se jignit de cuantumul mic al acesteia şi replicându-i „Nu mă fă de ruşine cu de-un leu! Nu mă vând pe-un leu!”.

La sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 1850, investigatorul a fost chemat de către apelant în sala de mese din incinta Punctul de Trecere a Frontierei Moravița şi a primit de la acesta suma de 40 euro spunându-i că este „din partea turei”, iar de la agentul de poliţie N.N.N.N.N.N. a primit 55 euro şi 208 lei.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţia acestuia şi din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental în data de 20/21 decembrie 2010 (vol. 8, filele 72-88, 92-95, vol. 27, filele 138-145 dosar urmărire penală) care se coroborează cu declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale rezultă că la data de 20/21/2010 vameşii şi poliţiştii de frontieră au primit mită de la traficanţii de ţigări pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și a le permite să intre cu ţigări de contrabandă în țară; că din discuţiile cu poliţistul O.O.O.O.O.O. care împreună cu apelantul inculpat au fost repartizați la grupa de intervenţie, a aflat că inculpatul asigura protecție traficanţilor de ţigări pe traseul spre localitatea Jamu Mare pentru ca aceștia să nu fie opriți în trafic de către polițiști şi că la sfârşitul turei, între orele 730 - 800 a primit de la agentul de poliţie H.H.H.H.H.H.H. care a efectuat serviciul în postul B21, sumele de 70 euro şi 10 lei, bani despre care acesta a afirmat că i-a primit de la apelant cu 10-15 minute înainte.

La data de 27 ianuarie 2011, apelantul inculpat a fost planificat, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 2, în intervalul orar 730 - 1930, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe „Zona verde”.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. la 27 ianuarie 2011 şi din declaraţia dată de acesta la 7 februarie 2011 rezultă că în tura respectivă vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis, în schimbul pretinderii și primirii unor sume de bani, intrarea în ţară a mai multor traficanţi cu ţigări de contrabandă, printre aceștia numărându-se: X.X.X.X.X.X. care a introdus în ţară 15 baxuri de ţigări pe care le-a transportat cu un autoturism având numere de înmatriculare de Serbia, pentru care a plătit cu titlu de mită suma de 750 euro lucrătorilor vamali; P.P.P.P.; numiții „R.R.R.R.R.R.R.R.”; C.C.C.C.C.C.C.C.C.; „x”; „x”; fraţii x şi numitul „x”.

Spre sfârşitul programului, în jurul orelor 1800, agentul de poliţie R.R.R.R.R.R. a împărţit suma de 4200 euro cuvenită poliţiştilor, ocazie cu care s-a stabilit ca „fiecărui om de la patrulă” - inclusiv apelantului inculpat să-i revină câte 20 euro (vol. 8, fila 299 dosar urmărire penală). Din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care se coroborează cu declarațiile apelantului inculpat date în cursul urmăririi penale rezultă că, într-adevăr, apelantul inculpat a primit mită suma de 20 euro (vol. 27, fila 463 dosar urmărire penală).

Referitor la acuzaţia de complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator sus-menţionat că, în data de 27 ianuarie 2011, apelantul inculpat, agent de poliție, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa a ajutat pe lucrătorii vamali şi pe alte persoane, unele identificate (X.X.X.X.X.X., P.P.P.P.), altele neidentificate, să introducă în ţară, prin sustragere de la controlul vamal, 168 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei.

Din evaluarea aceluiaşi material probator, Înalta Curte reţine și faptul că în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, vameşi din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi alte persoane implicate în activităţi de introducere în ţară de ţigări de contrabandă şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu lucrătorii de poliţie L.L.L.L.L.L., O.O.O.O.O.O., H.H.H.H.H.H.H., N.N.N.N.N.N., U.U.U., P.P.P.P.P.P., O.O.O.O., J.J., G., S., precum şi cu traficanţii de ţigări între care, P.P.P.P., X.X.X.X.X.X., în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, astfel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte constată însă că instanţa de fond nu a dat eficienţă tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, nici în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate și nici modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Împrejurările concrete în care au fost comise faptele, sumele de bani primite de apelant - 25 euro - conduita anterioară bună a acestuia justifică reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege. Deopotrivă, Înalta Curte reține faptul că, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (martie 2016) deşi nu poate fi apreciată ca nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare de inculpaţi şi acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, se poate circumscrie noţiunii de „împrejurare” cu caracter atenuant la care se referă art. 74 alin. (2) C. pen. anterior.

În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Înalta Curte apreciază că pronunţarea condamnării în condiţiile art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru apelant şi chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai comite infracţiuni.

Referitor la apelul declarat de inculpatul T., Înalta Curte constată că este fondat numai din perspectiva criticilor privind individualizarea judiciară a pedepselor, cu referire expresă la cuantumul acestora, care se impune a fi redus pentru motivele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Prealabil analizării pe fond a criticilor invocate de apelantul inculpat, referitoare la greșita soluție de condamnare dispusă de instanța de fond, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, cu privire la acuzaţiile de luare de mită, acesta a declarat că este posibil să fi primit bani cu titlu de mită, dar nu în cuantumul reţinut în actul de sesizare a instanţei. Referitor la acuzaţiile de contrabandă calificată, apelantul inculpat a declarat că nu a introdus niciodată ţigări de contrabandă în ţară (vol. 84, fila 14 dosar urmărire penală).

În cursul cercetării judecătoreşti, la instanţa de fond, apelantul inculpat a declarat, în legătură cu acuzaţiile de luare de mită că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, în calitate de lucrător vamal, a primit, în câteva ocazii, suma totală de 1500 euro pentru a permite mai multor persoane să intre cu ţigări de contrabandă în ţară. Referitor la acuzaţia de contrabandă, apelantul inculpat a declarat că nu este vinovat deoarece, pe de o parte, nu a introdus ţigări de contrabandă în ţară, iar pe de altă parte, consideră că de fiecare dată au fost introduse în ţară cantități de ţigări în raport de care faptele nu constituia infracţiune, ci contravenţie. În faţa instanţei de apel, apelantul inculpat şi-a menţinut declaraţia dată la instanţa de fond.

Referitor la acuzaţiile de luare de mită, Înalta Curte reţine următoarele:

La data de 3 noiembrie 2010, apelantul inculpat T., lucrător vamal, şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu vameșii S.S.S. (şeful de tură), O.O.O.O.O.O.O., S.S.S. şi K.K.K., pe sensul de intrare în ţară, având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 55 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, care se coroborează cu declarațiile apelantului inculpat date în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești rezultă că în data de 3 noiembrie 2010, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis, în schimbul pretinderii și primirii unor sume de bani (50 de euro/bax), mai multor persoane să intre în ţară cu ţigări de contrabandă, adunând suma de 2.100 euro, ce a fost colectată de lucrătorii vamali, inclusiv de către inculpatul T. și împărţită în mod egal (1050 euro) între vameşi şi poliţişti, apelantului inculpat revenindu-i 274 euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 7, filele 82-89, vol. 24, filele 250-352 dosar urmărire penală).

În concret, la data sus-menţionată a introdus în ţară ţigări de contrabandă, inculpatul L.L. care a remis lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră 350 lei (echivalentul a 92 euro) pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și infracțiunilor la regimul vamal.

După ce inculpatul L.L. a introdus în țară o primă cantitate de ţigări, ocazie cu care, potrivit propriilor susţineri a declarat că a plătit „2 milioane lei”, acesta s-a prezentat din nou în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa cu o altă cantitate de ţigări de contrabandă, ocazie cu care, fiind întrebat de către investigator câte baxuri are, „stai aşa (…) câte (…) câte ai tu-n total?”, acesta a răspuns „cinci pentru ei, şase pentru noi, taci din gură”. De asemenea, inculpatul L.L. fiind întrebat de J.J.J., agent de poliţie, dacă a plătit la vamă, acesta a răspuns afirmativ „Da, da, cum să nu!” (vol. 24, filele 291-298 dosar urmărire penală).

În aceeaşi zi a introdus ţigări de contrabandă în ţară inculpatul V., căruia, iniţial, agenţii de poliţie F.F.F. şi N.N.N.N. (desemnat şef de grupă), lucrătorul vamal S.S.S. nu i-au permis să intre în ţară pe motiv că aveau informații că şeful Postului de Poliţie Moraviţa, agentul de poliție L.L.L. a trimis un echipaj în trafic pentru a opri autoturismele în privința cărora existau date că transportă ţigări de contrabandă.

La insistenţele inculpatului V. de a i se permite accesul în ţară cu ţigările de contrabandă, după ce l-a asigurat pe S.S.S. că el şi inculpatul L.L. au o înţelegere cu şeful Postului de poliţie Moraviţa să nu le controleze autoturismele, traficantul a intrat în ţară cu 8 baxuri de ţigări de contrabandă, remiţând lucrătorilor vamali suma de 400 euro.

În noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali F., K.K.K.K. şi K.K.K., având ca atribuţii controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 55 dosar urmărire penală).

În procesul verbal întocmit, investigatorul sub acoperire G.G.G. a consemnat faptul că în tura respectivă, vameşii şi polițiștii de frontieră au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări de la care au primit câte 50 euro/bax, suma totală colectată - 2.000 euro - la terminarea programului, fiind împărţită în mod egal între vameşi şi poliţiştii de frontieră, apelantului inculpat revenindu-i 250 de euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 71, filele 92-97 dosar urmărire penală).

Procesul verbal întocmit de investigator se coroborează cu declaraţiile date de acesta, cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental și cu declarațiile apelantului inculpat, mijloace de probă din care rezultă că între persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară, în tura respectivă a fost inculpatul B. care, după discuţia cu inculpatul F. a mers în toneta poliţiştilor şi l-a rugat pe S. (cunoscut în vamă cu numele S.) să lase persoana care transporta ţigări pentru el să intre în ţară „S. mi-l laşi şi p-acesta al meu să treacă p-aici, că (…) să vină cu tot cu tot cu maşina şi cu tot cu paşaport că îi (…) îi la cotieră paşaportul….”, S. acceptând solicitarea traficantului cu condiţia de a plăti o sumă de bani „(…). Da, îl las, da, ţi-am zis, te costă 2 (…) cartuşe” (vol. 24, filele 326-331, 375-377, 387-388 dosar urmărire penală).

La scurt timp, inculpatul B., însoţit de o persoană neidentificată, au oprit autoturismul cu care se deplasau în fața tonetei lucrătorilor vamali unde se afla vameșul K.K.K. care l-a invitat pe inculpat în tonetă unde acesta, la solicitarea investigatorului, a comunicat numărul maşinii, după care a scos din buzunar o sumă de bani pe care a numărat-o „2, 3, 4, 5, 6, 7” şi a remis-o lucrătorului vamal. La întrebarea investigatorului dacă are 7 baxuri de ţigări, şapte cutii ai?, inculpatul B. a răspuns afirmativ, „Aha (…). Păi nu-i bine? Nu aşa trebuie. Asta-i normalul” (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală).

Ulterior, inculpatul B. a revenit la toneta lucrătorilor vamali pentru a introduce în ţară ţigările de contrabandă, ocazie cu care apelantul inculpat, necunoscând faptul că acesta plătise i-a spus „du-te la maşină şi vii după-aia”, moment în care a intervenit lucrătorul vamal K.K.K., care i-a confirmat lui T. că traficantul plătise deja, „O plătit el. Mi-a dat banii. N-a venit încolo înăuntru?” şi „mi-o spus că pe banii ăştia bagă maşina (…).” (vol. 24, filele 348-352 dosar urmărire penală).

În tura respectivă au introdus în ţară ţigări de contrabandă şi conducătorul autoturismului, care la întrebarea investigatorului „Câte baxuri ai?” a răspuns că transportă țigări în două autoturisme „am 2 maşini, ştii?. La unu unui şi unu! 2 baxuri”(vol. 24, filele 338-347) şi inculpatul L.L. care la întrebarea lucrătorului vamal K.K.K. câte baxuri de țigări are „Câte ai?” a răspuns „4 am! 4, dă-le dracu! Hai, 5, da acum unu-n plus… dacă n-am şi io unu (…) că n-am nimic” după care a intrat în toneta lucrătorilor vamali unde, în prezenţa investigatorului a dat apelantului inculpat o sumă de bani (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte, investigatorul sub acoperire a purtat o discuţie în toneta vameşilor cu numitul K.K.K.K., prezenți fiind apelantul inculpat şi lucrătorii vamali K.K.K. şi F., ocazie cu care, K.K.K.K. i-a reproşat investigatorului faptul că poliţiştii de frontieră nu au nici un risc, că ei vin doar la „împărţeală” (referindu-se la sumele de bani colectate) şi că „nu dau ceva” când „prind pe vreunul cu paşaport fals şi-i dau drumu” (vol. 24, filele 353-362 dosar urmărire penală). În timpul discuţiei, în tonetă a intrat un bărbat care a întins mâna către F. şi i-a dat ceva, iar K.K.K. a lăsat pe masă o sumă de bani, K.K.K.K. afirmând „deci, mere la miliţie (…)”. „La noi euro şi lor meri (…). Ha!” (vol. 24, filele 353-362 dosar urmărire penală).

Urmare discuţiei pe care polițistul F.F.F. a avut-o cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care cel din urmă i-a comunicat celui prim menționat cuantumul sumei de bani colectate în tura respectivă, „cam 2.300, cam aşa (…). Nu ţin pe euro (…)”, iar F.F.F. i-a spus că lucrătorii de poliţie au strâns de la traficanţii de ţigări suma de 2000 euro „Nu mă că, acesta are 2.000 (…).”, cei doi au mers la toneta lucrătorilor vamali unde se aflau apelantul inculpat şi vameșul K.K.K. cărora polițistul F.F.F. le-a spus ce sumă de bani au strâns polițiștii „Deci a fost numai 48 şi a notat băiatul 2.400 (…) îs mai mulţi! Deci 2.400 (…)” atenţionându-i totodată asupra faptului că baxurile de ţigări declarate de traficanți nu sunt cele reale „(…). Da, şi o fost cu 4-5 foi lejer (…), numai lucrăm!”, „Ascultă-mă ce-ţi spun io (…) din această rută nu mai lucrează! Ascultă ce spun io!, „deci dacă facem aşa, nu mai lucrăm! Deci îţi garantez că nu mai lucrează această tură”. Discuţiile pe tema împărţirii banilor primiţi cu titlu de mită au continuat, apelantul inculpat încercând să-l convingă pe F.F.F. că nu au fost 48 de baxuri cu ţigări şi că banii se împart în mod egal „Mă (…) nu bag mâna-n bani (…).” după care au intervenit cu precizări în același sens, K.K.K. „Nu vezi că şi noi ne tot (…). Cum îi împărţim” şi investigatorul sub acoperire care a spus că nu el a ţinut evidenţa sumelor de bani, ci polițistul S.

Discuţia dintre apelant, poliţistul F.F.F. şi investigator referitoare la cuantumul sumelor de bani primite de la traficanți a continuat și în interiorul tonetei vameșilor situată pe unul din sensurile de intrare/ieşire în şi din ţară din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, ocazie cu care a intervenit T., care potrivit menţiunilor din procesul verbal de redare a convorbirii purtate în mediu ambiental la data de 5 noiembrie 2010 afirmă „îţi dau un exemplu clar (…) când a venit unu o avut un car (…) un bax dă ţigări şi vezi că la poliţie nu i-a spus (…) şi io i-am luat din maşină banii (…)”, „vorbesc de faptul că tu (referindu-se la investigator) ai mai întrebat cât a avut (…) după aia (…) că ţie ţi-o spus că nu are… şi io i-am spus că a avut un bax (…) păi puteam să-l mint (…) Nu mă cunoști încă (…).”, iar F.F.F. afirmă „Bă, nici io (…) crede-mă, nici io. Eu cât am lucrat (…) n-am luat (…) am împărţit egal, în (…) tot timpul”, „No, înseamnă că astea sunt, înseamnă că n-am ţinut noi evidenţa bine (…)” (vol. 24, filele 374-379 dosar urmărire penală).

Întrucât discuţiile contradictorii dintre lucrătorii vamali şi agenţii de poliţie au continuat, cei din urmă reproşându-le primilor că „trag” din bani, a intervenit apelantul inculpat care, potrivit mențiunilor din procesul verbal de redare a conţinutului convorbirii purtată în mediul ambiental în data de 5 noiembrie 2010 a afirmat că pe viitor va nota sumele de bani primite de la traficanții de țigări „Nu, da ştii ce fac tura viitoare? Notez (…) eu!”, „După aia (…). Nu, dup-aia comparăm”, „Da, dacă iasă-n plus la noi (…) luăm! Da s-arăţi în vamă!”, „Dac-arată la noi şi la voi nu e O.K., v-o declarat mai puţin şi la noi o declarat mai mult… plusul ce facem cu el?, „Io-ţi garantez, uite aicea, io-ţi garantez că şi io-mi notez! Ş-atunci (…) cel care notează la noi (…) comparăm lista! (vol. 24, filele 380-389 dosar urmărire penală).

La data de 7 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorul vamal K.K.K. şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară al cetăţenilor şi mijloacelor de transport ale acestora, precum şi de supraveghere vamală conform Ordinului nr. 1128/2009 (vol. 55, fila 57 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, rezultă că în tura respectivă, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări de la care au primit mită câte 50 euro/bax pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, sume de bani ce au fost colectate de către vameşi, inclusiv de către apelant şi ulterior împărţite între ei şi lucrătorii de poliţie (vol. 7 filele 98-103, vol. 24, filele 445-446, 440-442 dosar urmărire penală).

În concret, printre persoanele care au introdus în ţară ţigări de contrabandă la data sus-menționată au fost, un bărbat căruia i se spunea „x” care așa cum rezultă din discuţiile pe care acesta le-a avut cu agenţii de poliţie S. şi I.I.I. şi cu investigatorul sub acoperire a intrat în țară cu 4 baxuri de țigări şi Y.Y.Y.Y.Y. care fiind întrebată de către investigatorul sub acoperire G.G.G. câte baxuri de ţigări are „Câte aveţi?” a răspuns „Trei”, afirmând totodată că a „plătit” pentru a i se permite intrarea în ţară cu bunurile respective „Am lăsat ceva la Y.Y.Y.”, traficantă cu privire la care apelantul inculpat s-a prefăcut că îi controlează autoturismul.

În continuare, în toneta vameşilor a intrat Z.Z.Z.Z.Z. care la ieşire i-a spus investigatorului că a plătit inclusiv pentru Y.Y.Y.Y.Y. „Vezi c-am plătit (…). Să, totul, totul, 250 am plătit pentru cinci (…) pentru cinci” (vol. 24, filele 430-437 dosar urmărire penală), investigatorul primind personal de la traficant 20 euro, bani despre care acesta a afirmat că provin de la Y.Y.Y.Y.Y. care îi spusese investigatorului că-i va lăsa „ceva la Y.Y.Y.. Personal”.

La scurt timp, lucrătorul vamal K.K.K. şi poliţistul F.F.F. au discutat cu numitul J.J.J.J.J.J.J.J., persoana care aducea funcționarilor produse alimentare contra cost, după care polițistul i-a solicitat vameșului să împartă suma de bani colectată până în acel moment „Auzi! Îi facem pe ăştia care sunt? Ş-aşa nu cred că (…) nu cred că mai e ceva azi (…)”, operaţiune care s-a realizat în toneta lucrătorilor vamali, în prezenţa investigatorului sub acoperire, rezultând 735 euro care au fost împărţiți în mod egal între poliţişti şi vameşi, apelantului inculpat revenindu-i 276,25 euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 24, filele 438-441 dosar urmărire penală).

Ulterior momentului împărţirii banilor s-a mai adunat suma de 370 euro de la persoanele care au introdus în ţară ţigări de contrabandă, bani care au fost împărţiţi în jurul orelor 18.00.00 de către vameșul K.K.K. şi polițistul F.F.F., prezent fiind şi apelantul inculpat care a confirmat cuantumul sumei (vol. 24 filele 445-447 dosar urmărire penală).

În noaptea de 8/9 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K. şi F. având ca atribuţii controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 57 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia din data de 11 noiembrie 2010 şi din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura respectivă poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au permis intrarea în ţară a mai multor traficanţi de la care au primit câte 50 euro pentru fiecare bax de ţigări introdus în ţară, bani care au fost colectaţi de lucrătorii vamali, inclusiv de către apelant care a fost prezent la discuţiile purtate în toneta vameşilor, referitoare la împărţirea banilor, ocazie cu care au stabilit ca împărţirea efectivă să aibă loc în biroul lui K.K.K.K. (şeful de tură al vameşilor), locaţie în care s-au deplasat polițistul F.F.F. şi apelantul inculpat, acesta din urmă fiind cel care a luat banii şi i-a împărţit (vol. 7, filele 104-107, 46-65. Vol. 25 fila 10 dosar urmărire penală).

Între persoanele care la data sus-menționată au introdus în țară țigări de contrabandă s-a numărat S.S.S.S.S.S.S. al cărui autoturism a fost controlat formal de către apelant și care la întrebarea adresată de inculpat „N-ai luat nimic?”, a răspuns „(…) Patruzeci (…). Da. Mai vin odată”, referindu-se la cantitatea de țigări transportată și la faptul că urma să revină cu un nou transport de țigări (vol. 25 filele 9-12 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, în toneta poliţiştilor de frontieră au venit mai multe persoane, între care: D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi E.E.E.E.E.E.E.E.E. care, după ce au declarat că transportă ţigări, au remis lucrătorilor vamali sumele de bani aferente cantităţilor de ţigări pe care urmau să le introducă în ţară (vol. 25, filele 16-22 dosar urmărire penală); E. și Y.Y.Y.Y.Y. care au introdus în ţară câte trei baxuri de ţigări și au remis bani lucrătorului vamal K.K.K.; N.N.N. care a introdus în ţară 12 baxuri de ţigări de contrabandă, la rândul său remiţând sume de bani vameșilor și P.P.P.P., aceasta introducând în ţară patru baxuri de ţigări în schimbul unor sume de bani date lucrătorilor vamali pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal.

La sfârșitul programului de lucru, poliţistul F.F.F. i-a spus investigatorului sub acoperire că suma totală primită de la traficanții de țigări este de 4.700 euro și că a fost împărţită în mod egal între vameşi şi poliţişti (câte 2.350 lei pentru fiecare).

Ulterior, suma de 2.350 euro a fost împărţită în mod egal între lucrătorii vamali K.K.K.K., F., K.K.K., S.S.S. şi apelant, fiecăruia revenindu-le câte 470 euro.

În noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K. şi F., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 62 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, care se coroborează cu declarațiile date de apelantul inculpat rezultă că în tura respectivă vameşii şi poliţiştii au permis intrarea în ţară a mai multor traficanţi de ţigări și au primit de la aceștia câte 50 euro/bax pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv, a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal, sume de bani care au fost colectate de vameşi și apoi împărţite între ei, dar şi cu agenţii de poliţie, operațiune la care a participat şi apelantul inculpat (vol. 7, filele 133-134, vol. 25, filele 258-263 dosar urmărire penală).

Astfel, la data sus-menţionată a introdus în țară 4 baxuri de ţigări de contrabandă inculpatul R., ţigări pe care le-a transportat cu autovehiculul. În timp ce apelantul inculpat şi S.S.S. efectuau un control formal asupra autoturismului respectiv, investigatorul sub acoperire a atras atenţia inculpatului și lui S.S.S. că ţigările „se cam văd”, apelantul inculpat replicând „N-ai ochelari, de-aia!”, iar S.S.S. „Din avion. Tu vezi? Eu nu văd nimic. Tu ai văzut ceva? Eu nu văd (…) eu n-am văzut nimic!”.

În aceeaşi noapte, inculpatul M. a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări de contrabandă, cantitate pe care, inițial, nu a declarat-o în totalitate, răspunzându-i investigatorului, la întrebarea ce cantitate de țigări transportă „Neg (…), câte mai ai în alea?”, că are trei baxuri, „două!”, „Da, mai e una în spate (…)”. Tot” (vol. 25, filele 216-223 dosar urmărire penală). La scurt timp, M. a revenit asupra celor declarate inițial și i-a spus investigatorului că transportă cinci baxuri de ţigări de contrabandă, cantitate pe care potrivit propriilor afirmații a declarat-o şi agentului de poliţie S. (cunoscut cu numele de „S.”) „Mai scrie unu la mine (…). Eu nu te-am înţeles ce ai zis atunci, două (…) două, eu ţi-am zis două p-aia şi trei p-asta”. Da! Cinci, i-am zis şi la S., i-am zis, la S., aicea întreabă-l pă intrare (…).” (vol. 25, filele 231-237 dosar urmărire penală).

La data sus-menţionată, au mai introdus țigări de contrabandă în țară S.S.S.S. zis „N.N.N.” (24 baxuri de ţigări pentru care a remis funcționarilor din vamă cu titlu de mită 1.200 euro, vol. 25, filele 243-246 dosar urmărire penală); X. care „a plătit” pentru 10 baxuri de ţigări de contrabandă 500 euro; Z. şi T.T.T., cel din urmă a introdus, o dată cu cele 10 baxuri de ţigări pentru care „a plătit” X. 500 de euro, încă 8 baxuri de ţigări pentru care „a plătit” el lucrătorilor vamali 400 euro, precum şi 500 euro pentru cele 10 baxuri de ţigări ce aparţineau lui X. şi pentru care acesta „plătise” deja lucrătorilor vamali 500 euro, sumă recunoscută de apelant care a spus „Păi Cerce o plătit, da o spus, aicea o zis: „Bă, pe mine nu mă interesează, ei îmi plătesc ce am de plătit”.

La solicitarea lui T.T.T., lucrătorul vamal F. i-a restituit acestuia 250 euro reprezentând suma ce a revenit poliţiştilor în urma împărţirii cu vameșii a celor 500 euro plătiți de X..

Suma totală colectată în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 a fost de 4010 euro, în urma împărţirii acesteia, lucrătorilor vamali revenindu-le 1.880 euro, sumă ce a fost ulterior împărţită în mod egal între aceştia, fiecare, inclusiv apelantul inculpat, primind câte 470 de euro.

La data de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., F. şi K.K.K., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 64 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menţionată, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis mai multor traficanţi să intre cu ţigări de contrabandă în ţară, primind câte 50 euro/bax, sume ce au fost colectate de către apelant şi ceilalţi lucrători vamali, că apelantul inculpat, observând că traficantul L.L. transporta în cele două autoturisme mai multe baxuri de ţigări decât declarase vameşilor, în final, s-a luat hotărârea ca traficantul să plătească vameșilor 1.000 euro pentru 20 baxuri de ţigări şi 150 euro vameşului care efectua serviciul pe echipajul mobil al vămii (vol. 7, filele 145-149, vol. 25 filele 287-298, 299-301, 302-311, 331-332 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus în țară ţigări de contrabandă a fost L.L., acesta discutând inițial cu agentul de poliţie J.J.J. căruia i-a spus că va intra în țară cu două autoturisme în care transportă 22 baxuri de ţigări, dar că le va spune lucrătorilor vamali că are doar 17 baxuri, pentru diferenţa de 5 baxuri urmând să plătească mită (250 euro, câte 50 euro pentru fiecare bax), doar lucrătorilor de poliţie „(…) Băi, taci mă (…)Costi, nu mă fă să (…) lasă-mă (…). Să mă duc şi eu să fie bine (…) îţi promit (…). Douăs, două (…) să nu ne audă vama, că vreau să-i păcălesc pe vamă (…)” (vol. 24, filele 328-335 dosar urmărire penală).

Întrucât lucrătorul vamal Y. și-a dat seama că în cele două autoturisme se afla o cantitate mult mai mare de țigări decât cea declarată de traficant, i-a spus inculpatului L.L. că nu-i permite să intre în ţară, însă în cele din urmă, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., F. şi cu poliţiştii de frontieră F.F.F., I.I.I. şi F.F.F.F. au hotărât ca L.L. să „plătească” 1.000 euro pentru 20 baxuri de ţigări şi 150 euro lucrătorului vamal Y. (vol. 25, filele 336-340 dosar urmărire penală).

La data sus-menţionată au mai introdus în ţară țigări de contrabandă, S.S.S.S. zis „N.N.N.”, P.P.P.P. şi R., suma totală colectată cu titlu de mită fiind de 5.825 euro, vameşilor revenindu-le 2826 euro şi ulterior, fiecăruia, dintre ei, inclusiv apelantului inculpat, câte 706,5 euro, bani pe care și i-a însușit.

În noaptea de 20/21 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S. (şeful de tură al vameșilor), F. şi K.K.K., pe sensul de intrare în ţară, având ca atribuție de serviciu controlul fizic şi antidrog persoane şi mărfuri. La Administrația Națională a Vămilor - patrula mobilă a vămii a fost planificat inculpatul Y.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura respectivă, vameşii şi poliţiştii au permis mai multor persoane să intre cu ţigări de contrabandă în ţară, primind 50 euro/bax, sumele de bani fiind colectate de către apelant și lucrătorii vamali planificați în tura respectivă (vol. 7, filele 121-125, vol. 25, filele 391-393 dosar urmărire penală).

Astfel, la data sus-menţionată, în jurul orelor 20.00.00 au ajuns în vamă, L.L. care a spus că o să vină şi el cu „ceva” acesta având 7 baxuri de ţigări, declarând însă că are numai 5 baxuri „lasă mă, că nu mai (…), că ieri n-am furat nici un bax, am 7, da’ nu declar 7 de mă-ntorc cu ea înapoi”; M.; X.X.X.X.X.X.; un traficant de ţigări neidentificat, având 4 baxuri de ţigări pentru care „a plătit” o sumă de bani, al cărui autoturism a fost însă oprit de poliţistul I.I.I. cu motivarea că „sunt camere”; un alt traficant a cărui identitate nu a fost stabilită, care a purtat o discuţie cu lucrătorul vamal K.K.K. în sensul că ar vrea să vină mai târziu însă acesta i-a comunicat că în intervalul orar 22.00.00 - 02.00.00 „este acţiune” referindu-se la un eventual control din partea instituţiilor abilitate ale statului asupra mărfurilor de contrabandă.

În jurul orelor 20.26.00 au intrat în vamă un traficant a cărui identitate nu a fost stabilită, care a declarat că are un bax de ţigări şi a avut o discuţie cu poliţistul I.I.I. de la care a aflat că după orele 21.30.00 nu se va mai permite contrabandiştilor să intre cu țigări în țară, hotărâre ce a fost adusă la cunoştinţa apelantului inculpat și cu care acesta a fost de acord; un alt traficant, necunoscut de lucrătorii vamali, dar pe care agentul de poliție O.O.O.O. l-a recunoscut ca fiind „client de-al casei de 2 ani de zile (…)”.

În jurul orelor 20.59.00 în vamă au intrat traficantul de ţigări X. care, aflând că începând cu orele 21.30.00 se sistează activitatea de contrabandă a întrebat „Păi, acum, să vedem cum facem!” şi mai mulți traficanţi neidentificaţi, unul cu 3 baxuri, un altul cu 2 baxuri, un altul cu 20 cartuşe și un altul cu un bax de ţigări (vol. 25, filele 398-404 dosar urmărire penală).

Anterior sistării activităţii de contrabandă cu țigări au venit în vamă și au intrat în țară, traficantul de ţigări L.L., cunoscut de funcţionarii din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița (acesta fiind aşteptat de lucrătorii vamali S.S.S. şi F.) şi care a declarat că are 4 baxuri de ţigări; un alt contrabandist care transporta 5 baxuri de ţigări și un altul care transporta 4 baxuri de ţigări.

În aceeaşi tură, în vamă au mai intrat o persoană care transporta ţigări de contrabandă pentru X.X.X.X.X.X. şi care a plătit o sumă de bani pentru cele două baxuri introduse anterior în țară, un alt traficant care transporta 6 baxuri cu ţigări pentru Z.Z.Z.Z.Z. și un traficant care transporta 2 baxuri de ţigări.

Prezenţi în vamă în jurul orelor 22.35.00 au fost traficantul X. care s-a interesat când se poate intra cu ţigările de contrabandă în ţară; alţi doi traficanţi care s-au interesat dacă „se lucrează după 2”; X.X.X.X.X.X. care, deși a încercat să-l convingă pe ofiţerul de poliţie F.F.F. să-l lase să intre în ţară cu ţigările de contrabandă, a fost refuzat de acesta pe motiv că este „acţiune” în zonă.

În jurul orelor 23.55.00, în toneta vameșilor au intrat un traficant de ţigări neidentificat care „a plătit” o sumă de bani lucrătorilor vamali K.K.K. şi F. pentru 40 cartuşe de ţigări (vol. 25, filele 424-426 dosar urmărire penală); în jurul orelor 1.00.00, un alt traficant de ţigări a spus că i-a remis lucrătorului vamal K.K.K. banii pentru 6 baxuri de ţigări; un alt traficant care a declarat că are 7 baxuri de ţigări, lucrătorul vamal S.S.S. spunându-i că trebuie să plătească numai pentru 3 baxuri (vol. 25, filele 427-429 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 6.00.00, în toneta vameşilor în care se afla K.K.K. a intrat un traficant de ţigări care a „plătit” 70 de euro pentru țigările pe care le-a introdus în țară, urmat de al doilea traficant care a „plătit” pentru un bax de țigări şi de al treilea traficant care în momentul în care a vrut să remită banii lui K.K.K. a fost certat de acesta pentru că „dă banii în faţa camerei”. În continuare, K.K.K. a primit bani pentru un bax de ţigări de contrabandă de la o persoană rămasă neidentificată (vol. 25, filele 430-433 dosar urmărire penală).

La sfârşitul turei, la ora 7 noiembrie 00, traficanta de ţigări P.P.P.P. a intrat în ţară cu 5 baxuri de ţigări pentru care a plătit 250 euro (vol. 25, filele 435-437 dosar urmărire penală). Din suma totală de bani colectată, lucrătorilor vamali le-au revenit 1.750 euro pe care i-au împărţit în mod egal, apelantul inculpat și lucrătorii vamali F. şi K.K.K., însuşindu-şi câte 583 euro.

În noaptea de 23/24 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu lucrătorii vamali K.K.K. şi U.U., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi mijloacelor de transport ale acestora.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală O.O., din declarațiile acesteia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că: în tura respectivă vameşii şi poliţiştii au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări, banii primiţi de la cei ultim menţionaţi pentru ca funcționarii din vamă să nu-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor vizând constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal, fiind colectați de lucrătorii vamali, inclusiv de către apelant care a şi primit mită de la T.T.T.T.T.T.T.; apelantul inculpat a participat la o discuţie în legătură cu transportul unei cantităţi de ţigări de contrabandă aparţinând cetăţeanului sârb N.N.N., care a spus că va introduce în ţară 3 baxuri de ţigări şi a confirmat că fiul său a efectuat deja un transport de ţigări în tura respectivă; în prezenţa apelantului inculpat, traficantul „N.N.N.” a discutat cu Z.Z.Z.Z. despre intenţia de a introduce în ţară 12 baxuri de ţigări ce urmau a fi transportate în 3 autoturisme, câte 3 baxuri în fiecare autoturism (vol. 8, filele 246-250, vol. 28 filele 61-63, 66-67 dosar urmărire penală).

În concret, în noaptea de 23/24 noiembrie 2010, au introdus în ţară ţigări de contrabandă: o femeie rămasă neidentificată pe care lucrătorul vamal K.K.K. a îndemnat-o să meargă în toneta vameşilor pentru „a plăti”; numitul „x”, care a declarat că transportă două baxuri de țigări şi pe care acelaşi K.K.K. l-a îndrumat să meargă în toneta vameşilor pentru „a plăti”; numitul „Ilie” pentru care transportul de ţigări a fost efectuat de o persoană rămasă neidentificată, care, la întrebarea lui K.K.K. „Care x?” aceasta a răspuns „Acela că nu v-o plătit ieri”; Z.Z.Z.Z.Z. care avea asupra sa 2 baxuri de ţigări pentru care a remis lucrătorilor vamali 100 euro, aspect pe care l-a relatat investigatoarei cu identitate reală O.O. „Lor le-am dat deci, cu ei n-ai treabă”. Deci lor le-am dat! Lor le-am dat deci, nu mai (…) da (…) (investigatoarea primind şi ea de la traficant 50 euro); S.S.S.S. zis „N.N.N.” care avea 3 baxuri de ţigări „nu aduc mai mult de trei, bun?” (vol. 28, filele 52-68 dosar urmărire penală).

Potrivit declarației investigatoarei și mențiunilor din procesul verbal întocmit de aceasta, în jurul orelor 23.00.00 a fost abordată de către apelant care a sfătuit-o să se împace cu şeful de tură, E.E.E.E.E.E.E.E.., pentru a nu fi nevoită să-i dea şi acestuia o parte din suma de bani colectată cu titlu de mită şi i-a solicitat „să lucreze împreună” pentru ca „să aibă spatele asigurat”. Mai menționează investigatoarea că printre vameșii care s-au ocupat de colectarea sumelor de bani primite cu titlu de mită de la traficanții de țigări s-a aflat și apelantul inculpat și că de câteva ori pe parcursul turei a fost chemată de lucrătorii vamali în toneta acestora, ocazie cu care vameșul T.T.T.T.T.T.T. a scos dintr-un sertar mai multe bancnote în valută pe care i le-a dat apelantului inculpat, iar acesta le-a remis investigatoarei pentru a le împărți cu polițiștii de frontieră (vol. 8, filele 246-250 dosar urmărire penală).

Suma totală colectată în tura respectivă reprezentând mita primită de vameşi şi poliţiştii de frontieră pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu și a le facilita traficanților intrarea în țară cu țigări de contrabandă - 1.130 euro - a fost împărțită în două părţi, lucrătorilor vamali revenindu-le 565 euro şi fiecăruia dintre ei, inclusiv apelantului inculpat, câte 188 euro.

În data de 26 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în tura de zi, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali R.R.R., A.A.A. şi U.U.

Din procesul verbal întocmit de investigatoarea cu identitate reală O.O. rezultă că în tura respectivă, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări primind de la aceștia sume de bani pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal (vol. 8 filele 316-320, vol. 28 filele 168-173 dosar urmărire penală).

În concret, în tura respectivă a intrat în vamă o persoană rămasă neidentificată căreia, deşi investigatoarea nu i-a permis accesul, în cele din urmă aceasta a introdus în ţară ţigările de contrabandă, cu acceptul polițistului N.N. care i-a remis investigatoarei, în mai multe rânduri, diferite sume de bani, în total, 450 euro, aspect ce rezultă din convorbirea purtată de cei doi în mediu ambiental, în data de 26 ianuarie 2011, în intervalul orar 13.40.00 -13.43.00, „Auzi, fii atent, ăia îs ai tăi! Ăia îs ai tăi, aşa ţi-am zis! Gata, Da gata! Deci n-am dat (…) ştiu eu! Aia îi ai tăi; bun! Nu mai tot (…). Nu mă femeio! Tu auzi? Gata! Ştiu eu de ce!” (vol. 28, filele 71-78 dosar urmărire penală).

Relevantă este discuția pe care apelantul inculpat o are cu investigatoarea pe tema dificultăților întâmpinate de aceasta în relația cu ceilalți polițiști de frontieră, generate de faptul că o suspectau că este informatoare, ocazie cu care, apelantul o sfătuiește că ar fi mai bine să-și atragă colegii polițiști de partea sa, așa încât activitatea să fie profitabilă atât pentru polițiști, cât și pentru vameși, „Nu tragem pentru toți” (vol. 28, filele 168-173 dosar urmărire penală).

Din suma totală reprezentând mita colectată în tura respectivă - 1.150 euro - 150 euro au fost remişi lui M.M.M., poliţist în echipajul de poliţie rutieră, iar 100 euro au fost remişi lui L.L.L., şeful Postului de poliţie Moraviţa pentru ca aceștia să nu oprească în trafic autoturismele ce transportau ţigările de contrabandă introduse în ţară în data de 26 ianuarie 2011, iar diferența a fost împărțită între lucrătorii vamali, fiecăruia revenindu-i câte 112,5 euro.

Referitor la infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată, Înalta Curte reţine, din evaluarea materialului probator sus-menţionat că apelantul inculpat, lucrător vamal acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali și cu alte persoane, unele identificate, altele neidentificate în cursul cercetărilor penale şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011 a introdus în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, prin sustragere de la controlul vamal ţigări de contrabandă după cum urmează:

- în ziua de 03 noiembrie 2010, apelantul împreună cu lucrătorii vamali O.O.O.O.O.O.O., S.S.S. şi K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 43 baxuri de ţigări şi 42 cartuşe de ţigări de contrabandă, având valoarea mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali F., K.K.K.K. şi K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 40 baxuri de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 7 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorul vamal K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 22 de baxuri şi 5 cartuşe de țigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 8/9 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali F., S.S.S., K.K.K., K.K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 94 baxuri de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali F. şi K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea lucrătorilor de poliţie au introdus în țară 80 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali K.K.K., F. şi S.S.S., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 117 baxuri şi 2 cartuşe de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali F. şi K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 72 de baxuri de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 23/24 noiembrie 2011, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali U.U. şi K.K.K., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 22 de baxuri şi 35 cartuşe de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în data de 26 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali A.A.A. şi U.U., cu alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în țară 23 de baxuri de ţigări de contrabandă, având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei, toate faptele fiind comise în realizarea scopului urmărit de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiaşi material probator rezultă că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat alcătuit din lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali O.O.O.O.O.O.O., S.S.S., K.K.K., K.K.K.K., F., Y., R.R.R., A.A.A., U.U., cu polițiștii de frontieră E.E.E.E., S., G.G.G.G., F.F.F.F., F.F.F., J.J.J., N.N.N.N., C.C.C.C., I.I.I., R.R.R.R., I., K., A.A.A.A.A.A.A., H.H.H.H., I.I.I.I., T.T.T.T., O.O.O.O., U.U.U.U., N.N., cu agentul de poliție L.L.L. - şeful postului de Poliţie Moraviţa, cu M.M.M. - agent de poliţie, în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta, precum şi cu traficanţii de ţigări V., L.L., B., Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y., S.S.S.S., P.P.P.P., L.L.L.L., R., T.T.T. şi M., în mod coordonat, fiecare asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea de beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte apreciază, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, care se află la primul contact cu legea penală, perioada de timp scursă de la data săvârșirii infracțiunilor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților trimiși în judecată, al infracțiunilor săvârșite de aceștia și diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea semnificația unei circumstanțe atenuante, că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să ducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ar constitui un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea sancțiunii nu ar mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul N., se constată că este fondat numai din perspectiva criticii vizând individualizarea judiciară a pedepselor, cu referire expresă la cuantumul acestora şi modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Prealabil analizării criticilor privind soluția de condamnare, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în faza cercetării judecătorești la instanța de fond și, ulterior la instanța de apel, a negat comiterea faptelor.

Contrar susţinerilor apărării, în opinia Înaltei Curți, probele administrate în cauză dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă existența infracţiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată şi condamnat de instanţa de fond și comiterea acestora cu forma de vinovăție cerută de lege.

În concret, în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2010 apelantul inculpat, lucrător vamal, şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară împreună cu lucrătorii vamali S.S.S. (şeful de tură al vameșilor) şi R.R.R.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, rezultă, fără dubiu, implicarea apelantului inculpat în comiterea faptelor din data de 31 octombrie/1 noiembrie 2010 (vol. 7, filele 73-81, vol. 24 filele 122-249 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 21.29.00, apelantul inculpat a discutat cu o traficantă de ţigări, rămasă neidentificată despre posibilitatea ascunderii țigărilor de contrabandă transportate în autoturismul acesteia şi pe care urma să le introducă în ţară în mod nelegal „N-are dubluri din alea (referindu-se la autoturism). Schimb-o.”

La scurt timp, un alt traficant neidentificat, a intrat în vamă cu 3 baxuri de ţigări de contrabandă şi i-a spus investigatorului să-i transmită poliţistului de frontieră N.N.N.N., că o să mai vină o dată „Să-i zici lui N.N.N.N. că mai vin o tură!”, iar apelantul inculpat, aflat pe pistă, la controlul autoturismelor i-a cerut traficantului să aducă un cartuş de ţigări x albastru pentru S.S.S. (şeful de tură al vameșilor).

La ora 22.59.00, în vamă a intrat un autoturism al cărui conducător auto a fost oprit de către vameşul R.R.R. care, aflând de la poliţiştii de frontieră că în localitatea Moraviţa este un echipaj al Poliţiei Rutiere care ar putea opri în trafic autoturismele care transportau țigări de contrabandă i-a spus traficantului unde să pună banii dați cu titlu de mită „Pune-i pe bancheta din spate, acolo” (vol. 24, filele 151-153 dosar urmărire penală), după care are loc o discuţie între apelant, poliţistul H.H.H. şi vameşul S.S.S., cel din urmă spunând că echipajul de poliţie format din numiții „x” şi „x” este „mai mult decât Ok”, afirmaţie întărită de către apelant care a spus că cei doi sunt foştii săi colegi de clasă din liceu.

În jurul orelor 00.18.00, în vamă a ajuns un alt traficant a cărui identitate nu a fost stabilită şi care a declarat că transportă 5 baxuri de ţigări. Inițial, între traficant, lucrătorul vamal R.R.R. şi poliţiştii I.I.I. şi H.H.H., în prezenţa investigatorului sub acoperire, au avut loc discuţii contradictorii, determinate de faptul că lucrătorii vamali şi polițiștii de frontieră îl bănuiau că nu a declarat cantitatea reală de ţigări care după aprecierea lor era de 7-8 baxuri; în final, funcționarii din vamă au acceptat să primească bani pentru 5 baxuri de țigări.

La aceeaşi dată, în jurul orelor 00.36.00, în vamă şi-a făcut apariţia M. având 3 baxuri de ţigări ascunse în autoturismul condus de numita J.J.J.J.J.J.J., autoturism ce a fost controlat formal de către apelant; în jurul orelor 1.00.00 a intrat în ţară cu ţigări de contrabandă o traficantă rămasă neidentificată, referitor la care apelantul inculpat şi vameşul R.R.R. au spus investigatorului sub acoperire că nu ştiu câte baxuri de ţigări are, dar că „a plătit toate maşinile”.

Suma de 850 euro strânsă până în jurul orelor 1.00.00 şi identitatea persoanelor care au intrat cu ţigări de contrabandă în ţară au fost aduse la cunoştinţa investigatorului de către apelant şi vameşul R.R.R. care i-au spus celui prim menţionat că: M. „a plătit” pentru ţigările introduse în ţară 300 euro; Z.Z.Z.Z.Z. a introdus în ţară 2 baxuri de ţigări cu un autoturism condus de „x”; un alt autoturism cu număr de înmatriculare de Elveţia a transportat 3 baxuri de ţigări pentru care Z.Z.Z.Z.Z. i-a „plătit” personal apelantului; traficanta de ţigări neidentificată, cunoscută sub numele „Maria” a intrat în ţară cu 2 baxuri de ţigări pentru care i-a „plătit” vameşului R.R.R..

În jurul orelor 1.22.00, în vamă a intrat un autoturism de culoare argintie, înmatriculat în Bulgaria, condus de o persoană de sex feminin neidentificată care a declarat lui R.R.R. că transportă 3 baxuri de ţigări, cantitate în privinţa căreia acesta a spus traficantei că nu este cea reală și că după aprecierea sa, în autoturism sunt10 baxuri de ţigări. La discuţia dintre cei doi a fost prezent şi apelantul inculpat care a apreciat că traficanta transporta cel puţin 7 baxuri de ţigări. Nemulţumit de suma de bani pe care traficanta de ţigări a plătit-o, respectiv 150 euro, vameşul R.R.R. a avertizat-o pe aceasta că nu o va mai lăsa niciodată să intre în ţară cu ţigări de contrabandă în tura în care el este de serviciu.

După intrarea în ţară cu ţigări de contrabandă a lui Z.Z.Z.Z.Z. care „a plătit” 200 de euro mită vameşilor, în jurul orelor 1.42.00 apelantul inculpat şi vameşul R.R.R. au numărat din nou banii primiţi de la traficanţii de ţigări rezultând 1250 euro, sumă la care s-au adăugat 50 euro pe care i-a remis traficantul de ţigări Z.Z.Z.Z.Z. vameşului R.R.R., Suma totală a fost împărţită în mod egal între vameși și poliţiştii de frontieră.

În jurul orelor 2.00.00 au intrat în vamă doi traficanţi de ţigări neidentificaţi, care au fost sfătuiţi de către polițistul H.H.H. să nu introducă în țară mai mult de 3 baxuri de ţigări, precum şi inculpatul R. care a declarat că transportă 3 baxuri de ţigări. Întrucât poliţistul H.H.H. şi vameşul R.R.R. aveau suspiciuni cu privire la numărul baxurilor de ţigări transportate, lucrătorul vamal i-a cerut lui R. să deschidă portbagajul autoturismului, însă acesta a refuzat, moment în care în discuția dintre cei doi au intervenit vameşul S.S.S., care a manifestat înţelegere faţă de traficant, dar şi poliţistul H.H.H. care a protestat faţă de atitudinea nesinceră a traficantului „dar nici aşa, nu mă poţi prosti pe faţă (…)”. În final, traficantul de ţigări a acceptat să „plătească” pentru 5 baxuri de ţigări.

Suma totală colectată în tura respectivă - 3.560 euro - a fost împărţită în mod egal între lucrătorii vamali şi poliţişti, fiecărei categorii de funcționari revenindu-i câte 1.780 euro, bani care apoi au fost împărţiţi de către vameşi între ei, fiecare, inclusiv apelantul inculpat, însușindu-și câte 594 euro.

Referitor la infracţiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator analizat în cele ce preced că, în noaptea de 31.10/1 noiembrie 2010, apelantul inculpat, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal şi acţionând în coautorat, împreună cu ceilalţi lucrători vamali şi cu alte persoane rămase neidentificate, dar şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 71 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiaşi material probator administrat în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în perioada octombrie-noiembrie 2010, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali R.R.R., S.S.S., cu poliţiştii de frontieră H.H.H., N.N.N.N., C.C.C.C., I.I.I. şi K., dar şi cu traficanţii de ţigări P.P.P.P. şi R., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin comiterea infracţiunilor de corupţie şi contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a inculpatului care se află la primul contact cu legea penală, perioada de timp scursă de la data săvârșirii faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016) care, chiar dacă nu este nerezonabilă datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților trimiși în judecată, al infracțiunilor comise și diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei circumstanțe atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă și că scopul preventiv și educativ al pedepsei rezultante poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate și anume, în condițiile art. 86 ind.1 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru condamnat că nu va mai comite fapte de natură penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul R., Înalta Curte reţine că este fondat numai din perspectiva criticilor referitoare la cuantumul pedepselor stabilite de instanţa de fond, care va fi redus sub limita prevăzută de lege, pentru motivele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.

Prealabil analizării pe fond a criticilor formulate de inculpat, Înalta Curte reţine că din probele administrate în cauză, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă implicarea apelantului inculpat în comiterea infracţiunilor de dare de mită comisă în formă continuată, contrabandă calificată şi aderare la un grup infracţional organizat pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și condamnarea sa de către instanța de fond.

Astfel, în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2010, în jurul orelor 2.00.00 apelantul inculpat a intrat în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi a declarat funcționarilor din vamă că transportă 3 baxuri de ţigări de contrabandă. Întrucât poliţistul H.H.H. şi vameşul R.R.R. suspectau că numărul baxurilor de ţigări transportate este mult mai mare decât cel declarat - 10 baxuri, după aprecierea lor -, lucrătorul vamal i-a solicitat apelantului inculpat să deschidă portbagajul autoturismului însă acesta a refuzat, moment în care au intervenit vameşul S.S.S. care a spus că traficantul „nu poate plăti tot”, dar şi poliţistul H.H.H. care, deşi de acord cu S.S.S., totuși a protestat faţă de atitudinea nesinceră a traficantului „dar nici aşa, nu mă poţi prosti pe faţă! Asta-i prosteală pe faţă! Eu înţeleg situaţia, dar nu aşa! Zi adevărul! Adică tu intri cu 8 baxuri în ţară şi-mi plăteşti 3? Şi cum să-mi plăteşti mă, mai puţin? Nici măcar jumătate? Cum să nu plăteşti?”.

Deşi S.S.S. a încercat să medieze conflictul sugerându-i traficantului de ţigări să plătească mită pentru 4 baxuri de țigări „7 cu 4 măcar!”, poliţistul H.H.H. și-a menținut poziția de a nu fi de acord ca traficantul să intre în ţară „nu, nu, nu! La 5 baxuri ai 2 în plus, atât pot eu să înţeleg!” pentru ca în final, apelantul inculpat să cedeze parţial, acceptând să plătească pentru 5 baxuri de ţigări „Bine, mă, plătesc! Câte 5, 5?” propunere cu care H.H.H. a fost de acord „Exact, asta e!” (vol. 24, filele 196-199 dosar urmărire penală).

Potrivit susţinerilor vameşului S.S.S., apelantul inculpat a introdus în țară în tura respectivă 10 baxuri de ţigări pe care le-a transportat cu două autoturisme şi pentru care„a plătit” mită vameșilor și polițiștilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal și să-i faciliteze intrarea în țară cu mărfurile de contrabandă.

Chiar și în contextul în care în procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., apelantul inculpat nu este nominalizat, activitatea infracțională a acestuia rezultă din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental, la care s-a făcut referire în cele ce preced, din declarațiile vameșului S.S.S., dar și din declarațiile apelantului inculpat date în cursul urmăririi penale în care menționează date concrete în legătură cu modalitatea în care acționau traficanții de țigări, vameșii și polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, atunci când se introduceau în țară țigări de contrabandă.

În ce privește acuzația de dare de mită din noaptea de 16/17 noiembrie 2010, prealabil, se impune precizarea că, în declarația dată în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat, deși nu a recunoscut în mod expres faptul că la data sus-menționată a dat lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră suma de 200 euro pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu și să-i faciliteze introducerea în țară a țigărilor de contrabandă, a menționat date concrete în legătură cu modalitatea în care acționau vameșii, polițiștii de frontieră și traficanții când se introduceau în țară țigări de contrabandă (vol. 14, filele 245-251 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii în fața instanței de fond, apelantul inculpat a susținut că în perioada octombrie-decembrie 2010 a dat mită de două sau de trei ori, în total, 700-800 lei unor lucrători vamali care își desfășurau activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, ale căror nume nu le cunoaște, pentru a-i permite să intre în țară cu detergenți și produse alimentare. Mai arată inculpatul că lăsa banii în toneta vameșilor, pe birourile acestora. În consecință, la analizarea activității infracționale a apelantului inculpat din data de 16/17 noiembrie 2010 se vor avea în vedere și declarațiile date de acesta în cursul procesului penal, cu precizarea că printre mărfurile introduse în țară erau și țigări de contrabandă.

Astfel, în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 apelantul inculpat a intrat în vamă cu autoturismul şi a spus lucrătorilor vamali S.S.S. și T., referindu-se la numărul baxurilor de ţigări pe care le transporta, că are „patru baxuri”.

Din procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că apelantul inculpat, identificat cu porecla „R. s-a prezentat în vamă cu autoturismul în care transporta țigări de contrabandă, pentru efectuarea controlului vamal și că vameșii S.S.S. și T., precum și polițistul F.F.F., deși au apreciat că apelantul transportă 7 baxuri de țigări au acceptat ca acesta să plătească doar pentru 4 baxuri de țigări pentru că în caz contrar, traficantul nu mai venea în vamă pentru că nu avea niciun câștig (vol. 25,fila 220 dosar urmărire penală).

În timpul efectuării controlului asupra autoturismului apelantului inculpat de către lucrătorii vamali T. şi S.S.S., investigatorul sub acoperire G.G.G., le-a atras atenţia acestora că ţigările „se cam văd”, răspunsul lui T. fiind „N-ai ochelarii, de-aia!”, iar S.S.S. a replicat „Din avion. Tu vezi? Eu nu văd nimic, Tu ai văzut ceva? Eu nu văd (…) eu n-am văzut nimic!”

Și la data de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat a intrat în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa având 10 baxuri de ţigări deşi, iniţial, declarase că are doar 8 baxuri „opt în amândouă (…). Ah, eşti de la ANN, mă! Uite îi dădeam bani”. La solicitarea lucrătorului vamal S.S.S. ca pe viitor să declare cantitatea reală de țigări transportată „data viitoare vă gândiţi mai bine câte aveţi. Acum - şef de tură (…). Bine, da?”, apelantul inculpat, cunoscut de către lucrătorii vamali sub porecla de „R., a spus că se va conforma şi a scos din buzunar un teanc de bancnote din care a înmânat câteva unui lucrător vamal aflat în toneta vameşilor întrebându-l dacă suma e corespunzătoare „E bine aşa pentru amândouă?” (referindu-se la cele două autoturisme în care a transportat ţigările), răspunsul lucrătorului vamal fiind afirmativ „Da, boss” (vol. 25, filele 360-362 dosar urmărire penală).

Relevante pentru activitatea infracțională a apelantului inculpat sunt procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că la data sus-menționată, acesta s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița pentru efectuarea controlului vamal, cu două autoturisme în care transporta țigări de contrabandă, a intrat în toneta vameșilor și i-a declarat lucrătorului vamal S.S.S. că în cele două mașini transportă 8 baxuri de țigări de contrabandă, vameșul acceptă să primească mita corespunzătoare pentru cele 8 baxuri de țigări, deși își dă seama că traficantul transportă o cantitate mult mai mare de țigări și îi atrage atenția ca pe viitor să declare cantitatea reală de țigări transportată, avertizându-l că îndeplinește funcția de șef de tură. În aceeași împrejurare, polițistul de frontieră J.J.J. refuză să permită intrarea în țară a celui de-al doilea autoturism al apelantului inculpat și îi pretinde șoferului să plătească mită pentru cele 10 baxuri de țigări transportate (vol. 25, filele 360-362 dosar urmărire penală).

În declarația dată la procuror, apelantul inculpat a arătat că este posibil să fi introdus în țară țigări de contrabandă în noaptea de 19 noiembrie 2010 și să fi dat vameșilor S.S.S. și A.A.A.A. bani pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal (vol. 14, fila 250 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii la instanța de fond și la instanța de apel, apelantul inculpat a revenit la declarațiile date la procuror și a negat comiterea faptelor, fără însă a oferi o explicație rezonabilă care să susțină o atare revenire.

Coroborând procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental cu declarația investigatorului sub acoperire G.G.G., cu procesul verbal întocmit de acesta (vol. 7,filele 145-149 dosar urmărire penală) și cu declarația dată de apelant la organul de urmărire penală, Înalta Curte constată că în mod judicios instanța de fond a reținut vinovăția acestuia pentru fapta din data de 19 noiembrie 2010.

Din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea de 9/10 decembrie 2010, în jurul orelor 23.32.00, apelantul inculpat a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, 17 baxuri de ţigări de contrabandă pentru care „i-a plătit” lucrătorului vamal A.A.A.A. Sever suma de 850 euro. Cu ocazia remiterii banilor, apelantul inculpat a afirmat că a plătit şi poliţiştilor de frontieră repartizaţi la reperul nr. 51, respectiv lui R.R.R.R. şi lui C.C.C.C., 30 euro (câte 10 euro pentru fiecare din cele 3 autoturisme (vol. 26, filele 216-217 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii de către procuror, apelantul inculpat a arătat că este posibil ca în noaptea de 9/10 decembrie 2010 să fi introdus în țară țigări de contrabandă și să fi remis sume de bani vameșilor S.S.S. și A.A.A.A., declarație pe care însă, fără o justificare rezonabilă, a retractat-o în fața instanței de fond și ulterior cu ocazia audierii de către instanța de apel.

Declarația dată de apelant la urmărirea penală se coroborează însă cu declarația investigatorului sub acoperire G.G.G. și cu procesul verbal întocmit de acesta în care îl menționează pe apelant, cunoscut cu porecla „R. printre persoanele care au introdus țigări de contrabandă în țară în noaptea de 9/10 decembrie 2010 și au dat mită lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal, precum și cu procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că inculpatul a dat mită 30 de euro și polițiștilor de frontieră repartizați în posturile 21 și 51 pentru a-i permite să introducă în țară, prin sustragere de la controlul vamal, cele 17 baxuri de țigări, transportate cu 3 autoturisme (câte 10 euro pentru fiecare autoturism), mijloace de probă din care rezultă săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de dare de mită vol. 7, filele 203-210, vol. 26, filele 216-217 dosar urmărire penală).

Tot la data de 9/10 decembrie 2010, apelantul inculpat a mai introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, o cantitate de țigări, nestabilită până la finalizarea cercetărilor și a plătit 30 de euro polițiștilor de frontieră C.C.C.C. și R.R.R.R. pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal.

Și în noaptea de 28/29 decembrie 2010, apelantul inculpat a introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița 8 baxuri de țigări de contrabandă și a remis lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră suma de 400 euro pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv, a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal.

Relevante pentru activitatea infracțională a apelantului inculpat sunt procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M. în care acesta menționează că printre autoturismele care au introdus țigări de contrabandă în țară în noaptea de 28/29 decembrie 2010 a fost și cel, condus de șoferul apelantului inculpat care era cunoscut în vamă cu numele „R. și care era însoțit de un alt autoturism, condus de o persoană de sex feminin, precum și procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental în care se arată că lucrătorul vamal E.E.E., șeful vameșilor, îi comunică investigatorului că apelantul inculpat a introdus în țară 8 baxuri de țigări de contrabandă și că a remis funcționarilor mita corespunzătoare (vol. 8, filele 107-110, vol. 27, filele 301-302 dosar urmărire penală).

În ce priveşte infracţiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, din evaluarea materialului probator la care s-a făcut referire în cele ce preced rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că în noaptea de 9/10 decembrie 2010, apelantul inculpat, acţionând în coautorat, împreună cu lucrătorii vamali D.D., Z.Z.Z., A.A.A.A. şi L.L.L.L.L.L.L., cu alte persoane rămase neidentificate, dar şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F., C.C.C.C., R.R.R.R., F.F.F. şi O.O.O. a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, prin sustragere de la controlul vamal, 17 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracţiunii de dare de mită.

Din evaluarea aceluiaşi material probator rezultă că în perioada octombrie-decembrie 2010, apelantul inculpat a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, în patru rânduri, dar în decursul unui an, ţigări de contrabandă având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 lei, după cum urmează: în noaptea de 31.10/1 noiembrie 2010 (10 baxuri de ţigări); în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 (4 baxuri de ţigări); în ziua de 19 noiembrie 2010 (10 baxuri de ţigări); în noaptea de 9/10 decembrie 2010 (o cantitate de țigări nestabilită); în noaptea de 28/29 decembrie 2010 (8 baxuri de ţigări); fapte comise în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de dare de mită şi care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, din coroborarea probelor anterior menționate rezultă că în perioada octombrie-noiembrie 2010, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, din vameşi din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi din alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu țigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., O.O.O., K., I.I.I., S., C.C.C.C., E.E.E.E., J.J.J., F.F.F.F., G.G.G.G., R.R.R.R., T.T.T.T., F.F.F.F.F.F.F., H.H.H.H., L.L.L.L.L.L., H.H.H., N.N.N.N., U.U.U.U., G.G.G.G.G.G.G., K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., Z.Z.Z.Z.Z.Z., U.U.U., O.O.O.O., cu lucrătorii vamali R.R.R., F., K.K.K., S.S.S., N., T., D.D., E.E.E., Z.Z.Z., V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E., X.X.X., A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L., cu șeful Postului de poliție Moravița, agentul de poliție L.L.L. şi cu agentul de poliție M.M.M. din cadrul Poliției Rutiere Timiș, în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obținerea de beneficii materiale prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, nu și referitor la cuantumul acestora.

Având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat care se află la primul contact cu legea penală, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei hotărâri (2016), care deși nu este nerezonabilă datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor săvârșite de aceștia, diversitatea probatoriului administrat, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, înalta Curte apreciază că în favoarea inculpatului se justifică reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii sancțiunilor sub minimul prevăzut de lege și că se impune înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând elemente care să ducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior ar constitui un avertisment pentru condamnat și, chiar fără executarea efectivă a sancțiunii, nu ar mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul C.C., Înalta Curte constată că este fondat numai din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor, cu referire la cuantumul acestora.

Contrar susţinerilor apărării şi în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, instanţa de control judiciar reţine, din evaluarea materialului probator administrat în cauză, că existența infracțiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată și comiterea acestora cu forma de vinovăţie cerută de lege sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Prealabil analizării criticilor inculpatului privind greșita sa condamnare, se impune precizarea că, pentru actele materiale din datele de 8 decembrie 2010 şi 17/18 decembrie 2010 care intră în conţinutul infracţiunii continuate de dare de mită, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul a avut o poziţie de recunoaştere a acestora (vol. 13, filele 92, 95 dosar urmărire penală), recunoaştere asupra căreia a revenit în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond.

În concret, la procuror, apelantul inculpat a declarat că în ziua de 8 decembrie 2010 a dat investigatorului sub acoperire G.G.G. suma de 500 euro pentru a i se permite să intre în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, cu cele 10 baxuri de țigări de contrabandă pe care le-a transportat în două autoturisme. De asemenea, apelantul inculpat a arătat că în noaptea de 17/18 decembrie 2010 a dat lucrătorului vamal Z.Z.Z. suma de 400 de euro pentru a i se permite să introducă în țară, prin sustragere de la control vamal, 8 baxuri de țigări pe care le cumpărase din Serbia.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penale nu conferă declaraţiilor date în cursul urmăririi penale o valoare probatorie superioară celor date în faza cercetării judecătoreşti, însă pentru ca o declaraţie să fie înlăturată, revenirea asupra acesteia trebuie să fie însoţită de o motivaţie rezonabilă. Or, apelantul inculpat a susţinut în faţa instanței de fond că era obosit şi stresat când a dat declaraţie în faţa procurorului de caz și că acesta i-a dat de înţeles că în cazul în care nu recunoaşte faptele va fi arestat preventiv. Motivaţia apelantului inculpat nu va fi primită de instanţa de apel deoarece, pe de o parte, nu este susţinută de probe, iar pe de altă parte, cu ocazia audierilor, acesta a fost asistat de apărători aleşi ale căror sfaturi le-a urmat, astfel cum el însuşi a declarat. În plus, declarațiile date de apelant la procuror se coroborează cu materialul probator administrat în cauză la care se va face referire în cele ce urmează.

Referitor la actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de dare de mită, comise la datele de 20 decembrie 2010, 23 ianuarie 2011 şi 24/25 ianuarie 2011, în cursul urmăririi penale apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere (vol. 13, fila 87), iar în cursul cercetării judecătoreşti, la instanţa de fond, le-a negat.

În faţa instanţei de apel, apelantul inculpat a negat săvârşirea tuturor infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Revenind la materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte reține din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental (vol. 7, filele 196-222, vol. 26, filele 130-131 dosar urmărire penală) care se coroborează cu declaraţia apelantului inculpat dată în faza de urmărire penală că la data de 8 decembrie 2010 apelantul inculpat, cunoscut cu numele „Titi”, a intrat în țară cu ţigări de contrabandă (10 baxuri) pe care le-a transportat în două maşini şi că „a plătit” mită vameşilor şi poliţiştilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal.

În concret, la data sus-menţionată, în intervalul orar 11.00.09 - 11 05 14, apelantul inculpat l-a contactat telefonic pe agentul de poliţie C.C.C.C., planificat de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița şi s-a interesat dacă i se va permite să intre cu ţigări de contrabandă în ţară, aspect ce rezultă din afirmaţiile pe care acesta din urmă le-a făcut în prezența celorlalți lucrători vamali „(…) el cară multe şi m-o sunat să vadă, vine sau nu vine.”. Ulterior, apelantul inculpat a luat legătura cu lucrătorul vamal C.C.C.C.C.C.C. care i-a spus să vorbească cu X.X.X. - şeful de tură al lucrătorilor vamali - moment în care a intervenit investigatorul sub acoperire G.G.G. care s-a oferit să vorbească el, atât cu vameşul X.X.X., cât şi cu F.F.F. care era şeful de tură al poliţiştilor. X.X.X. a fost de acord ca apelantul inculpat să intre cu ţigări de contrabandă în ţară cu precizarea că nu va accepta o cantitate prea mare „Nu! Să vină da să nu vină cu x că nu-i dau drumu!” şi i-a comunicat investigatorului că a discutat şi cu şeful de tură al poliţiştilor, F.F.F. „a zis şi am vorbit şi cu x. Exact ca data trecută când o dat fără (…) nu ne jucăm cu focul!” În final, investigatorul sub acoperire i-a trimis unui agent de poliţie un mesaj că şeful de tură al vameşilor este de acord ca apelantul inculpat să intre în ţară cu ţigări de contrabandă, cu condiția ca acestea să nu fie într-o cantitate mare „să nu bage multe” (vol. 26, filele 83-86 dosar urmărire penală).

În final, după orele 14.00.00, apelantul inculpat a intrat în vamă cu 10 baxuri de ţigări de contrabandă transportate în două autoturisme (câte 5 baxuri în fiecare autoturism) moment în care, între apelant, poliţistul F.F.F. şi investigatorul sub acoperire are loc o discuție din care rezultă că C.C. urma să mai efectueze un transport cu ţigări (vol. 26, filele 126-138 dosar urmărire penală). Cu această ocazie, investigatorul sub acoperire i-a pus în vedere apelantului inculpat că se mai „lucrează” (adică li se permite traficanților să introducă țigări de contrabandă în țară) doar o jumătate de oră, cel din urmă spunând că în scurt timp va ajunge în vamă autoturismul încărcat cu ţigări, făcând referire la același autoturism care intrase anterior în vamă. În jurul orelor 16.27.00 investigatorul sub acoperire s-a deplasat la toneta vameşilor unde se aflau lucrătorii vamali A.A.A.A. şi X.X.X. şi polițistul O.O.O. şi a întrebat dacă „s-a încheiat activitatea”, răspunsul lui A.A.A.A. fiind în sensul că trebuie să mai vină C.C.

În continuare, vameşul X.X.X. s-a arătat indignat de faptul că până la ora respectivă apelantul inculpat nu a ajuns în vamă „G., până acum ce-o făcut?”, iar investigatorul sub acoperire a făcut inventarul cantităţilor de ţigări transportate de traficant spunând „o fost o dată cu 2, o dată cu 1 şi încă o dată acum (…)”.

În privința faptelor din noaptea de 17/18 decembrie 2010, din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care se coroborează cu declaraţia inculpatului dată în cursul urmăririi penale, rezultă că la data sus-menționată apelantul inculpat a introdus în țară, în 2 autoturisme, 8 baxuri de ţigări și „a plătit” vameşilor şi poliţiştilor 400 euro pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor vizând constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal (vol. 7, filele 233-239, vol. 26 filele 402-404, 412-413, 424, 426, 429, 432, vol. 13 filele 92, 95 dosar urmărire penală).

În concret, în tura respectivă, polițistul F.F.F. (şeful de tură al polițiștilor), în prezența investigatorului sub acoperire G.G.G., și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu informațiile în posesia cărora intrase și care se refereau la efectuarea de către organele abilitate a unor controale în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, şi l-a întrebat pe investigator dacă ar trebui să mai continue activitatea infracţională, acesta spunându-i că a aflat de la poliţistul O.O.O. că vameşii au făcut demersuri pentru ca şeful Postului de poliţie din localitatea Moravița, agentul de poliție L.L.L., să „păzească drumul”. F.F.F. a afirmat că el nu se „foloseşte” de L.L.L. şi că îngrijorarea lui este determinată de faptul că traficantul „B.” fusese prins cu ţigări de contrabandă astfel că ar putea exista interceptări care să-l privească pe acesta şi să fie de natură să-i conducă pe anchetatori la poliţiştii şi vameşii din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa. În aceeaşi împrejurare, F.F.F. a discutat şi cu poliţistul O.O.O., în discuţie intervenind şi traficantul de țigări L.L. care vroia să introducă ţigări de contrabandă în ţară (vol. 26, filele 388-397 dosar urmărire penală).

Începând cu ora 00.54.00, traficantul de ţigări S.S.S.S. zis „N.N.N.” a intervenit pe lângă vameşul F.F.F. şi pe lângă poliţistul O.O.O. să i se permită lui şi apelantului inculpat să introducă ţigări în ţară, în schimbul remiterii unor sume de bani (vol. 26 filele 399-406 dosar urmărire penală).

Din discuţiile pe care S.S.S.S. le-a avut cu poliţistul O.O.O., în prezenţa investigatorului sub acoperire, în jurul orei 1.42.00, ocazie cu care cel prim menţionat spune că a remis sume de bani polițiștilor din com. Moravița pentru ca aceştia să nu îi controleze autoturismele în care transporta țigări de contrabandă „poliţia e plătită în sat, am dat bani de la mine”, rezultă şi faptul că apelantul inculpat, în tura respectivă a introdus în țară ţigări de contrabandă ascunse în două autoturisme (vol. 26, filele 407-424 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 22.30.00, în prezenţa lui F.F.F. şi a investigatorului sub acoperire, agentul de poliție O.O.O. a numărat banii obţinuți de la traficanţii de ţigări și a constatat că apelantul inculpat „plătise” 400 euro pentru cele 8 baxuri de ţigări (vol. 26, filele 425-430 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G. și din declaraţia acestuia rezultă că în data de 20 decembrie 2010 în vamă a intrat autoturismul care transporta 3 baxuri de ţigări ce aparţineau apelantului inculpat (în cursul cercetării judecătoreşti apelantul inculpat a recunoscut că folosea respectivul autoturism şi că pentru cele trei baxuri de ţigări a fost dată funcționarilor din vamă suma de 150 euro, vol. 7, filele 251-256).

În concret, în jurul orelor 17.34.00, în toneta vameşilor a intrat o persoană rămasă neidentificată care a remis suma de 150 euro pentru cele 3 baxuri de ţigări ce aparţineau apelantului inculpat, moment în care şi-a făcut apariţia poliţistul O.O.O. care a afirmat, în prezenţa investigatorului sub acoperire şi a traficantului de ţigări X. că îl deranjează discuțiile purtate în vamă în sensul că el l-ar favoriza pe C.C. pentru că este consăteanul său şi că din acest motiv, acesta şi-ar permite să declare cantități mai mici de țigări decât cele transportate în realitate și le-a cerut lucrătorilor vamali să îl controleze pe traficant de fiecare dată când ajunge în vamă.

Din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că autoturismul, condus de o persoană neidentificată până la finalizarea cercetărilor, menționată în discuție cu numele „Z” a transportat 3 baxuri de țigări aparținând lui „Titi”, pentru care a plătit mită suma de 150 euro (vol. 26, filele 127, 402, 425 dosar urmărire penală).

De asemenea, din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental rezultă că și în data de 23 ianuarie 2011, în vamă a intrat autoturismul condus de o persoană care a declarat că transportă ţigări pentru C.C., că persoana respectivă i-a promis investigatorului că-i va lăsa „ceva” şi că poliţistul O.O.O.O.O.O. care şi-a desfăşurat activitatea la reperul 51 i-a confirmat investigatorului faptul că între traficanții de țigări care i-au dat mită în tura respectivă se afla şi C.C., vol. 8, filele 141-145, vol. 27, fila 43 dosar urmărire penală. Deopotrivă, din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental între orele 12 octombrie 05 - 12.14.02 rezultă că apelantul inculpat a remis 100 lei poliţistului O.O.O.O.O.O. care i-a spus investigatorului sub acoperire „(…) ne-a dat C.C. acum un milion” (vol. 8 filele 141-145 dosar urmărire penală).

Și în noaptea de 24/25 ianuarie 2011, apelantul inculpat a introdus în ţară ţigări de contrabandă și a „plătit” 200 de euro funcționarilor din vamă pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind efectuarea controlului vamal, respectiv pe cele referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal și să-i faciliteze intrarea în țară cu țigări, prin sustragere de la controlul vamal.

Astfel, în discuţiile purtate în mediu ambiental la data de 25 ianuarie 2011 în intervalul orar 7.36.10-7.41.17, între investigatorul cu identitate reală M.M., G. şi R.R.R.R.R.R., cel din urmă recunoaşte că a primit mită de la apelant, dar totodată, îşi manifestă nemulţumirea cu privire la faptul că acesta nu a plătit pentru întreaga cantitate de ţigări introdusă în ţară, ci doar pentru o parte”… eu nu ştiu după ce se complică cu el, C.C.C., asta! De patru maşini mi-a dat două sute.” (vol. 27, filele 363-369 dosar urmărire penală). Aceleași aspecte rezultă și din procesul verbal întocmit de investigator în care menționează că în tura respectivă vameșii și polițiștii de frontieră au facilitat mai multor persoane, printre care, și lui C.C. să introducă țigări de contrabandă în țară, prin sustragere de la controlul vamal, în schimbul primirii de la aceștia a unor sume de bani.

Referitor la infracțiunea de contrabandă, Înalta Curte reține din evaluarea materialului probator administrat în cauză, în baza căruia s-a reținut vinovăția apelantului inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, că în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, apelantul inculpat a introdus în țară de mai multe ori în decursul unui an, prin sustragere de la controlul vamal, țigări de contrabandă a căror valoare nu depășește 20.000 lei, după cum urmează: în ziua de 8 decembrie 2010, 10 baxuri de țigări; în noaptea de 17/18/decembrie 2010, 8 baxuri de țigări; în ziua de 20 decembrie 2010, 3 baxuri de țigări; în ziua de 23 ianuarie 2011, o cantitate nedeterminată de țigări, iar în noaptea de 24/25 ianuarie 2011, 4 baxuri de țigări, toate cele 5 acte materiale fiind comise de inculpat în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Din evaluarea aceluiaşi material probator la care s-a făcut referire în cele ce preced rezultă că în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din poliţişti de frontieră, lucrători vamali şi alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali X.X.X., C.C.C.C.C.C.C., A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L., D.D., Z.Z.Z., F.F., B.B.B.B., cu poliţiştii de frontieră B.B.B.B.B.B.B., E.E.E.E., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., O.O.O., F.F.F., U.U.U.U., I.I.I., K., K.K.K.K.K.K.K., V.V.V., R.R.R.R., C.C.C.C., L.L.L.L.L.L., I.I.I.I., G.G.G.G.G.G.G., G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A., S.S.S.S.S.S., U.U.U., P.P.P.P.P.P., O.O.O.O., J.J., G., O.O.O.O.O.O., cu șeful Postului de poliție Moravița, agentul de poliție L.L.L. şi cu M.M.M. - agent de poliție în cadrul Poliției Rutiere Timiș, în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește susținerea apelantului inculpat în sensul că înregistrările discuțiilor dintre acesta, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră sunt lovite de nulitate absolută întrucât nu au fost efectuate de procurorul de caz sau de organul de cercetare penală, se constată că nu este fondată.

Art. 912 alin. (1) C. proc. pen. anterior, în vigoare la data faptelor, prevedea că procurorul procedează personal la interceptările și înregistrările prevăzute în art. 911 (interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare) sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală.

Art. 91 ind.3 alin. (1) și (2) C. proc. pen. anterior, în vigoare la data faptelor, prevedea, referitor la convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate care privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea participanților că sunt redate integral într-un proces verbal de procuror sau de lucrătorul din cadrul poliției judiciare delegat de procuror, proces verbal care este certificat pentru autenticitate de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că discuțiile dintre apelant, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali care au participat la activitatea infracțională din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de judecător, au fost redate de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic - în baza ordonanțelor de delegare emise de procuror -, în procese verbale care au fost certificate pentru autenticitate de către procuror cu respectarea dispozițiilor legale sus-menționate.

Astfel:

- convorbirile purtate de investigatorul sub acoperire G.G.G., apelant și alte persoane implicate în activitatea infracțională din data de 8 decembrie 2010 au fost redate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic, în procesul verbal din data de 18 aprilie 2011, certificat de procuror pentru autenticitate la data de 20 aprilie 2011 (vol. 26, filele126-138 dosar de urmărire penală);

- convorbirile purtate de investigatorul sub acoperire G.G.G. și alte persoane implicate în activitatea infracțională din noaptea de 17/18 decembrie 2010 au fost redate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic, în procesele verbale din datele de 28 martie 2011, 31 ianuarie 2011 și 25 martie 2011, certificate de procuror pentru autenticitate la datele de18 aprilie 2011, 3 februarie 2011, 18 aprilie 2011 (vol. 26, filele 399-406, 407-424, 425-440 dosar de urmărire penală);

- convorbirile purtate de investigatorul sub acoperire G.G.G. și alte persoane implicate în activitatea infracțională din data de 20 decembrie 2010 au fost redate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic, în procesul verbal din data de 18 aprilie 2011, certificat de procuror pentru autenticitate la data de 20 aprilie 2011 (vol. 26, filele 126-138 dosar de urmărire penală);

- convorbirile purtate de investigatorul cu identitate reală M.M. și alte persoane implicate în activitatea infracțională din data de 23 ianuarie 2011 au fost redate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic, în procesul verbal din data de 11 aprilie 2011, certificat de procuror pentru autenticitate la data de 14 aprilie 2011 (vol. 27, filele 340-353 dosar de urmărire penală);

- convorbirile purtate de investigatorul cu identitate reală M.M. și alte persoane implicate în activitatea infracțională din noaptea de 24/25 ianuarie 2011 au fost redate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Tehnic, în procesul verbal din data de 11 aprilie 2011, certificat de procuror pentru autenticitate la data de 7 februarie 2011 (vol. 27, filele 363-369 dosar de urmărire penală).

Referitor la susținerea aceluiași apelant inculpat în sensul că în dosarul de urmărire penală se găsesc doar declarațiile investigatorului sub acoperire G.G.G., nu și procesele verbale ce trebuiau întocmite de acesta conform prevederilor art. 261 din Legea nr. 78/2000 și că ordonanța procurorului de delegare a investigatorului sub acoperire G.G.G. este nelegală și abuzivă deoarece acesta a fost autorizat de procurorul de caz, „să promită, să ofere,să dea bani sau alte foloase în scopul obținerii unor probe”, atribuții care l-au transformat practic într-un instigator, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Ordonanța din data de 3 septembrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. x/P/2010, în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, art. 2241 și art. 2244 C. proc. pen. anterior, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a lucrătorului de poliție judiciară având nume de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 3 septembrie 2010 până la 2 octombrie 2010, inclusiv, măsură ce a fost prelungită prin Ordonanța din data de 1 octombrie 2010, pe o durată de 6 zile, de la data de 3 octombrie 2010 până la data de 8 octombrie 2010 (vol. 1, filele 74-76, 77-83 dosar urmărire penală).

În temeiul dispozițiilor legale anterior menționate, prin Ordonanța din 5 octombrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. 269/P/2010, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a aceluiași lucrător de poliție judiciară, având numele de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 9 octombrie 2010, până la 7 noiembrie 2010, inclusiv, ulterior măsura fiind prelungită succesiv, pe durate de câte 30 de zile, până la data de 5 ianuarie 2011 conform Ordonanțelor emise la datele de 5 noiembrie 2010, 7 decembrie 2010, 5 ianuarie 2011 (vol. 5, filele 1-4, 5-19, 32-35, 104-131 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul sub acoperire G.G.G. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 1, filele84-139, vol. 7 dosar urmărire penală).

Prin Ordonanța emisă la data de 17 noiembrie 2010 s-a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000 autorizarea folosirii investigatorului cu identitate reală M.M. (lucrător operativ de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș, care deținea calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare în baza Avizului nr. 3237/C/A/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) pe o perioadă de 30 de zile, de la 18 noiembrie 2010 la 17 decembrie 2010, inclusiv, măsură ce a fost prelungită succesiv de procuror în temeiul art. 261 vol. (4) din Legea nr. 78/2000, pe o perioadă de câte 30 de zile, de la 18 decembrie 2010 la 16 ianuarie 2011 și de la 17 ianuarie 2011 până la data de 15 februarie 2011 (vol. 5, filele 20-31,80-103,160-188 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul cu identitate reală M.M. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 8, filele 1-200 dosar urmărire penală).

Rezultă că procurorul a autorizat folosirea investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate reală prin ordonanțe motivate, prelungite succesiv pe perioade de câte 30 de zile, reținând că temeiurile inițiale care au determinat autorizarea s-au menținut, ordonanțe care cuprind mențiunile prev. de art. 261 alin. (5) din Legea nr. 78/2000, iar în urma punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele anterior menționate, investigatorii au întocmit procese verbale în care au consemnat aspecte referitoare la activitatea infracțională desfășurată în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.

În ce privește susținerea apelantului inculpat că a comis faptele la instigarea investigatorului sub acoperire G.G.G., Înalta Curte apreciază că în speța dedusă judecății nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea desfășurată de investigator neputând fi subsumată noțiunii de „instigare” a inculpatului să săvârșească sau să continue comiterea faptelor penale de care este acuzat, în scopul obținerii de probe, așa cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate.

Sub acest aspect, Înalta Curte arată că, în conformitate cu jurisprudența instanței de contencios european referitoare la art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și cu dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia respectă garanțiile conferite de art. 6 din Convenție și norma internă menționată, neexistând o provocare dacă se limitează la examinarea, de o manieră pasivă, a activității infracționale și punerea la dispoziția organelor judiciare a datelor necesare pentru dovedirea faptelor și tragerea la răspundere penală a făptuitorului, fără a exercita asupra persoanei o influență de natură a instiga la comiterea unei infracțiuni care, altfel, nu ar fi fost săvârșită, în scopul de a face posibilă constatarea infracțiunii (cauzele Ramanauskas c. Lituaniei, Ludi c. Elveției, Teixteira c. Portugaliei, Constantin și Stoian c. României).

În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul de „provocare” distinct de folosirea legitimă a operațiunilor sub acoperire, subliniind încă o dată obligația instanțelor naționale, de a proceda la o examinare atentă a materialului din dosar în cazul în care inculpatul invocă instigarea din partea poliției.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai stabilit că nu se poate reține provocarea acuzatului de către organele judiciare, în măsura în care intenția infracțională era deja luată, existând predispoziția făptuitorului de a comite infracțiunea (și nu creată prin acțiunea organului judiciar), iar autoritățile judiciare aveau motive întemeiate să suspecteze activitățile ilicite ale persoanei respective.

Or, Punctul de Trecere a Frontierei Moravița devenise un spațiu în care legea nu se mai aplica și care era guvernat de regulile instituite de gruparea infracțională din care făcea parte și apelantul inculpat C.C. cu mult timp înainte de a fi infiltrați investigatorii, constatare în raport de care se impune concluzia că apelantul inculpat nu a fost victimă a provocării întrucât a fost dispus și capabil de a comite infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și înainte de luna decembrie 2010, fiind evident că era dispus să încalce legea, iar agenții statului, numai au oferit ceea ce părea a fi o oportunitate pentru el de a comite faptele deduse judecății. Pe de altă parte, probele administrate în cauză nu au lăsat nici un dubiu rezonabil că apelantul inculpat nu ar fi avut nicio intenție de a comite infracțiuni decât ca urmare a îndemnului din partea agenților statului. Agenții statului nu l-au convins pe apelant să comită infracțiunile de dare de mită, contrabandă și aderare la un grup infracțional organizat ci, acest lucru s-a datorat voinței libere de acțiune și manifestare a apelantului inculpat, fiind de notorietate activitățile infracționale privind contrabanda cu țigări desfășurate în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.

În momentul demarării acțiunilor de strângere a probelor necesare dovedirii activității infracționale a lucrătorilor vamali, a polițiștilor de frontieră și a traficanților de țigări și mai exact în momentul în care au fost introduși în cauză investigatorul sub acoperire G.G.G. și investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M., în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița exista o grupare compusă din lucrători vamali, polițiști de frontieră și traficanți de țigări implicată în traficul ilegal de țigări, care funcționa în consens, respectând o serie de reguli pe care investigatorii și colaboratorii acestora le-au detaliat în declarațiile lor date în fața instanței de fond și la instanța de apel, în prezența apelantului inculpat asistat de apărător ales.

Din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor ambientale efectuate în cauză, reprezentând convorbirile dintre lucrătorii vamali, polițiștii de frontieră și traficanții de țigări rezultă că activitatea infracțională din Punctul De Trecere a Frontierei Moravița era în desfășurare, în același mod și în baza acelorași reguli, mult înainte de introducerea investigatorilor și a colaboratorilor acestora în mediul infracțional. Polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și persoanele implicate în traficul de țigări de contrabandă acționau în mod coordonat în scopul strângerii unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunțării și neconstatării unor infracțiuni sau contravenții comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba, în special, de tolerarea traficului de țigări. Din înregistrările ambientale efectuate în cauză rezultă că în momentul în care unul dintre lucrătorii vamali sau polițiștii de frontieră primea mita, o făcea în mod firesc, fără a încerca să ascundă actul ilegal de colegii săi.

Din relatările făcute de investigatorul sub acoperire G.G.G. și investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M., care au fost audiați în condiții de publicitate și contradictorialitate, atât în primă instanță potrivit art. 861 C. proc. pen. anterior, cât și la instanța de apel, potrivit art. 129 din actualul C. proc. pen., în baza propriilor observații, rezultă că la venirea acestora în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, era un cadru de lucru normal, iar lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră pretindeau, primeau și li se ofereau anumite sume de bani, se cunoșteau între ei și stabileau anumite „condiții de lucru”, fiind constituit un grup infracțional între polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și traficanții de țigări; se anunțau între ei atunci când aveau informații cu privire la efectuarea unor controale din partea organelor specializate ale statului; țineau legătura prin telefon; contrabandiștii întrebau „dacă se putea trece astăzi” și primeau răspuns în momentul în care funcționarii din vamă știau că nu vor primi vreun control de la organele superioare. Din aceleași declarații rezultă că dacă i se dădea acceptul de trecere, la întoarcere, traficantul plătea suma ce se cuvenea polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali, fiind vorba de o sumă prestabilită, deja cunoscută, că de obicei se lua o decizie de comun acord, la începutul turei în sensul că „astăzi se lucrează sau nu se lucrează, nu facem nimic dacă sunt controale”; vameșii sau polițiștii se făceau că efectuează controlul, deschideau doar ușile de la portbagajul mașinilor, după care le închideau. De cele mai multe ori țigările erau disimulate, iar când erau la vedere, mașinile erau întoarse la linia albă pentru ca țigările să fie ascunse; țigările erau transportate în baxuri, dar erau și persoane care transportau și cartușe de țigări, plata în acest caz fiind de un euro pentru fiecare cartuș; suma era deja cunoscută, fiecare traficant venea la tonetă, declara câte baxuri are și făcea plata care era deja prestabilită cu mult înainte de venirea investigatorilor și a colaboratorilor acestora.

Folosirea modalităților de încasare a sumelor de bani primite cu titlu de mită a fost evidențiată pe parcursul perioadei în care investigatorul cu identitate protejată G.G.G. și investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M. au desfășurat activități specifice în cadrul Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, fiind relevate în procesele verbale pe care le-au întocmit, precum și în înregistrările audio-video efectuate. Banii obținuți cu titlu de mită de către vameși și polițiști se colectau într-un fond comun care la sfârșitul turei se împărțeau în mod egal între cele două categorii de funcționari. Evidența țigărilor de contrabandă era ținută de vameșii care se aflau în toneta de la intrare în țară, dar și de polițiștii de la punctul control acces pentru a se evita situațiile conflictuale și cu siguranță, dacă un polițist sau vameș nu și-ar fi primit partea, a doua zi ar fi ieșit discuții.

Mai rezultă din declarațiile investigatorului sub acoperire G.G.G. că în interiorul grupului infracțional, cuantumul sumei primite de fiecare membru depindea de postul în care își desfășura activitatea în tura respectivă, așa încât, cei direct implicați în actul de luare a mitei sau care asistau nemijlocit la acesta, primeau o sumă mai mare, spre deosebire de ceilalți; în acest sens, membrii grupării infracționale erau direcționați în locuri și momente de interes, așa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care își desfășurau activitatea în mod corect.

Interesul în obținerea beneficiilor financiare sau materiale al vameșilor și polițiștilor de frontieră era perfect sincronizat, așa încât, în momentul în care unul dintre aceștia dorea să faciliteze, în schimbul mitei, introducerea țigărilor netimbrate în țară, de către o persoană necunoscută grupării infracționale organizate, se anunța echipa aflată în tură, care accepta de îndată situația și acționa în consecință.

În consecință, raportat la situația dată, susținerea apelantului inculpat în sensul că a comis faptele la instigarea investigatorului sub acoperire nu poate fi primită.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior numai referitor la modalitatea de executare a pedepsei rezultante, apreciind în mod corect că scopul preventiv și educativ al acesteia, cerut de art. 52 C. pen. anterior și reeducarea inculpatului nu se pot realiza decât prin privarea sa de libertate.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate apelantului inculpat, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a acestuia, perioada scursă de la data săvârșirii infracțiunilor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, de diversitatea probelor administrate în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, Înalta Curte apreciază că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, așa cum s-a menționat deja, se apreciază că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să ducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși fapte penale.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul M., Înalta Curte constată că este fondat doar din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor care nu s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. anterior, cu referire expresă la cuantumul acestora.

Prealabil analizării pe fond a criticilor vizând greșita soluție de condamnare, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în declaraţiile date la instanţa de fond, pe care le-a menţinut în faţa instanţei de apel, a arătat că locuieşte în com. Moraviţa și obişnuieşte să meargă foarte des în Serbia de unde aduce ţigări însă, nu în cantităţi mari şi nu în scop de trafic.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2010, apelantul inculpat M. a introdus în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, 3 baxuri de țigări ascunse într-un autoturism condus de numita J.J.J.J.J.J.J. (vol. 7 filele 73-81, vol. 24, filele 145-187 dosar urmărire penală).

În concret, în jurul orelor 00.36.00, apelantul inculpat a intrat în vamă cu 3 baxuri de ţigări, transportate în autoturismul, condus de J.J.J.J.J.J.J. care fiind întrebată de către poliţistul I.I.I. ce marcă de ţigări intenționează să introducă în țară aceasta a răspuns că transportă ţigări. În aceeaşi împrejurare, I.I.I. i-a spus numitei J.J.J.J.J.J.J. să-i aducă un cartuş de ţigări marca „x” şi să-l lase la magazinul x „pentru D.D.D.”, aceasta oferindu-se să-i lase chiar atunci țigările. Autoturismul a fost controlat formal de către vameşul N. care i-a cerut lui J.J.J.J.J.J.J. să-i aducă un cartuş de țigări x când mai trece pe acolo.

La întrebarea investigatorului sub acoperire câte baxuri de ţigări a avut J.J.J.J.J.J.J., vameşii R.R.R. şi N. au răspuns că nu ştiu, dar că aceasta a plătit „toate maşinile” şi că suma totală primită cu titlu de mită de la traficanții de țigări până la ora 1.00.00 este de 850 euro din care 300 euro au fost „plătiţi” de către apelant.

Relevante pentru activitatea infracțională a apelantului inculpat sunt și procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că acesta a discutat în toneta polițiștilor de frontieră cu I.I.I., cu investigatorul sub acoperire G.G.G. și cu K., ocazie cu care le-a spus că persoana care îi transportă țigările este J.J.J.J.J.J.J. (vol. 24, filele 145-187 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că şi în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat a introdus în țară ţigări de contrabandă și că a „plătit” bani vameşilor şi poliţiştilor de frontieră pentru ca aceştia să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal.

Astfel, din discuţiile pe care investigatorul sub acoperire le-a avut cu apelantul inculpat, poreclit M. rezultă că acesta a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări pe care le-a transportat în două autoturisme. La întrebarea investigatorului câte baxuri de țigări are „Neg,…câte mai ai în alea?”, inculpatul a răspuns „două! Da mai e una în spate (…). Tot (…)”, investigatorul concluzionând că acesta transportă patru baxuri cu ţigări (vol. 25 filele 216-223 dosar urmărire penală).

Ulterior, apelantul inculpat, sub pretextul că nu a înţeles ce l-a întrebat investigatorul sub acoperire a spus că transportă 5 baxuri cu ţigări, cantitate pe care, potrivit propriilor susţineri i-a declarat-o şi polițistului S. (cunoscut sub numele de „S.”) „Mai scrie unu la mine. Eu nu te-am înţeles ce ai zis atunci, două. două, eu ţi-am zis două, p-aia şi trei p’asta (…)”, „Da! Cinci i-am zis şi la S., i-am zis, la S., aicea, întreabă-l pă intrare” (vol. 25, filele 231-237 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că și în noaptea de 20/21 noiembrie 2010 apelantul inculpat a intrat în țară cu ţigări de contrabandă prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa (vol. 7 filele 150-154, vol. 25 filele 375-441 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 20.00.00, au intrat în vamă L.L., cunoscut de către funcționari ca traficant de ţigări, care a declarat lucrătorilor vamali că o să vină cu „ceva”, X.X.X.X.X.X. şi apelatul inculpat.

Din discuţiile pe care poliţistul I.I.I. (şeful de tură al polițiștilor) le-a avut cu vameşul S.S.S. (şeful de tură al lucrătorilor vamali) rezultă că apelantul inculpat a intrat în ţară cu 4 baxuri de ţigări pentru care a plătit mită vameşilor şi polițiștilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor vizând constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal.

Relevante pentru reținerea activității infracționale a apelantului inculpat sunt și dialogurile purtate de investigator și polițistul R.R.R.R. cu inculpatul (în care acesta din urmă apare cu numele M.) și cu vameșii Y. și S.S.S. și din care rezultă că la data sus-menționată, apelantul inculpat a introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal, 4 baxuri de țigări(vol. 25, filele 379, 382-383 dosar urmărire penală).

În noaptea de 28/29 decembrie 2010 apelantul inculpat a intrat în vamă şi la întrebarea investigatorului cu identitate reală M.M. ce aşteaptă „Tu ce mai aştepţi mă?”, a răspuns că aşteaptă să vină maşina care transporta ţigările de contrabandă „Să vină căruţa, să vină tractorul”. În aceeași împrejurare, investigatorul l-a întrebat pe apelant câte baxuri de ţigări de contrabandă introduce în țară „Păi şi câte bagi? Un bax, nu?”, iar apelantul a spus că are 8 baxuri. Totodată, apelantul inculpat i-a relatat investigatorului discuția pe care a avut-o cu poliţistul U.U.U. şi cu E.E.E. care i-au cerut să nu introducă o cantitate mare de țigări în țară „Păi da, da a zis să nu bag aşa multe şi astea mi-au zis, bagă”. La scurt timp în vamă a intrat autoturismul care transporta ţigările apelantului inculpat, şoferul acestuia, o persoană rămasă neidentificată până la finalizarea cercetărilor, confirmând susținerile inculpatului referitoare la numărul de baxuri de țigări transportate „Opt sunt” (vol. 24, filele 230-240 dosar urmărire penală).

În sensul celor mai sus reţinute sunt şi mențiunile din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, declaraţia dată de acesta și procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental (vol. 8, filele 107-110, vol. 27, filele 259-267 dosar urmărire penală).

Referitor la acuzația de contrabandă, Înalta Curte reține din evaluarea materialului probator la care s-a făcut referire cu ocazia analizării acuzației de dare de mită, în acord cu concluzia la care a ajuns instanța de fond, că activitatea infracțională a apelantului inculpat constând în aceea că în perioada octombrie-decembrie 2010 a introdus în țară, de 4 ori în decursul unui an, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, țigări de contrabandă a căror valoare în vamă nu depășește 20.000 lei, după cum urmează: în noaptea de 31.10/1 noiembrie 2010 (3 baxuri); în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 (5 baxuri); în noaptea de 20/21 noiembrie 2010 (4 baxuri); în noaptea de 28/29/decembrie 2010 (8 baxuri) se circumscrie dispozițiilor art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

Din evaluarea aceluiaşi material probator rezultă și faptul că în perioada octombrie-decembrie 2010, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat, constituit din lucrători de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi din alte structuri din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, lucrători vamali şi alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu țigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali R.R.R., S.S.S., N., K.K.K., F., T., Y., E.E.E., V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E., cu poliţiştii de frontieră H.H.H., N.N.N.N., C.C.C.C., I.I.I., K., S., H.H.H.H.H.H., F.F.F., R.R.R.R., I., O.O.O.O., U.U.U.U., U.U.U. și cu agentul de poliție L.L.L. - șeful Postului de poliție Moravița, în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, doar referitor la modalitatea de executare a pedepsei rezultante, apreciind întemeiat că scopul preventiv și educativ al acesteia poate fi atins doar prin executare în condiții privative de libertate.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate apelantului inculpat, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, perioada de timp scursă de la data comiterii faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii care, deși nu nerezonabilă, dată fiind complexitatea cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, Înalta Curte apreciază că în favoarea apelantului inculpat se justifică reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii sancțiunilor sub minimul prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, așa cum s-a arătat, se apreciază că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte, neidentificând acele elemente care să ducă la concluzia că pronunțarea condamnării potrivit art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul T.T., Înalta Curte constată că este fondat, dar numai din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, cu referire expresă la cuantumul acestora şi la modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Prealabil analizării pe fond a criticilor vizând greșita soluție de condamnare pronunțate în cauză, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în faza cercetării judecătorești a negat faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Contrar susţinerilor apărării şi, în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, Înalta Curte reţine că probele administrate în cauză dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența infracțiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată și comiterea acestora cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Astfel, la data de 22 ianuarie 2011, apelantul inculpat, agent de poliţie, şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu polițiștii V.V.V.V. şi X.X.X.X., în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară. În aceeaşi tură şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii de poliţie Z.Z.Z.Z. şi J.J.J.J., în punctul control documente pe sensul de ieşire din ţară, A.A.A.A.A. în punctul control TIR şi B.B.B.B.B. în punctul B51, şef de tură fiind desemnată investigatoarea cu identitate reală O.O.

Pe sensul de intrare în ţară şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali K.K.K., R.R.R. şi F., aceștia având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora.

Prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, poliţiştii de frontieră şi vameşii anterior menționați au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară în data de 22 ianuarie 2011 a 14 baxuri şi 40 cartușe de ţigări de contrabandă, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, primind cu titlu de mită suma totală de 740 euro.

În concret, la data de 22 ianuarie 2011, în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița a ajuns un cetăţean sârb căruia investigatoarea i-a comunicat că nu-i permite să intre în ţară pe motiv că transporta ilegal ţigări, însă lucrătorul vamal R.R.R. a intervenit pe lângă investigatoare și a rugat-o să-l lase pe traficant să intre în țară spunând despre acesta că „e de încredere” şi că „(…) îi de-al casei (…)”.

De asemenea, agentul de poliţie A.A.A. a rugat-o pe investigatoare să-i permită unui traficant să intre în ţară cu ţigări de contrabandă „Acum mai lasă-l şi pe el şi gata, acum dacă-i toată lumea, atunci dă-i în… Asta-i de când e vama aicea (…)”.

Şi lucrătorul vamal K.K.K. a cerut investigatoarei să-i permită unei persoane care transporta ţigări de contrabandă să intre în țară „Lasă-l că are ţigări, nu vedeţi că arată (…)”.

La un moment dat, lucrătorul vamal R.R.R. i-a spus investigatoarei că vameșii solicită să împartă cu agenţii de poliţie banii primiţi cu titlu de mită de la traficanții care au intrat cu țigări de contrabandă în țară, sugerându-i să trimită pe cineva sau să meargă ea la vameşul F. „Mai târziu, când se termină valul şi (…) dacă vrei, chem un băiat sau te duci singură la F. şi să împarţi banii cu ei”. Investigatoarea a adus la cunoştinţă apelantului inculpat şi lui V.V.V.V. discuția pe care a avut-o cu vameșul R.R.R. şi le-a cerut sfatul ce să facă, din discuţia ce urmează a fi redată rezultând conivenţa infracţională existentă în cadrul grupului referitoare la colectarea sumelor de bani primite cu titlu de mită de către vameşi şi agenţii de poliţie „voi ce mă sfătuiţi să fac? Ei m-or chemat să ne dea. Părerea voastră, sinceră, o vreau s-o aud şi sper să (…). Eu le-am spus şi le-am spus de dimineaţă, eu nu iau decizii de una singură, eu întreţin intrarea şi ieşirea, toată lumea tre să fie (…). Ei, ţi-am zis mă. ă. acesta, x mi-o zis şi cu R.R.R. c-or făcut şi cu x, ăsta cu căciula mai ciudată, Petre îl cheamă, nu?”, „E! Ei mi-o zis că ar fi făcut pe lângă noi, adică pe lângă noi (Păi, cum? Păi, n-aţi lucrat, că noi am lucrat!) şi mie nu (…).”

Apelantul inculpat şi colegul său V.V.V.V. au îndemnat-o pe investigatoare să ia banii de la vameşi sugerându-i să meargă împreună cu ea pentru a afla de la cine și câți bani au primit vameșii „Eu îţi spun o părere sinceră, mergem şi vedem câte o dat.”, „Că dacă te duci tu, ţie oricum n-o să-ţi spună (…) că noi îi mai tragem de limbă, mai vedem (…)”, „Înţelegi? Că. dar, dacă vrei, totodată te poţi duce tu şi să le iei (…) ă, să iei banii. Cum vrei tu!”

În final, apelantul inculpat i-a propus investigatoarei să meargă el la vameşul F. pe care îl cunoștea pentru că anterior lucraseră împreună în vama Nădlac și să ia banii „Nu! Haideţi, că mă duc la şefu’ de tură”, „Nu-i S.S.S., c-o venit E.”, „Eu, eu mă (…) duc şi vorbesc cu ăsta, că am lucrat la Nădlac. Înţelegi? Că-i ăsta, de la Arad. Că am (…)”, „Să ne dea şi nouă!”, propunere cu care V.V.V.V., prezent la discuție a fost de acord „Du-te, vorbeşte cu el (…)”, „Du-te, vezi şi spune-i! Auzi, Alin? Spune-i că noi toată ziua muncim ca proştii (…)”, „să ne dea (…) şi nouă ceva, da!”. Motivul pentru care apelantul inculpat s-a oferit să meargă să ia banii de la vameși, deși potrivit înțelegerii infracționale, investigatoarea, care era șefa de tură a polițiștilor, trebuia să se întâlnească cu vameșii și să ia banii de la aceștia, a fost determinat de faptul că polițiștii de frontieră se fereau de investigatoare și spuneau despre ea că este „informatoare” „Băi tată, hai să-ți zic, toată lumea se ferește de tine, înțelegi? Deci dacă mai au. Dacă merg cu tine, îmi dă băști! (vol. 28, filele 28-31, 34 dosar urmărire penală).

Din declarațiile lui V.V.V.V. care se coroborează cu declarația dată de investigatoarea O.O. în fața instanței de fond și pe care a menținut-o cu ocazia audierii de către instanța de apel rezultă că a primit de la apelantul inculpat 380 de euro, sumă de bani despre care inculpatul i-a spus că este de la vamă și l-a rugat să o dea investigatoarei (vol. 11, filele 327-328 dosar urmărire penală, vol. 4, filele 61-63 dosar instanță de fond). Ulterior, V.V.V.V. i-a spus investigatoarei că apelantul inculpat a primit 380 de euro de la lucrătorii vamali şi i-a cerut acesteia să-i împartă între poliţişti, operațiune în urma căreia investigatoarei i-au revenit 100 euro, bani pe care aceasta trebuia să-i împartă cu apelantul inculpat, 50 euro i-au revenit lui V.V.V.V. şi 150 euro au fost împărţiţi între poliţiştii X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., J.J.J.J., A.A.A.A.A. și B.B.B.B.B.

Apelantul inculpat nu și-a însușit nicio sumă de bani, spunându-i investigatoarei să ţină pentru protocol suma de 50 de euro ce i se cuvenea în urma împărțirii banilor primiți de la traficanții de țigări „(…). Ţine-i şi… ţine-i de protocol, acolo (…)”, „Pe bune, de mâncare, că mâine seară nu se ştie, ţine!”, „Mie nu-mi trebuie! ţine-i de mâncare şi ai lu’ V.V.V.V., cred că nu (…)”, prin expresia protocol, investigatoarea înțelegând că este vorba de achitarea contravalorii produselor alimentare aduse funcționarilor din vamă de către cetățeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J. și a produselor cumpărate de funcționarii din vamă de la magazinul x situat în incinta Punctul de Trecere a Frontierei Moravița (vol. 28, filele 18 -44 dosar urmărire penală, vol. 4, filele 61-63 dosar instanță de fond).

Împrejurarea că apelantul inculpat nu şi-a însuşit nicio sumă de bani din mita primită de la traficanții de țigări nu este de natură a înlătura răspunderea sa penală pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Fapta constituie luare de mită chiar dacă făptuitorul restituie folosul primit sau refuză să primească folosul promis.

Din conținutul art. 254 C. pen. anterior rezultă că infracțiunea de luare de mită poate fi comisă fie prin acțiune, fie printr-o inacțiune.

Acțiunea poate să constea fie în „pretinderea” sau „primirea” de bani sau alte foloase ce nu se cuvin funcționarului, fie în „acceptarea” promisiunii unor asemenea foloase. Inacțiunea constă în „nerespingerea” unor asemenea promisiuni.

Infracțiunea de luare de mită se comite în momentul pretinderii, acceptării sau nerefuzului promisiunii de bani sau foloase necuvenite, indiferent dacă predarea banilor sau a foloaselor are loc ulterior efectuării actului, chiar dacă fapta nu a fost urmată de primirea banilor pretinși sau promiși. Inculpatului nu trebuie să i se precizeze în ce constă foloasele promise, infracțiunea consumându-se în momentul în care inculpatul a acceptat promisiunea foloaselor, chiar dacă ulterior nu le-a mai primit.

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii în modalitatea nerespingerii promisiunii, aceasta nu se consumă prin ea însăși, decât cu condiția să se dovedească faptul că nerespingerea promisiunii ascunde în realitate o acceptare echivocă a acesteia, astfel încât, cele două modalități se suprapun. Neacceptarea promisiunii nu poate fi infracțiune decât dacă funcționarul acceptă promisiunea.

Sub aspectul laturii subiective, făptuitorul acționează cu intenție directă. Cu alte cuvinte, făptuitorul urmărește realizarea acțiunii incriminate, știind că banii sau foloasele sunt necuvenite și au drept scop îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii de către acesta a unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau efectuarea unui act contrar acestora și în acest sens, pretinde sau primește bani sau alte foloase ori acceptă sau nu refuză promisiunea de bani sau alte foloase. Făptuitorul are, cu alte cuvinte, reprezentarea stării de pericol care se produce cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu, urmare pe care o dorește.

Coautoratul la infracțiunea de luare de mită este posibil în situația în care actele de serviciu intră în competența mai multor funcționari care sunt obligați să le îndeplinească și s-au înțeles cu privire la săvârșirea faptei.

Pentru existența coautoratului este suficient ca unul dintre autori să pretindă anumite sume de bani sau foloase pentru îndeplinirea/neîndeplinirea în comun a unui act ce intră în atribuțiile de serviciu ale acestora.

Apelantul inculpat, în baza unei înțelegeri prealabile cu ceilalți agenți de poliție și lucrători vamali, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal, respectiv a celor privind efectuarea controlului vamal, au permis mai multor persoane să introducă în țară țigări de contrabandă în schimbul primirii de la aceștia a unor sume de bani și a fost de acord să primească bani din mita colectată de la traficanții de țigări, concluzie ce se desprinde din atitudinea acestuia de a insista pe lângă investigatoarea cu identitate reală să meargă să ia banii de la vameși, pentru ca în final, să se întâlnească personal cu vameşul F. de la care a primit suma de 380 de euro, reprezentând mita ce se cuvenea polițiștilor de frontieră.

Atitudinea ulterioară a apelantului inculpat de a-i spune investigatoarei să păstreze pentru protocol cei 50 de euro pe care aceasta i i-a dat, este lipsită de relevanță deoarece infracțiunea de luare de mită s-a consumat în momentul pretinderii și primirii banilor de la traficanții de țigări. Fapta fiind comisă în coautorat, nu interesează că acțiunea de pretindere/ primire a banilor s-a realizat de ceilalți funcționari din vamă și nu personal de către apelant.

Din evaluarea materialului probator la care s-a făcut referire în cele ce preced mai rezultă că în ziua de 22 ianuarie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., F. şi R.R.R. şi pe alte persoane să introducă în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 14 baxuri şi 40 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi care întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în referire la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, Înalta Curte reţine că în luna ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din alţi lucrători de poliţie, lucrători vamali şi alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu polițistul de frontieră V.V.V.V., cu lucrătorii vamali K.K.K., R.R.R. şi F., precum şi cu traficanţii de ţigări, în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin comiterea unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita bună a apelantului inculpat anterior săvârșirii faptelor, durata de timp scursă de la data comiterii faptelor (2010) la data pronunțării decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor comise de aceștia, diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că în favoarea inculpatului se justifică reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 861 C. pen., referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru condamnat că fără executarea efectivă a pedepsei nu va mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul C.C.C., Înalta Curte constată că este fondat, din evaluarea probelor administrate în cauză rezultând că soluţia ce se impune a fi pronunţată este aceea de achitare a inculpatului, întrucât lipseşte intenţia ca formă de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de dare de mită.

Apelantul inculpat a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 255 C. pen. anterior şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 constând, în esenţă, în aceea că la data de 22 septembrie 2010, pe fondul introducerii în ţară a 6 baxuri de ţigări de contrabandă de către cetăţenii sârbi M.M.M.M.M.M.M.M. şi N.N.N.N.N.N.N.N., i-a ajutat pe aceştia să dea suma de 300 euro lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Foeni II pentru a nu-şi îndeplini atribuțiile de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum şi a celor referitoare la constatarea contravenţiilor și a infracţiunilor comise în raza lor de competenţă şi a facilita sus-numiţilor introducerea frauduloasă a mărfii în ţară.

Complicitatea, definită în art. 26 C. pen. anterior (art. 48 din N.C.P.), este forma participaţiei penale în care o persoană, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală ori promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Pentru a se reţine complicitatea ca formă a participaţiei penale trebuie să se constate îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, în calitate de autor; săvârşirea de către complice a unor activităţi de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei de către autor; contribuţia complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală; actele de complicitate, în oricare din modurile în care s-au manifestat, să fie efectuate cu intenţie, ceea ce presupune ca făptuitorul (complicele) să prevadă, să urmărească sau să accepte producerea rezultatului faptei săvârşite de către autor.

În raport cu natura actelor de ajutare sau înlesnire, complicitatea este materială - constă într-o activitate de ajutare, înlesnire sau sprijinire materială la pregătirea sau executarea faptei săvârşite de autor - şi morală, când presupune un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei comisă de autor şi constă din actul de natură să întărească moralul acestuia în săvârşirea faptei.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, pe care şi-a menţinut-o la instanţa de fond şi în faţa instanţei de control judiciar, apelantul inculpat a arătat că în data de 22 septembrie 2010 s-a deplasat în Punctul de Mic Trafic Foeni II, la solicitarea funcționarilor din cadrul Secției Punctului de Frontieră Cruceni de a le acorda sprijinul logistic pentru rezolvarea unor probleme administrative și că în jurul orelor 17.00.00 a dat curs rugăminții lucrătorului vamal E.E.E.E.E.E.E. de a o ajuta cu „o problemă”. În afara clădirii, apelantul inculpat l-a observat pe cetăţeanul sârb M.M.M.M.M.M.M.M. pe care îl cunoştea de circa 3-4 ani prin prisma calităţii sale de primar şi a constatat că acesta dorea să intre în ţară cu un autoturism în care transporta ţigări peste limita legală, fiind însoțit de şoferul său. Vameşii l-au rugat pe apelant să-i ajute cu traducerea discuției pe care aceștia o purtau în limba sârbă cu M.M.M.M.M.M.M.M., iar E.E.E.E.E.E.E. i-a propus să-l însoţească pe traficant până în localitatea Foeni, gândindu-se că, în acest fel, traficantul nu ar avea „probleme” la un eventual control al poliţiei, propunere cu care apelantul nu a fost de acord.

Din probele administrate în cauză rezultă că la data de 22 septembrie 2010, în jurul orelor 15.00.39, apelantul inculpat, primarul comunei Foeni a ajuns în P.M.F. Foeni II și a discutat cu lucrătorul vamal E.E.E.E.E.E.E. şi cu poliţiştii F.F.F.F.F. şi C.C.C.C.C. despre problemele ivite în vamă și pentru rezolvarea cărora fusese solicitat (vol. 39, filele 101-103 dosar urmărire penală).

Referitor la cetăţeanul sârb M.M.M.M.M.M.M.M. (primar al localităţii Secanj din Serbia şi parlamentar sârb, din satul Voivodina) se reține că acesta s-a prezentat în Punctul de Mic Trafic Foeni II în data de 22 septembrie 2010, însoţit de şoferul său, numitul N.N.N.N.N.N.N.N., care conducea autoturismul de culoare neagră, înmatriculat în Serbia (vol. 39, filele 96-98 dosar urmărire penală) și a spus lucrătorilor vamali că va reveni cu un transport de circa 30 baxuri de ţigări (1500 cartuşe) fiind însă refuzat de lucrătorul vamal E.E.E.E.E. pe motiv că numărul baxurilor de ţigări depăşeşte limita considerată rezonabilă şi anume, aceea de 30 sau de maxim 50 cartuşe de țigări pentru o persoană. Urmare refuzului vameşului de a-i permite intrarea în ţară cu ţigări de contrabandă, cetăţeanul sârb s-a enervat şi a ameninţat că nu va mai permite nici el traficul cu ţigări în Serbia cetăţenilor români şi că „închide” vama sârbă, ameninţări ce s-au dovedit a fi reale, la vama sârbă corespondentă cu Punctul de Mic Trafic Foeni II, în scurt timp sosind o echipă de control care a blocat tranzitul la ora la care, de obicei, traficul cu ţigări era intens (vol. 15, filele 321-329 dosar urmărire penală).

La orele 16.53.48, M.M.M.M.M.M.M.M. a revenit în Punctul de Mic Trafic Foeni II cu același autoturism marca Skoda Superb de culoare neagră înmatriculat în Serbia, condus de N.N.N.N.N.N.N.N. în care se aflau mai multe baxuri cu ţigări de contrabandă, într-o cantitate ce depăşea limita legală, precum şi limita considerată de vameşi ca fiind una rezonabilă (vol. 39, filele 111-115 dosar urmărire penală).

Între lucrătorul vamal E.E.E.E.E. care susţinea că în autoturismul respectiv se găsea o cantitate atât de mare de ţigări încât acestea, nu numai că nu mai puteau fi ascunse în locul roţii de rezervă, sub covoraşe, sub banchete, etc., ci se vedeau chiar în habitaclu maşinii şi M.M.M.M.M.M.M.M. au continuat discuţiile contradictorii, cel ultim menţionat, care se afla şi sub influenţa băuturilor alcoolice, proferând ameninţări şi folosind un ton ridicat şi agresiv, fapt ce a determinat intervenţia altor persoane, respectiv a poliţistului F.F.F.F.F. care a constatat că ţigările se văd atunci când se ridică portbagajul maşinii „Dar când ridică portbagajul se vede!”. În discuție a intervenit şi lucrătorul vamal E.E.E.E.E.E.E. care a observat și ea cantitatea mare de ţigări „Da, dar el are trei baxuri (…) n-are treizeci de cartuşe (…)” (vol. 15, filele 321-329 dosar urmărire penală) și a negociat „preţul” pe care M.M.M.M.M.M.M.M. trebuia să-l plătească pentru a intra în ţară „a zis că are trei baxuri, nu ne facă de râs, că (…) nu lăsăm cu treizeci de euro. Nu are sens să lăsăm”, acesta oferind „Trei sute”.

Discuţiile dintre traficant și lucrătorul vamal E.E.E.E.E.E.E. au fost traduse de către apelant care, la întrebarea lucrătorului vamal a confirmat că suma oferită de traficant este de 300 euro „Da, aşa mi-a zis… mi-e şi groază!”. Cu toată opoziţia lucrătorului vamal E.E.E.E.E. de a-i permite lui M.M.M.M.M.M.M.M. să intre cu ţigările de contrabandă în ţară „Nu, nu!”, în cele din urmă, la insistenţele lui E.E.E.E.E.E.E., care avea şi aprobarea coordonatorului de tură al poliţiştilor de frontieră, numitul G.G.G.G.G., M.M.M.M.M.M.M.M. a intrat în ţară cu 6 baxuri cu ţigări de contrabandă pentru care a plătit 300 de euro, bani pe care i-a primit E.E.E.E.E.E.E.

În contextul celor mai sus arătate, în opinia Înaltei Curţi, activitatea desfăşurată de apelant, constând doar în traducerea, la cererea lucrătorului vamal E.E.E.E.E.E.E., a discuţiilor purtate de aceasta cu M.M.M.M.M.M.M.M., care vorbea în limba sârbă - prezenţa sa în Punctul de Mic Trafic Foeni II fiind determinată, exclusiv de rezolvarea problemelor anunţate de către funcționarii din cadrul Secției Punctului de Frontieră Cruceni - nu se circumscrie complicității, nici morale, nici materiale.

Prin activitatea sa, apelantul inculpat nu a acordat un sprijin sau ajutor - în sensul art. 26 C. pen. anterior, text de lege preluat în art. 48 C. pen. în vigoare,vameşilor şi poliţiştilor de frontieră acuzați de săvârșirea infracțiunii de luare de mită, de natură să întărească moralul acestora în comiterea faptei şi nici nu a ajutat, înlesnit sau sprijinit material pregătirea sau executarea faptei de către autori.

Sub aspectul laturii subiective, lipsește intenția, apelantul inculpat nu a prevăzut, nu a urmărit, nu a acceptat producerea rezultatului socialmente periculos al infracţiunilor de corupție reținute în sarcina lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră planificați în P.M.F. Foeni II în data de 22 septembrie 2010.

În consecinţă, faţă de apelantul inculpat C.C.C. sunt incidente dispoziţiile art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată nefiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv cu intenţie.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul V., Înalta Curte constată că nu este fondat.

Contrar susţinerilor apărării și în acord cu concluzia la care a ajuns instanța de fond, Înalta Curte reține că din evaluarea întregului material probator administrat în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăţia apelantului inculpat în comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Prealabil analizării pe fond a criticilor vizând greșita soluție de condamnare dispusă de instanța de fond, se impune a se face precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti în prima instanță, menţinută la instanţa de apel, a negat faptele, precizând că locuieşte în com. Moravița şi că, într-adevăr, mergea foarte des în Serbia de unde cumpăra bunuri, inclusiv ţigări, dar în cantităţi care nu depăşeau două-trei cartuşe și doar pentru uzul personal.

Din probele administrate în cauză rezultă însă că, în data de 3 noiembrie 2010, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii de poliţie N.N.N.N. (desemnat şef de grupă), I.I.I. şi J.J.J., în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară, G.G.G.G. la reperul B51 - linia de demarcaţie - D.D.D., în punctul control documente linia a II-a, E.E.E.E., la reperul acces Punctul de Trecere a Frontierei B21, S. în punctul control documente TIR pe sensul de intrare în ţară, Andrieş Cornel la reperul parcare, R.R.R.R., la intervenţii şi investigatorul sub acoperire G.G.G. care a fost repartizat de şeful de tură, F.F.F., la postul control fizic al autoturismelor pe sensul de intrare în România (vol. 49, filele 253-255 dosar urmărire penală).

În aceeaşi tură şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali S.S.S. (şef de tură), O.O.O.O.O.O.O., S.S.S., K.K.K. şi T. pe sensul de intrare în ţară, aceștia având atribuţii în ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 55 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menţionată vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis intrarea în ţară mai multor traficanţi de ţigări printre care s-a numărat şi V. care a „plătit” pentru cele 8 baxuri de ţigări de contrabandă, suma de 400 euro lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind efectuarea controlului vamal, respectiv constatarea contravențiilor și infracțiunilor la regimul vamal.

În concret, la data sus-menționată, apelantul inculpat a ajuns în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, însă, S.S.S., F.F.F. şi N.N.N.N. nu i-au permis să intre în ţară cu ţigări de contrabandă, motivul fiind acela că au fost anunţaţi că şeful Postului de Poliţie Moraviţa, agentul de poliție L.L.L. a trimis un echipaj de post control în trafic pentru oprirea autoturismelor și depistarea acelora care transportau ţigări de contrabandă, S.S.S. reproșându-i apelantului inculpat că a venit prea târziu „Eu sunt de vină că n-ai venit până acum? Păi asta e, dacă, dacă (…). Aleargă maşinile prin sat şi. Nu pot să te las. Eu ce să-i fac dacă nu-i nebunu-n sat”.

La insistenţele apelantului inculpat şi după ce acesta i-a spus lui S.S.S. că el împreună cu L.L. (un alt traficant de ţigări care în data respectivă a intrat în ţară cu ţigări de contrabandă) au discutat cu şeful postului de poliţie din com. Moravița şi nu o să fie nici o problemă „Bă, dacă eu acum am vorbit cu el (…). Uite ţi-l sun aicea pe L.L. să vezi c-am vorbit cu el, bă. Pe cine, pe mine, m-aleargă. Păi dacă mă aleargă pe mine să mă scuipi dacă (…) uite acum îl sunt pe L.L., să vezi că se duce la el direct! Deci mai-nainte am vorbit cu el. cum eu te mint?. Stau toată noaptea iar?”, V. a intrat în ţară cu 8 baxuri de ţigări pentru care a „plătit” 400 de euro (vol. 24, filele 285-290 dosar urmărire penală).

Investigatorul sub acoperire l-a întrebat pe lucrătorul vamal S.S.S. cu câte baxuri de ţigări a intrat în ţară apelantul inculpat „Câte (…) câte a zis asta că are. V.?”, iar cel din urmă l-a întrebat pe lucrătorul vamal O.O.O.O.O.O.O. „Câte ţi-o dat V.?”, referindu-se şi la suma de bani remisă, răspunsul acestuia din urmă fiind „8!. Pentru 8!”.

În noaptea de 28/29 decembrie 2010, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea investigatorul cu identitate reală M.M. care a fost repartizat de către şeful de tură O.O.O.O., la reperul supraveghere, pe sensul de intrare în ţară, şef de grupă fiind desemnat U.U.U. şi lucrătorii vamali V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E. şi E.E.E., cel din urmă îndeplinind funcţia de şef de tură (vol. 47, filele 121-122, vol. 15, fila 65 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M. şi din declaraţiile date de acesta, care se coroborează cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, rezultă că în noaptea de 28/29 decembrie 2010, vameşii şi poliţiştii de frontieră au permis intrarea în ţară cu ţigări de contrabandă mai multor persoane, printre acestea aflându-se şi V. care pentru cele 4 baxuri de ţigări cu care a intrat în ţară a plătit funcționarilor din vamă 150 euro (vol. 8 filele 107-110, vol. 27, filele 296, 300 dosar urmărire penală),.

Relevante pentru activitatea infracțională reținută în sarcina apelantului inculpat sunt și dialogul pe care acesta l-a avut cu poliţistul P.P.P. care l-a întrebat ce cantitate de ţigări transportă „Câte ai aici?”, răspunsul fiind „Trei!”, precum și discuția pe care apelantul inculpat a avut-o cu investigatorul M.M. căruia i-a spus că s-a înțeles cu vameșul E.E.E. să introducă în țară 4 baxuri de țigări, dar să plătească doar pentru trei baxuri. La scurt timp, apelantul inculpat, care în procesul verbal este menționat cu porecla „V.”, i-a spus investigatorului că a remis bani vameșilor (vol. 27, filele 296,300 dosar urmărire penală).

În ce privește infracțiunea de contrabandă, din evaluarea materialului probator anterior menționat rezultă că în datele de 3 noiembrie 2010 și 28/29 decembrie 2010, apelantul inculpat a introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal, 8, respectiv, 3 baxuri de țigări, având - raportat la fiecare caz în parte - valoarea în vamă mai mică de 20.000 lei, fapte comise în realizarea scopului urmărit de acesta prin săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Din evaluarea aceluiași material probator rezultă şi faptul că în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, vameşi şi alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., I.I.I., S., C.C.C.C., E.E.E.E., J.J.J., F.F.F.F., G.G.G.G., R.R.R.R., G., P.P.P.P.P.P., N.N.N.N., U.U.U., O.O.O.O. și cu lucrătorii vamali O.O.O.O.O.O.O., K.K.K., S.S.S., T., E.E.E., V.V.V.V.V.V. şi E.E.E.E.E.E.E., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi de contrabandă.

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte reţine că instanţa de fond a dat eficienţă tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, apreciind în mod corect că scopul preventiv şi educativ al pedepsei rezultante poate fi atins numai prin executarea acesteia prin privare de libertate.

Modul şi împrejurările concrete în care apelantul inculpat a comis infracţiunile, caracterul repetat al actelor materiale ce intră în conţinutul acestora, cantitatea mare de ţigări introdusă în ţară, sumele de bani remise cu titlu de mită, insistenţa de a intra cu ţigări de contrabandă în ţară, chiar și în condițiile în care aflase de la funcționarii din vamă că exista pericolul de a fi surprins în trafic de către polițiștii de la poliția rutieră, legăturile infracționale pe care, potrivit propriilor susţineri le avea cu şeful postului de poliţie din com. Moraviţa, şi nu în ultimul rând, faptul că anterior a fost condamnat pentru o infracţiune de furt calificat, la pedeapsa de 2 ani închisoare, condamnare care, deși nu constituie antecedent penal deoarece în privinţa ei s-a împlinit termenul de reabilitare este un element de natură a caracteriza conduita anterioară a apelantului inculpat și care imprimă faptelor deduse judecății un grad ridicat de pericol social concret, sunt elemente în raport de care nu este nejustificată cererea apărării de a se reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante şi a se dispune ca pedeapsa să fie executată în condiţiile art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În raport cu elementele anterior menționate, Înalta Curte apreciază că pronunţarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere nu constituie un avertisment pentru apelant că nu va mai comite acte antisociale, chiar și în condițiile în care conduita sa ar fi supravegheată pe durata unui termen de încercare, perioadă în care ar fi obligat să respecte obligațiile impuse de organul judiciar.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul A., Înalta Curte reţine că este fondat, dar numai din perspectiva criticilor privind cuantumul pedepsei aplicate şi modalitatea executare a acesteia, apreciind, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, că este justificată cererea apărării de a se reţine în favoarea acestuia circumstanţe atenuante şi de a se dispune ca pedeapsa să fie executată potrivit art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Referitor la existenţa faptelor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată şi la cerința săvârșirii lor cu forma de vinovăție prevăzută de lege, Înalta Curte constată, contrar celor susţinute de apărare, că acestea rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din evaluarea întregului material probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Astfel, în noaptea de 3/4 septembrie 2010, apelantul inculpat, agent de poliţie, şi-a desfăşurat activitatea la Secția Punctului de Frontieră Deta împreună cu C.C.C.C. şi investigatorul sub acoperire G.G.G., având ca atribuţii de serviciu obligaţia de a efectua controlul în trafic pentru verificarea documentelor de provenienţă a mărfurilor transportate, în scopul constatării faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere şi a contravenţiilor comise în zona sa de competenţă (vol. 44, filele 18-20 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menționată, investigatorul a fost repartizat de către şeful de tură, F.F.F., să efectueze serviciul împreună cu apelantul inculpat şi cu agentul de poliţie C.C.C.C. la reperul 77 de pe Drumul European 70, la intrarea în localitatea Deta, pe sensul de mers de la Moraviţa către Timişoara, având ca misiune efectuarea activităţii de post control şi depistarea persoanelor ce comit infracţiuni de contrabandă în zona de frontieră.

În jurul orelor 00:15.00, în locul în care se aflau investigatorul împreună cu apelantul inculpat a oprit un autoturism de culoare roşie, la volanul căruia se afla o femeie care a purtat o discuţie cu apelantul inculpat, ocazie cu care i-a spus că în Vama Moraviţa „se lucrează” (prin aceasta investigatorul înţelegând că în punctul vamal respectiv se introduc în ţară ţigări de contrabandă) şi i-a cerut aprobarea să „treacă” cu o maşină în care transporta ţigări de contrabandă cumpărate din Serbia, promițându-i o sumă de bani pentru ca echipa de post control să nu ia măsurile legale ce se impuneau. La scurt timp, persoana respectivă a revenit în locul în care se afla echipa de post control şi i-a remis lui C.C.C.C. suma de 50 euro cu titlu de mită. Mai menţionează investigatorul sub acoperire faptul că un alt conducător auto i-a atenţionat pe agentul de poliţie C.C.C.C. şi pe apelant despre existenţa în zona localităţii Jebel a unui filtru suplimentar de control organizat de Inspectoratul de Poliție a Județului Timiş, avertizându-i să nu mai permită intrarea în țară a altor maşini care transportă ţigări de contrabandă, că un cetăţean care s-a prezentat cu numele de D.D.D.D. care conducea autoturismul în care transporta ţigări şi alcool cumpărate din Serbia, i-a înmânat lui C.C.C.C. suma de 20 euro pentru a nu-l controla şi că atât C.C.C.C., cât și apelantul inculpat şi-au manifestat în mod repetat interesul de a se muta la Secția Punctului de Frontieră Moraviţa, deoarece funcționarii care își desfășurau activitatea în cadrul acestei structuri primeau mită de la traficanții de țigări sume de bani mult mai mari (vol. 1, filele 84-90, 102-105 dosar urmărire penală).

La sfârşitul programului de lucru, agentul de poliţie C.C.C.C. a numărat banii primiţi cu titlu de mită, rezultând suma totală de 50 euro şi 260 lei pe care a împărţit-o după cum urmează: apelantul inculpat a primit 10 euro şi 70 lei, investigatorul sub acoperire a primit 10 euro şi 60 lei, 10 euro şi 70 lei i-a oprit C.C.C.C., iar diferenţa de 20 euro şi 60 lei reprezenta partea care se cuvenea şefului de tură F.F.F.

Primirea de către apelant a sumelor de 10 euro şi 70 lei de la traficanții de țigări pentru a le facilita introducerea în țară a țigărilor de contrabandă rezultă şi din procesele verbale de redare a convorbirii purtate în mediu ambiental de către acesta cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care apelantul inculpat recunoaște că a primit bani(euro și lei) „10 euro și de 5 lei” (vol. 1 filele 197-201 dosar urmărire penală).

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte reţine că instanţa de fond nu a dat eficienţă tuturor criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, apreciind în mod neîntemeiat că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia prin privare de libertate.

Modul şi împrejurările comiterii faptei, persoana apelantului inculpat care anterior trimiterii în judecată a avut o conduită bună în familie şi la locul de muncă, sumele de bani primite cu titlu de mită pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu și a facilita traficanților să intre cu țigări de contrabandă în țară - 10 lei şi 70 de euro -, durata de timp scursă de la data faptelor (septembrie 2010) la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri (martie 2016) care deși nu este nerezonabilă datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor săvârșite de aceștia, de diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei circumstanțe atenuante sunt elemente care în aprecierea Înaltei Curţi justifică reţinerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 861 C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pronunţarea condamnării constituind un avertisment pentru apelantul inculpat că nu va mai comite fapte penale.

În ce priveşte apelul formulat de inculpatul D.D., Înalta Curte constată că este fondat numai din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor, în concret, cu referire la cuantumul acestora şi la modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Referitor la existenţa faptelor pentru care a fost trimis în judecată sus-numitul apelant inculpat şi a săvârșirii lor cu forma de vinovăţie cerută de lege, Înalta Curte reţine, în urma propriei evaluări a întregului material probator administrat în cauză că acestea sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, concluzie la care în mod corect a ajuns şi instanţa de fond.

Prealabil, se impune precizarea că atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, la instanţa de fond, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în faţa instanţei de apel a negat săvârșirea faptelor.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia dată de acesta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea de 9/10 decembrie 2010, apelantul inculpat, lucrător vamal, împreună cu ceilalţi vameși şi poliţişti de frontieră au permis intrarea în ţară mai multor persoane care transportau ţigări de contrabandă primind cu titlu de mită câte 50 euro/bax, bani care au fost împărţiţi între ei la terminarea programului de lucru (vol. 7, filele 203-209, vol. 26 fila 241 dosar urmărire penală).

În concret, apelantul inculpat - lucrător vamal - şi-a desfăşurat activitatea în noaptea de 9/10 decembrie 2010 în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu vameşii Z.Z.Z. şi A.A.A.A. în punctul supraveghere vamală, conform Ordinului Administrației Naționale a Vămilor nr. 1128/2009, având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora.

La aceeaşi dată, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfășurat activitatea investigatorul sub acoperire G.G.G., repartizat de către şeful de tură F.F.F. la reperul intervenţii şi poliţiştii de frontieră O.O.O. (şeful de grupă al polițiștilor), E.E.E.E. şi K.K.K.K.K.K.K., repartizaţi la punctul control acces Punctul de Trecere a Frontierei Reper 21, F.F.F.F.F.F.F., repartizat la control fizic tir, R.R.R.R. şi C.C.C.C., repartizaţi la Reperul 51, linia de demarcaţie.

În jurul orelor 19:35.00 în vamă şi-au făcut apariţia traficanţii de ţigări Z.Z.Z.Z.Z. şi N.N.N., care au avut o discuţie cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care s-au interesat cine este şeful de tură al lucrătorilor vamali după care, în jurul orelor 19.37.00, S.S.S.S. a avut o discuţie cu apelantul inculpat, din care rezultă că cei doi se cunoșteau şi erau în relaţii amiabile, inculpatul exprimându-şi în mod indirect acordul cu privire la introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă de către traficant (vol. 26 filele 158-163 dosar urmărire penală).

La solicitarea apelantului inculpat, investigatorul sub acoperire l-a chemat pe F.F.F., şeful de tură al poliţiştilor şi în jurul orelor 19.43.00, între F.F.F., O.O.O. - şeful de grupă al poliţiştilor, apelantul inculpat şi traficantul de ţigări S.S.S.S. are loc o discuţie în legătură cu mituirea şefului de post din com. Moraviţa, agentul de poliţie L.L.L., pentru ca acesta să nu controleze autoturismele ce transportau țigări de contrabandă, care circulau pe raza localității Moravița, traficantul de ţigări oferindu-se să-i ducă personal bani acestuia „Dacă spui, eu mă duc, dau”.

Urmare deciziei luate de către apelant împreună cu poliţiştii O.O.O. şi F.F.F. şi cu investigatorul sub acoperire de a permite traficanților accesul în ţară, în intervalul orar 20:00:00 - 6:02:23, mai multe persoane au sosit în vamă şi au intrat în ţară cu țigări de contrabandă, după cum urmează:

În jurul orelor 2 iunie 00 au intrat în vamă P.P.P.P. care a avut o discuţie cu poliţiştii O.O.O. şi C.C.C.C.; C.C., care a afirmat că O.O.O. l-a trimis să cumpere un cartuş de ţigări şi un traficant, neidentificat, care a declarat că are un bax cu ţigări (vol. 7, filele 203-209 dosar urmărire penală).

La ora 20.16.00, între poliţiştii Z.Z.Z.Z.Z.Z., O.O.O., K. şi investigatorul sub acoperire a avut loc o discuţie în cadrul căreia Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la sumele mici de bani ce-i revin în urma împărţirii banilor colectaţi din mita primită de la traficanţii de ţigări, ocazie cu care investigatorul sub acoperire a afirmat că apelantul inculpat şi O.O.O. s-au înţeles ca Z.Z.Z.Z.Z.Z. să-i supravegheze pe lucrătorii vamali A.A.A.A. şi Z.Z.Z. deoarece nu aveau încredere în ei pentru că ascundeau din mita colectată de la traficanți.

Începând cu orele 20.26.00 au intrat în ţară cu ţigări de contrabandă S.S.S.S. (20 de baxuri cu ţigări); un traficant neidentificat care a remis lucrătorului vamal A.A.A.A. suma de 70 de euro; doi traficanţi rămaşi neidentificaţi, având asupra lor două baxuri de ţigări pentru care au plătit 100 euro; un traficant rămas neidentificat care avea două baxuri de ţigări vol. 26, filele 158, 163, 180-182, 227-231, dosar urmărire penală).

În jurul orelor 21.00.00, investigatorul sub acoperire şi poliţistul F.F.F. s-au deplasat în localitatea Moraviţa pentru a discuta cu şeful de post, agentul de poliție L.L.L. în legătură cu intenţia declarată a acestuia de a efectua controale pe linia combaterii contrabandei cu ţigări, discuţie în care a intervenit şi apelantul inculpat care l-a asigurat pe L.L.L. că-i vor remite suma de bani datorată cu titlu de mită dacă nu va controla autoturismele în privinţa cărora deţinea informaţii că transportă ţigări de contrabandă.

În jurul orelor 21.19.00, în vamă a venit L.L.L. care a discutat cu poliţistul F.F.F. şi cu apelantul inculpat, acesta din urmă cerându-și scuze față de L.L.L. că nu i-a remis banii promiși anterior, motivând că în tura respectivă nu s-a lucrat, adică nu li s-a permis contrabandiștilor să intre în țară cu țigări de contrabandă „nu, zero, ţi-am spus şi ieri, (…) înţelegi, ce zic?”

La orele 22.34.00 în vamă au intrat doi traficanţi de ţigări, neidentificaţi care transportau în două autoturisme 15-20 baxuri cu ţigări şi care au purtat o discuţie cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care acesta le-a spus că apelantul inculpat se teme să lucreze, adică să permită traficanților să intre în țară cu țigări de contrabandă „îi fine speriat (…)” (vol. 26, filele 202-207dosar urmărire penală).

Între traficanţii care au introdus ţigări de contrabandă în ţară în noaptea respectivă au mai fost: X.X.X.X.X.X. (5 baxuri pentru care a plătit 250 euro); un traficant neidentificat care a intrat în toneta vameşilor şi a lăsat o sumă de bani; Z.Z.Z.Z.Z. (4 baxuri cu ţigări, transportate cu două autoturisme, pentru care a plătit 200 euro); R. (17 baxuri cu ţigări pentru care a plătit vameşului A.A.A.A., 850 euro, iar poliţiştilor repartizaţi la reperul nr. 51, 30 de euro); un traficant neidentificat (3 baxuri de ţigări pentru care a remis apelantului inculpat 150 euro), vol. 26, filele 213-218, 219-223 dosar urmărire penală.

Suma colectată cu titlu de mită până la orele 2.30.00 a fost de 4.270 euro pe care polițistul F.F.F. şi apelantul inculpat au împărțit-o în mod egal între polițiști și vameși. La această sumă s-au mai adăugat 50 euro pe care O.O.O. i-a primit de la traficantul de ţigări S.S.S.S. şi 300 euro primiţi de la traficanta de ţigări P.P.P.P.; în final, în urma reîmpărțirii sumei inițiale, prin adăugarea celor 350 de euro, apelantul inculpat și-a însușit 496,5 euro.

Aspectele anterior menționate rezultă și din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental din care reiese că în dimineața zilei de 9 decembrie 2010, în jurul orelor 7.20.00, apelantul inculpat a intrat în biroul în care se aflau investigatorul sub acoperire și polițiștii O.O.O. și F.F.F., le-a predat o sumă de bani(trei bancnote) și le-a spus că banii respectivi provin de la traficanții de țigări cărora li s-a permis accesul în țară cu produsele de contrabandă în noaptea de 9/10 decembrie 2010 „Tot așa, 5 cu 3 baxuri” (vol. 26, filele 227-231 dosar urmărire penală).

În data de 12 decembrie 2010, conform planificării, controlul vamal în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa a fost asigurat în punctul supraveghere de către apelant și lucrătorii vamali Z.Z.Z. şi F.F., iar pe sensul de intrare în țară, de către A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L. şi C.C.C.C.C.C.C., şef de tură fiind X.X.X. (vol. 55, fila 398 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, ofiţerul de poliţie O.O.O. a fost desemnat şef de grupă, agenţii de poliţie I.I.I. şi K. au fost repartizaţi la controlul documentelor pe sensul de ieşire din ţară, Z.Z.Z.Z.Z.Z., pe acelaşi sens, la controlul documente TIR, Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B. şi U.U.U.U., în posturile anterior menţionate, dar corespondente sensului de intrare în ţară, H.H.H. şi G.G.G.G.G.G., la controlul documentelor linia a II-a pe sensul de intrare şi respectiv de ieşire din ţară, E.E.E.E. în punctul B21, K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., în postul parcare Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, R.R.R.R. şi C.C.C.C., în postul B51 - linia de demarcaţie (vol. 47, filele 39-40 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă, în esenţă, că la data sus-menţionată, poliţiştii şi vameşii au permis intrarea în ţară mai multor traficanţi cu ţigări de contrabandă și au primit de la aceștia bani (50 euro/bax sau un euro/cartuș) pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, sume de bani care au fost împărţite în mod egal între poliţişti şi vameşi (vol. 7, filele 179-182, vol. 70, filele 215-220 dosar urmărire penală).

La data susmenţionată au intrat în ţară cu ţigări de contrabandă Z.Z.Z.Z.Z. (4 baxuri pentru care a plătit 200 euro) şi P.P.P.P. (3 baxuri pentru care a plătit 150 euro).

Din discuţiile purtate de apelant cu F.F.F., O.O.O. şi X.X.X. rezultă că aceștia au participat la împărţirea banilor adunaţi în ziua respectivă, în mod egal, între poliţişti şi vameşi, fiecăruia dintre cei din urmă revenindu-le câte 250 euro, operațiune care a avut loc în biroul șefului de tură al vameșilor.

La data de 16 decembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu lucrătorii vamali X.X.X. - care a îndeplinit funcţia de şef de tură -, A.A.A.A., Z.Z.Z. şi L.L.L.L.L.L.L., având atribuţii constând în controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi mijloacelor de transport ale acestora sau în supravegherea vamală conform Ordinului Administrației Naționale a Vămilor nr. 1128/2009 (vol. 55, fila 76 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, conform planului de activitate al turei de serviciu nr. 3, între orele 7.30.00-19.30.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița şi-au desfăşurat activitatea polițiștii O.O.O. (şef de tură), U.U.U.U. şi L.L.L.L.L.L., în postul de control documente pe sensul de intrare în ţară, K. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z., în postul control documente pe sensul de ieşire din ţară, R.R.R.R., în punctul control documente TIR, pe sensul de ieşire din ţară, I.I.I., în postul control documente TIR, pe sensul de intrare în ţară, E.E.E.E. în punctul control acces Punctul de Trecere a Frontierei B21, G.G.G.G. la reperul parcare, C.C.C.C. şi G.G.G.G.G.G.G. în punctul B51 - linie demarcaţie şi F.F.F.F.F.F.F. în punctul control fizic TIR, pe sensul de intrare în ţară (vol. 47, filele 59-60 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura respectivă, poliţiştii şi vameşii au permis intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări primind de la aceștia sume de bani (50 euro/bax) pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, bani ce au fost împărţiți în mod egal între vameşi şi poliţişti, la operaţiunea de împărţire a banilor luând parte şi apelantul inculpat care împreună cu X.X.X. s-au deplasat la Postul de poliţie Deta pentru a interveni pe lângă şeful acestui post de poliţie să nu-i întocmească dosar penal traficantului de ţigări V. care fusese prins în trafic în ziua de 16 decembrie 2010 cu un transport ilegal de ţigări (vol. 7, filele 215-225, vol. 26 filele 372-377 dosar urmărire penală).

La data sus-menționată urma să intre în vamă cu țigări de contrabandă inculpatul V., astfel cum rezultă din dialogul pe care investigatorul sub acoperire l-a avut cu lucrătorul vamal A.A.A.A. „Tre’ să vină I.I.I.I.I. (…). Deci toţi, toţi i-am dus la noi (…) dacă vine cam, nu ştiu dacă nu 20 îs (…)”, precum şi din răspunsul pe care cel din urmă l-a dat investigatorului „V. n-o trecut, Are multe, nu-l lasă, nu, nu prea să-l (…) să vină de două ori, să-şi aducă alte maşini şi (…) să aducă două trei maşini sau să treacă (…) dar n-are unde să-l bage”.

La un moment dat, în toneta vameşilor a intrat L.L.L.L.L.L.L. urmat de un bărbat neidentificat căruia A.A.A.A. i-a cerut bani „hai mă, dă bani mă”, acesta conformându-se şi scoţând din portofel o bancnotă pe care a remis-o celui ultim menţionat (vol. 26, filele 328-339 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat şi Z. (4 baxuri de ţigări pentru care a remis lucrătorilor vamali 200 euro); Z.Z.Z.Z.Z. (2 baxuri pentru care „a plătit” 100 euro); L.L. (3 baxuri pentru care a plătit 150 euro); R. (70 cartuşe pentru care a plătit 70 de euro) și S.S.S.S. (20 baxuri pentru care urma să remită a doua zi 1000 euro).

Ulterior, între poliţişti şi vameşi a avut loc o discuţie, ocazie cu care, cu toții şi-au manifestat nemulţumirea faţă de poliţistul M.M.M. care făcea parte din echipajul poliției rutiere pentru că a oprit pentru control conducătorii autoturismelor despre care avea informații că transportă țigări de contrabandă, apelantul inculpat afirmând că în trecut i-a dat acestuia bani cu titlu de mită „Lasă mă! Fii atent aicea! I-am dat 400 de euro pă vremea când mă munceam, 70-80, 100 de baxuri. I-am dat 400 .şi tura următoare. Întreabă-l pă x!. A întors spatele şi noi am plecat acasă cu.”, aspect confirmat de X.X.X. „Nu se face mă, aşa ceva. Nevastă-sa o lucrat aicea, el o lucrat aici, mănâncă de aici (…)”, „Şi-ţi mai spun ceva. Bă, dacă era uşă de biserică, atuncea îmi scoteam pălăria”.

Apelantul inculpat a anunţat că suma de bani strânsă de la traficanţii de ţigări este de 3860 euro şi l-a întrebat pe X.X.X. cum vor proceda cu cei 1000 euro pe care traficantul de ţigări S.S.S.S. urma să-i aducă a doua zi, motivat de faptul că niciunul nu era de serviciu în data de 17 decembrie 2010 „Auzi, cum facem cu mia aia, x, că mâine nu venim, ştii?”. În discuţie a intervenit F.F.F. care s-a oferit să primească el banii şi să-i remită apelantului inculpat „O iau eu şi ţi-o dau ţie”, propunere cu care cel din urmă nu a fost acord „Nu o luaţi, auzi? Pune azi, pui dacă vrei 1.000 la noi şi trag 1.000 la Cane, sau cum vreţi?”, în final ajungând la o înțelegere în sensul ca F.F.F. să ţină la el banii remiși de traficant „Îi ţii tu la tine!”

După împărţirea sumei de 3860 euro, în mod egal, între vameşi şi poliţiştii de frontieră, apelantul inculpat l-a întrebat pe X.X.X. care este suma pe care trebuie să o primească poliţiştii din cadrul Postului de poliție al comunei Moravița pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu constând în efectuarea controalelor asupra autoturismelor în privința cărora dețineau date că transportă țigări de contrabandă „x, cât pune pentru ăştia?”, „din sat”, „X.X.X.X.X.X.X. şi L.L.L.”, răspunsul celui din urmă fiind „Ei na, o foaie jumătate noi, o foaie jumătate voi. O foaie jumătate la L.L.L., o foaie jumătate la x şi la ăsta şi gata”. După scăderea din suma totală de 3.860 euro a celor 150 euro ce urmau a fi remişi poliţiştilor din com. Moravița, lucrătorilor vamali şi poliţiştilor le-au revenit câte 1755 euro, sumă ce a fost împărţită între ei, fiecăruia, inclusiv apelantului inculpat, revenindu-i câte 350 euro, bani pe care și i-a însușit.

Referitor la infracțiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reține din evaluarea materialului probator anterior menționat că în datele de 9/10 decembrie 2010, 12 decembrie 2010 și 16 decembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorii vamali și cu polițiștii de frontieră planificați în turele respective au introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal, 97 baxuri și 10 cartușe de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, fapte ce au fost comise în realizarea scopului urmărit de inculpat prin comiterea infracțiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiași material probator la care s-a făcut referire în cele ce preced rezultă şi faptul că în cursul lunii decembrie 2010 apelantul inculpat a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, poliţişti de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi din alte persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L., Z.Z.Z., X.X.X., cu poliţiştii de frontieră E.E.E.E., Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L., G.G.G.G., F.F.F., O.O.O., U.U.U.U., I.I.I., K., R.R.R.R., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C., B.B.B.B.B.B.B., Y.Y.Y.Y.Y.Y., K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., cu agentul de poliție L.L.L. - şeful postului de Poliţie Moraviţa, cu M.M.M. - agent de poliţie, în cadrul Inspectoratului de Poliției a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta şi cu traficanţii de ţigări R., P.P.P.P., Z.Z.Z.Z.Z. şi L.L., în mod coordonat, fiecare asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă desfășurată să le asigure obținerea de beneficii materiale prin săvârșirea infracţiunilor de corupţie şi de contrabandă.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte, având în vedere conduita anterioară bună a apelantului inculpat, modul și împrejurările comiterii faptelor, cuantumul sumelor de bani însușite de către inculpat, afecțiunile de care suferă apelantul, dovedite cu înscrisurile medicale depuse la dosar, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei determinate de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, diversitatea probatoriului administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă. Ca modalitate de executare a pedepsei se constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute art. 86 ind.1 C. pen. anterior, referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru inculpat că nu va mai săvârși infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul F., Înalta Curte reţine că este fondat doar din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor, cu referire expresă la cuantumul acestora.

Contrar susţinerilor apărării şi în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de fond, Înalta Curte, în urma evaluării întregului material probator administrat în cauză constată că existenţa tuturor infracţiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată şi săvârșirea lor cu forma de vinovăţie cerută de lege sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, în cauză neimpunându-se pronunțarea unei soluții de achitare, astfel cum s-a solicitat.

Prealabil analizării criticilor formulate de apelant, vizând greșita sa condamnare, se impune precizarea că atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, a recunoscut comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, recunoaştere ce se coroborează cu probele administrate în cauză, la care se va face referire în cele ce urmează.

În concret, în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelantul inculpat, lucrător vamal şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în intervalul orar 18.30.00-8.30.00, împreună cu vameșii K.K.K., T. şi K.K.K.K., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 55 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa investigatorul sub acoperire G.G.G. care a fost repartizat de către şeful de tură F.F.F. la controlul fizic al autoturismelor pe sensul de intrare în țară, agenţii de poliţie S. şi H.H.H.H., repartizaţi la controlul documentelor pe sensul de intrare în ţară, F.F.F.F., repartizat la controlul documentelor linia a II-a, J.J.J. şi I.I.I.I., repartizaţi la controlul documentelor pe sensul de ieşire din ţară, C.C.C.C., repartizat la controlul fizic TIR pe sensul de intrare în ţară şi I., dispecer (vol. 49, filele 268-271 dosar urmărire penală).

În tura respectivă poliţiştii de frontieră și lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal şi respectiv, a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea de ţigări de contrabandă în ţară, primind de la aceștia suma de 2.000 euro, cu titlu de mită.

Astfel, la un moment dat, în toneta vameşilor a intrat o persoană de sex masculin care a înmânat apelantului inculpat o sumă de bani „60 am! Am adunat de la ăştia pe jos (…). Da vezi, că-s plini de ei (…) plini (…) da’ nouă ne-a fost frică că e linişte în sat, când am venit noi nu era nimeni (…) ştii? Şi noi o descărcăm aicea (…)”, iar apelantul l-a sfătuit pe traficant să nu plece din vamă decât atunci când îi va spune el.

Ulterior, apelantul inculpat i-a cerut unui alt traficant care transporta țigări „Una! Şaizeci de bucăţi numai (…)” și care i-a remis o sumă de bani să nu părăsească vama decât atunci când îi va spune el (deoarece se aflau în misiune poliţişti din cadrul altor structuri) „Vezi, să nu te duci (…). Păi (…) îs ăştia acolo (…). Da! Şi-a zis să meargă să vorbească cu ei ş-apoi (…) trage-o undeva-n spate pân’ parcare”.

Între persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară au fost şi : B. care, după ce a avut o discuţie cu apelantul inculpat a mers la toneta poliţiştilor de frontieră şi l-a rugat pe polițistul S. cunoscut în vamă cu numele S. să lase să intre în țară persoana care transporta ţigări de contrabandă pentru el „S., mi-l laşi şi p-acesta al meu să treacă o-aici că… să vină cu tot cu tot cu maşină şi cu tot cu paşaport că îi (…) îi la cotieră paşaportul”, rugăminte căreia inculpatul S. i-a dat curs, condiționat însă, de remiterea unor sume de bani „p-aicea se poate trece fără paşaport, pe dincolo nu se poate (…). Da îl las, da, ţi-am zis, te costă 2 (…) cartușe” (vol. 24, filele 326-331 dosar urmărire penală).

Ulterior, în vamă a intrat inculpatul B. împreună cu o persoană neidentificată, cel prim menţionat fiind invitat de către lucrătorul vamal K.K.K. în toneta vameşilor unde, la solicitarea investigatorului sub acoperire a spus numărul de înmatriculare al autoturismului cu care circula după care a scos din buzunar o sumă de bani pe care a numărat-o, „2, 3, 4, 5, 6, 7” şi i-a înmânat-o lucrătorului vamal K.K.K. Din discuţia pe care B. a avut-o cu investigatorul sub acoperire rezultă că traficantul a intrat în ţară cu „şapte cutii”, referindu-se la numărul de baxuri de ţigări (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală). Acelaşi traficant de ţigări a avut o discuţie şi cu vameşul T. care necunoscând că acesta „plătise” i-a spus „du-te la maşină și vii dup-aia”, moment în care a intervenit K.K.K. care a confirmat că traficantul „a plătit”, „O plătit el. Mi-o dat banii. N-a venit încolo înăuntru? Şi mi-o spus că pe banii ăştia bagă maşina” (vol. 24, filele 348-352 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte au intrat în țară cu ţigări de contrabandă: o persoană ce conducea un autoturism, care, întrebată de către investigator câte baxuri are, a răspuns „am 2 maşini, (…). La unu’ unu şi (…) unu’ unu! 2 baxuri”; o persoană de sex feminin care transporta două baxuri de ţigări (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală); L.L. care transporta 5 baxuri de ţigări pentru care a remis o sumă de bani lui T. (vol. 24, filele 38-347 dosar urmărire penală); un bărbat care transporta 3 baxuri de ţigări (vol. 24, filele 366-373 dosar urmărire penală).

În intervalul orar 23.31.15–23.39.51, investigatorul sub acoperire a purtat o discuţie cu K.K.K.K., în toneta vameşilor, la care au asistat K.K.K., T. şi apelantul inculpat, discuţie în cadrul căreia K.K.K.K. i-a reproşat investigatorului sub acoperire că poliţiştii nu sunt supuși niciunui risc „care e riscul vostru? Că de marfă răspundem noi, iar de paşaport, voi (…)” (vol. 24, filele 353-362 dosar urmărire penală). În timpul discuţiei, în toneta vameşilor au intrat, un bărbat de la care apelantul inculpat a primit o sumă de bani (vol. 24, filele 353-362 dosar urmărire penală) şi un altul căruia apelantul inculpat i-a dat rest (anterior primise de la acesta o sumă de bani) spunând, „scuze, acum no (…) n-am ştiut” (vol. 26, filele 363-365 dosar urmărire penală).

Suma totală colectată cu titlu de mită în noaptea de 4/5 noiembrie 2010 a fost de 2.000 euro care a fost împărţită în mod egal între poliţişti şi lucrătorii vamali (câte 1.000 euro pentru fiecare). Ulterior, suma de 1000 euro care a revenit lucrătorilor vamali a fost împărţită în mod egal între vameşi, apelantului inculpat revenindu-i 200 euro, bani pe care și i-a însușit.

În noaptea de 8/9 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, între orele 18.30.00 - 8.30.00, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K., T. și K.K.K., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora, K.K.K.K., fiind şeful de tură al vameșilor (vol. 55, fila 57 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, investigatorul sub acoperire G.G.G. care a fost repartizat de către şeful de tură F.F.F. în punctul control fizic autoturisme pe sensul de intrare în ţară, precum şi poliţiştii N.N.N.N. (şef de grupă), I.I.I.I., K., G.G.G.G. şi E.E.E.E. (vol. 46, filele 31-35 dosar urmărire penală).

În tura respectivă, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 94 baxuri de ţigări, primind în schimb, cu titlu de mită, suma totală de 4700 euro.

Astfel, în jurul orelor 19.57.36, lângă toneta vameşilor a oprit un autoturism condus de Samoilă Sergiu care la întrebarea lucrătorului vamal T. ce cantitate de țigări transportă „N-ai luat nimic!” a răspuns „(…) patruzeci (…). Da’, Mai vin o dată”(vol. 25 filele 9-12 dosar urmărire penală). La aceeași dată au mai intrat în vamă L.L.L.L. şi Y.Y.Y.Y.Y., fiecare cu câte 3 baxuri de țigări; N.N.N. cu 12 baxuri cu ţigări (vol. 25, vilele 35-38 dosar urmărire penală); alte persoane neidentificate cărora, lucrătorii vamali le spuneau să intre în toneta vameşilor „du-te-năutru” unde lăsau sume de bani în funcţie de cantitatea de ţigări pe care o transporta (vol. 25, filele 39-53 dosar urmărire penală); P.P.P.P. (având 4 baxuri de ţigări, vol. 25, filele 104-106 dosar urmărire penală).

Suma totală de 4.700 euro colectată în tura respectivă a fost împărţită în mod egal între vameşi şi poliţiştii de frontieră, fiecărei categorii de funcționari revenindu-i câte 2.350 euro, sumă care ulterior a fost împărţită între lucrătorii vamali, fiecare, inclusiv apelantul inculpat primind câte 470 euro.

În ziua de 15 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu lucrătorii vamali K.K.K.K. (şef de tură), S.S.S., K.K.K. şi T., pe sensul de intrare în ţară (vol. 55, fila 424 dosar urmărire penală).

Conform planificării pe posturi, investigatorul sub acoperire G.G.G. a fost repartizat de către şeful de tură F.F.F. în postul supraveghere auto, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu N.N.N.N. (şef de grupă) şi agenţii de poliţie E.E.E.E., S., H.H.H.H., K., I.I.I., J.J.J., O.O.O.O., I.I.I.I., C.C.C.C., F.F.F.F. şi G.G.G.G. (vol. 50, filele 243-244 dosar urmărire penală).

Pe timpul serviciului, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea infracţiunilor şi a contravenţiilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au ajutat mai multe persoane să introducă în ţară 73 de baxuri şi 20 de cartuşe de ţigări de contrabandă, primind în schimb, cu titlu de mită, suma totală de 3670 euro care potrivit algoritmului stabilit a fost împărțită, mai întâi în două părți egale, una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră. Ulterior, suma de 1835 euro care a revenit lucrătorilor vamali a fost împărțită în mod egal între vameșii K.K.K., S.S.S. și inculpat, cel din urmă însușindu-și 612 euro (vol. 7, filele 126-133, vol. 25, fila 143 dosar urmărire penală).

În noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat și-a desfășurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița împreună cu lucrătorii vamali K.K.K., T., S.S.S. și cu polițiștii de frontieră F.F.F., I.I.I., S., H.H.H.H.H.H., R.R.R.R., K., J.J.J. și C.C.C.C. Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declarațiile acestuia și din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în schimbul sumei totale de 4010 euro, primită pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal și a celor referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal, vameșii și polițiștii de frontieră au permis numiților T.T.T., R., M. și S.S.S.S. să introducă în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, 80 baxuri și 10 cartușe de țigări (vol. 7, filele134-144, vol. 25, fila 262 dosar urmărire penală).

Suma totală de 4.010 euro colectată în tura respectivă a fost împărțită, mai întâi în două părți, o parte destinată lucrătorilor vamali,iar cealaltă parte, polițiștilor de frontieră, apelantului inculpat revenindu-i 470 de euro.

La data de 19 noiembrie 2010, în intervalul orar 7.30.00-19.30.00, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K. şi T. având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 64 dosar urmărire penală).

În aceeaşi tură, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea investigatorul sub acoperire G.G.G., care a fost repartizat de către şeful de tură, F.F.F., la controlul fizic al autoturismelor pe sensul de intrare în țară şi poliţiştii de frontieră E.E.E.E. (şef de grupă), J.J.J., H.H.H.H., O.O.O.O., S., K., G.G.G.G., C.C.C.C. şi T.T.T.T. (vol. 46, filele 121-122 dosar urmărire penală).

În ziua respectivă, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal şi respectiv, a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a cantităţii de 117 baxuri şi 2 cartușe de ţigări, primind în schimb, cu titlu de mită, suma totală de 5.852 euro (vol. 25, filele 287-343, vol. 25, filele 315-320, 344-346 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 15.46.00, în vamă a intrat inculpatul L.L. care a discutat cu agentul de poliţie J.J.J. căruia i-a comunicat că va introduce în ţară 22 baxuri de ţigări, pe care le va transporta în două autoturisme, dar că le va spune lucrătorilor vamali că are doar 17 baxuri, urmând ca pentru diferenţa de 5 baxuri să „plătească” 250 euro doar polițiștilor „Băi (…) Costi, nu mă fă să (…) să mă duc şi eu să fie bine…îţi promit (…). Douăş două (…) să nu ne audă vama că vreau să-i păcălesc pe vama (…).”

Discuţia dintre cei doi a fost confirmată de investigatorul sub acoperire, în dialogul dintre acesta şi traficant care, fiind întrebat de către investigator ce sumă de bani a plătit vameșilor și pentru ce cantitate de țigări „Păi şi la vamă câte ai zi că ai?” a răspuns „pentru şaptișpe” (vol. 24, filele 328-335 dosar urmărire penală).

În urma discuţiilor contradictorii pe care L.L. le-a avut cu lucrătorii vamali, care şi-au dat seama că în cele două autoturisme care au intrat în vamă se afla o cantitate mai mare de ţigări decât cea declarată de traficant, discuție la care a fost prezent şi apelantul inculpat, s-a stabilit ca traficantul să plătească cu titlu de mită pentru 20 de baxuri, suma de 1000 euro plus 150 euro pentru vameşul Y. care făcea parte din brigada mobilă a vămii. Relevantă în sensul celor de mai sus este discuţia pe care traficantul de ţigări a avut-o cu apelantul inculpat care i-a atras atenţia să „nu mai vină cu maşina aşa” şi l-a întrebat câte baxuri de ţigări „a avut în total”, acesta din urmă răspunzând „(…) deci au fost 20 de cutii (…) total (…) Nu vă mint, 20! 20 a fost! Nu mint cu nimic! 20 de cartoane tu (…) au fost întregi (…) în maşina mea au fost întregi (…) n-am apucat să le aranjez (…) deci, dacă le aranjam, era şi maşina mea exact ca a lui’ alea (…) deci nu te mint cu nimic, (…) ca celelalte 2! Ţi-am zis (…) nu s-a văzut nimic (…) nu am mai apucat să le aranjez o-ale mele că (…) erau acolo (…) şi Administrația Națională a Vămilor aici (…). Păi, toţi zice: lasă banii jos, na (…) când îi las jos, nu-i bun (…). E bine?”

După ce traficantul L.L. „a plătit” lucrătorilor vamali 1.000 euro şi 150 de euro lui Y. care făcea parte din Brigada mobilă a Administrației Naționale a Vămilor, investigatorul sub acoperire s-a întors în toneta poliţiştilor de frontieră şi în prezenţa lui F.F.F.F. şi a lui J.J.J. a spus că L.L. „A plătit 20 de baxuri, mă! O mie. Şi la (…) ala de la Administrația Națională a Vămilor i-a mai dat o sută jumătate” (vol. 25, filele 336-340 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 18.00.00 a intrat în vamă S.S.S.S. care la întrebarea lui I.I.I. cu ce transportă ţigările „Ce, Cane, ai maşini (…)” traficantul a răspuns „Una, vine copilul, cu ea. Ce o puţin adus, că merg eu să dau lui telefonul’ să (…) ia mă duc în faţă”. La rândul său, investigatorul sub acoperire l-a întrebat pe traficant care este cantitatea de țigări pe care o introduce în țară, răspunsul acestuia fiind „Mi se pare că patru are” (vol. 25, filele 347-349 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat şi R. şi P.P.P.P..

R. a introdus în ţară 10 baxuri de ţigări, deşi declarase lucrătorilor vamali doar 8 baxuri „opt amândouă”, fiind atenţionat de către S.S.S. ca pe viitor să declare cantităţile reale de ţigări „x, data viitoare vă gândiţi mai bine câte-aveţi (…). Bine, da?”. Traficantul de ţigări şi-a însuşit critica spunând, „Am înţeles” și a scos din buzunar un teanc de bancnote din care a înmânat câteva lui S.S.S. și l-a întrebat „E bine-aşa pentru amândouă?”, răspunsul acestuia fiind afirmativ „Da, boss”.

P.P.P.P. a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări, aşa cum rezultă din discuţia pe care aceasta a avut-o cu investigatorul sub acoperire (vol. 25, filele 358-363 dosar urmărire penală).

Spre sfârşitul programului de lucru, poliţiştii F.F.F. şi I.I.I. împreună cu vameşul S.S.S. au împărţit în mod egal suma de 5.852 euro primită mită, rezultând câte 2.826 euro (pentru poliţişti şi vameşi), sumă care ulterior a fost împărţită în mod egal între vameşi, fiecare, inclusiv apelantul inculpat, primind câte 470 euro.

În noaptea de 20/21 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu lucrătorii vamali S.S.S. (şeful de tură), K.K.K., T. şi Y., fiind repartizaţi pe sensul de intrare în ţară la controlul fizic şi antidrog persoane şi mărfuri, cu excepţia celui din urmă care a făcut parte din echipa mobilă a vămii.

La aceeaşi dată, au fost planificaţi în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa investigatorul sub acoperire G.G.G. care a fost repartizat de către şeful de tură al poliţiştilor, F.F.F., la postul control fizic al autoturismelor pe sensul de intrare în ţară şi poliţiştii F.F.F., I.I.I. (şef de grup şi coordonator Punct Trecerea Frontierei), R.R.R.R., O.O.O.O., U.U.U.U., K. şi I.

În tura respectivă, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali susmenţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 72 de baxuri de ţigări pentru care au primit mită suma totală de 3600 euro.

Astfel, în jurul orelor 20.00.00, a intrat în vamă L.L. care i-a spus investigatorului sub acoperire G.G.G. că o să vină cu „ceva”, iar la întrebarea acestuia din urmă câte baxuri de ţigări o să introducă în țară, cel prim menţionat a răspuns iniţial că are 5 baxuri după care a revenit, spunând că are 7 baxuri dar că va declara numai 5 „lasă mă, că nu mai (…) că ieri n-am furat nici un bax, am 7, da nu declar 7, de mă-ntorc cu ea înapoi!”, în final, „plătind” 250 euro.

Din discuţiile pe care investigatorul sub acoperire le-a avut cu lucrătorul vamal S.S.S. şi cu poliţistul I.I.I. a rezultat că au mai introdus în țară ţigări de contrabandă: M. (4 baxuri); o persoană de sex feminin neidentificată, care a „plătit” şi a spus că va reveni mai târziu când i se va aduce marfa; un traficant care a trecut cu două baxuri; un alt traficant neidentificat, care a fost oprit de către poliţistul I.I.I. pe motiv că „sunt camere” şi în privinţa căruia investigatorul sub acoperire a spus că transportă 4 baxuri de ţigări pentru care deja „a plătit”; un alt traficant care „i-a spus lucrătorului vamal K.K.K. că vrea să vină mai târziu însă acesta i-a răspuns că în intervalul orar 22.00.00 - 2.00.00 „este acţiune” (referindu-se la posibile controale din partea organelor abilitate ale statului).

Tot în jurul orelor 20.00.00 a intrat în vamă şi X.X.X.X.X.X. însoţit de o altă persoană, cu privire la cel prim menţionat, investigatorul sub acoperire exprimându-şi nemulțumirea că nu „a plătit”, însă I.I.I. a intervenit şi l-a asigurat pe investigator că traficantul „va plăti”, iar conducătorul autoturismului care transporta țigările pentru traficant a spus că a vorbit deja cu I.I.I. şi cu R.R.R.R., precum şi cu alţi poliţişti și le-a spus că va introduce în țară țigări de contrabandă (vol. 25, filele 375-389 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 20.26.00 au intrat în vamă un traficant neidentificat care a introdus în ţară un bax de ţigări și un alt traficant care a declarat că transportă 20 de cartuşe de ţigări.

La orele 20.59.00, în vamă au intrat: traficantul de ţigări X. căruia i s-a comunicat „sistarea activităţii” de introducere în ţară a ţigărilor de contrabandă începând cu orele 21.30.00 și faptul că marfa va intra în ţară mai târziu ; patru traficanţi de ţigări, neidentificaţi (cu câte 3 baxuri, 2 baxuri, un bax şi respectiv 20 de cartușe de ţigări, vol. 25, filele 398-404 dosar urmărire penală); un traficant neidentificat care avea 5 baxuri de țigări pe care le transportă în două autoturisme (vol. 25, filele 405-409 dosar urmărire penală) şi L.L. care a declarat că are 4 baxuri de țigări şi în privinţa căruia apelantul inculpat şi-a manifestat nemulţumirea, în prezența investigatorului sub acoperire, în sensul că nu a plătit suma de bani „datorată”, afirmație contrazisă de polițistul I.I.I. care a spus că traficantul a plătit, adăugând faptul că traficantul de ţigări X.X.X.X.X.X. mai are de plătit două baxuri de țigări. În timpul discuţiei dintre cei doi care a avut loc în jurul orelor 21.25.00, au intrat în vamă un traficant neidentificat care a declarat că are 20 cartuşe de ţigări şi un altul care a declarat că are 4 baxuri de ţigări (vol. 25, filele 410-412 dosar urmărire penală).

La scurt timp, în vamă au intrat un bărbat care transporta ţigări pentru X.X.X.X.X.X. şi care „a plătit” pentru cele două baxuri de țigări introduse în țară anterior (la care a făcut referire I.I.I.) și un alt traficant care transporta ţigări de contrabandă pentru Z.Z.Z.Z.Z. (având asupra sa 6 baxuri cu ţigări), cel din urmă spunându-i investigatorului sub acoperire că a discutat cu o persoană, referindu-se la un funcționar din vamă, fără a-l nominaliza și au convenit să plătească doar pentru 4 baxuri (vol. 25, filele 413-423 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 23.55.00 în toneta vameşilor în care se aflau K.K.K. şi apelantul inculpat (acesta din urmă aflase în jurul orelor 22.35.00 de la investigatorul sub acoperire că traficantul de țigări X.X.X.X.X.X. a introdus în țară ţigări de contrabandă în două autoturisme) a intrat un traficant rămas neidentificat care a „plătit” pentru 40 de cartuşe de ţigări (vol. 25, filele 424-426 dosar urmărire penală); în jurul orei 1.00.00, un alt traficant a afirmat că i-a remis lucrătorului vamal K.K.K. banii pentru 6 baxuri de ţigări de contrabandă; un altul a declarat că are 7 baxuri de ţigări, lucrătorul vamal S.S.S. spunându-i că trebuie să plătească numai pentru 3 baxuri (vol. 25 filele 427-429 dosar urmărire penală).

Spre sfârşitul programului, în jurul orei 6.00.00, un traficant de ţigări a intrat în toneta vameşilor și i-a dat lui K.K.K. 70 de euro, fiind urmat de un altul care a plătit pentru un bax de ţigări; un al treilea traficant de ţigări a vrut să plătească suma datorată cu titlu de mită însă a fost apostrofat de către K.K.K. pe motiv că „dă” banii în faţa camerei. În continuare, K.K.K. a primit bani de la o traficantă rămasă neidentificată, care transporta un bax de ţigări (vol. 25, filele 430-432 dosar urmărire penală), iar la ora 7 noiembrie 00, P.P.P.P. a intrat în vamă cu 5 baxuri de ţigări pentru care a plătit 250 euro (vol. 25 filele 435-437 dosar urmărire penală).

Suma totală primită cu titlu de mită în cuantum de 3.600 euro a fost împărţită între poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, rezultând (după ce au fost scăzuţi 50 euro care urmau să fie remiși agentului de poliţie L.L.L., şeful postului de poliţie Moraviţa pentru ca acesta să nu controleze autoturismele ce tranzitau localitatea Moravița despre care el și colegii săi de la poliția rutieră aveau date că transportă țigări de contrabandă) pentru fiecare categorie de funcționari câte 1.750 euro, bani care apoi au fost împărţiţi între poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, fiecăruia, inclusiv apelantului inculpat, revenindu-i câte 583 euro.

În data de 22 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu lucrătorii vamali K.K.K. şi R.R.R., având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora.

La aceeaşi dată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea investigatorul cu identitate reală O.O. care a fost desemnată şef de tură şi agenţii de poliţie T.T., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., N.N.N.N.N., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A. şi B.B.B.B.B.

Poliţiştii de frontieră şi vameşii sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 14 baxuri şi 40 de cartușe de ţigări, primind în schimb, cu titlu de mită, suma de 740 euro.

Astfel, în vamă au venit un cetăţean sârb căruia investigatoarea i-a spus că nu-i permite să intre în ţară deoarece transporta ilegal ţigări, însă în discuţie au intervenit vameşul R.R.R. care a spus că persoana respectivă „e de încredere” „Da, e de (…) îi de-a casei, îi de-a casei” şi inculpatul A.A.A. care a rugat-o pe investigatoare să permită unei alte persoane să intre cu ţigări de contrabandă în ţară „Acum mai lasă-l şi pe el şi gata, acum dacă-i toată lumea, atunci dă-i în (…). Asta-i de când e vama aicea (…)”. Și lucrătorul vamal K.K.K. a intervenit pe lângă investigatoare pentru a-i permite unui alt traficant de ţigări să intre în țară „Lasă-l că are ţigări, nu vedeţi că arată (…)”.

Spre sfârşitul programului, poliţiştii de frontieră V.V.V.V. şi T.T. i-au spus investigatoarei să meargă la apelant şi să împartă banii colectaţi în ziua respectivă. În final, fiecărui lucrător vamal, inclusiv apelantului inculpat, i-au revenit câte 370 euro (vol. 28, filele 33-40, 43-44, vol. 8, filele 242-245 dosar urmărire penală).

La data de 24 septembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de mic Trafic Foeni II, împreună cu lucrătorul vamal Y.

La aceeaşi dată, în Punctul de Mic Trafic Foeni II şi-au desfăşurat activitatea şi poliţiştii L.L.L.L.L. şi U.U.U.U.U.U.U., E.E.E.E.E., C.C.C.C.C., G.G.G.G.G., F.F.F.F.F., E.E.E.E. şi D.D.D.D.D.

În timpul programului, în tura respectivă au intrat în ţară, din Serbia, mai multe persoane care aveau ascunse în autoturisme ţigări şi alcool peste limita legală admisă pentru a se dispune scutire de taxe vamale, T.V.A. şi accize (vol. 39 filele 244-302, vol. 38, filele 51-52 dosar urmărire penală), după cum urmează:

- la ora 14.00.49, în Punctul de Mic Trafic Foeni II s-a prezentat A.A.A.A.A.A., însoţită de B.B.B.B.B.B. cu autoturismul, înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 14 ianuarie 19, care în discuţiile cu agenţii de poliţie D.D.D.D.D. şi S.S.S.S.S.S.S.S., au afirmat că „fac pârtie”( cele două făceau parte dintr-o reţea de traficanţi de ţigări care veneau în vamă pentru a „plăti” ţigările pe care le traficau şi pentru a angaja cărăuşii ce transportau țigări din Serbia în România). Traficanta de țigări A.A.A.A.A.A. a avut discuții cu: cetăţeanul sârb x căruia i-a spus că se apropie de localitatea Krajisnik din Serbia pentru a lua „marfa” : „La noi e bine, bine, bine”, întrebându-l totodată „La voi la fel?”; cu o persoană rămasă neidentificată căreia îi reproşa că stă acasă când „se lucrează” (adică se permite accesul în țară cu țigări de contrabandă) și cu x care i-a solicitat „să-i facă şi ei drum” (vol. 39, filele 346-380 dosar urmărire penală).

- la ora 10.17.19, în Punctul de Mic Trafic Foeni II au intrat H.H.H.H.H. şi F.F.F.F.F.F.F.F.F., cu autoturismul, în care aveau ascunse 25 cartuşe de ţigări, ocazie cu care cel prim menţionat le-a spus apelantului şi colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. că persoana care îl însoţește urmează să mai facă un transport cu țigări cu același autoturism după ce descarcă ţigările în primul sat (F.F.F.F.F.F.F.F.F. figurează că a intrat în ţară de două ori la data sus-menţionată, vol. 39 fila 306 dosar urmărire penală). La ora 10.24.02, apelantul inculpat i-a înmânat colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. suma de 20 euro primită de la traficanţii de ţigări pentru a o depozita în locul în care erau ascunşi banii colectaţi pe parcursul zilei.

- în cursul aceleiaşi zile, la orele 13 august 32, I.I.I.I.I. şi G.G.G.G.G.G.G.G.G. s-au prezentat în vamă la volanul autoturismelor, fiecare transportând câte 40 de cartuşe de ţigări (vol. 39, filele 309-311 dosar urmărire penală);

- la orele 13.24.25 au intrat în vamă M.M.M.M.M.M.M.M., însoţit de N.N.N.N.N.N.N.N., cu autoturismul, având 40 cartuşe de ţigări;

- la orele 13.41.03, în vamă a intrat cetăţeanul sârb H.H.H.H.H.H.H.H.H., la volanul autoturismului, în care erau ascunse ţigări de contrabandă și care a avut o discuţie în limba sârbă cu lucrătorul vamal Y. și colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L., ocazie cu care Y. a tradus cele afirmate de traficant care vorbea în limba sârbă „Zice numai doi sunt în spate şi eu l-am întrebat dacă are unde să se ducă, să nu meargă să-ntrebe cine cumpără!”( vol. 39, fila 314 dosar urmărire penală);

- la orele 13.48.30 în vamă au intrat cetăţenii sârbi I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi J.J.J.J.J.J.J.J.J. cu autoturismul (vol. 39, filele 314-316 dosar urmărire penală);

- la orele 13.53.59, în vamă a intrat B.B.B.B.B.B. însoţită de A.A.A.A.A.A. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K., cu autoturismele, ocazie cu care cea prim menţionată, după ce a declarat apelantului inculpat, lucrătorului vamal Y. şi colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L., că în autoturism are un bax de ţigări ascuns în locul destinat roţii de rezervă s-a interesat dacă în vamă sunt montate camere de luat vederi, propunându-le poliţiştilor de frontieră, ca pe viitor, în schimbul unor sume de bani pe care era dispusă să le plătească, să nu o mai înregistreze în evidenţele de intrare în ţară „No, dacă se poate! Sunt şi eu drăguţă, vin cu bere rece”;

- la orele 14.00.31 în vamă au intrat J.J.J.J.J., însoţit de L.L.L.L.L.L.L.L.L., cu autoturismul, în care avea ascunse 10 cartuşe de ţigări (vol. 39, fila 319 dosar urmărire penală);

- la orele 14 februarie 09 a intrat în vamă K.K.K.K.K., cu autoturismul, care a declarat că transportă ţigări de contrabandă şi că îi cunoaşte pe apelant şi pe colegul său, vameşul Y.: „Păi, ne mutăm cum merg poliţiştii şi vameşii, aşa, după ei”, afirmaţie confirmată de Y. „După soare! Unde e rost de ceva (…)”. Cu aceeaşi ocazie traficanta a cerut acordul vameşilor pentru a reveni în aceeaşi zi cu un nou transport de ţigări, obţinând aprobarea apelantului inculpat: „Da. Non-stop suntem, până la ora 08:00.00” (vol. 39, fila 320 dosar urmărire penală);

- la orele 14 iulie 10, o persoană rămasă neidentificată a intrat în vamă cu un autoturism în care se aflau 30 de cartuşe de ţigări şi care a plătit o sumă de bani apelantului inculpat pentru ca acesta să-i permită să intre în țară cu țigările de contrabandă (vol. 39, fila 263 dosar urmărire penală);

- la orele 14.13.27 au intrat în vamă cetăţenii sârbi M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi N.N.N.N.N.N.N.N.N., cu autoturismele, în care transportau ţigări de contrabandă;

- la orele 15.21.41 a intrat în vamă un cetăţean sârb, rămas neidentificat, cu o autoutilitară de culoare albă în care avea ascunse ţigări de contrabandă;

- la orele 15.32.09, în vamă au intrat R.R.R.R.R., S.S.S.S.S. şi O.O.O.O.O.O.O.O.O. cu autoturismele (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 15:32:09), (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 15:33:01) și (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 15:44:24), în care transportau ţigări de contrabandă și au spus lucrătorului vamal Y. că pentru marfa respectivă datorează 130 euro, dar au plătit efectiv 50 de euro deoarece diferenţa de 80 de euro au „plătit-o” pentru mâncarea adusă vameşilor şi poliţiştilor de frontieră „Optzeci de euro. Da’ na! Am mai pus cincizeci şi suntem trei maşini” (vol. 39, filele 322-323 dosar urmărire penală);

- la orele 16.17.06, în vamă a intrat P.P.P.P.P.P.P.P.P., însoţită de R.R.R.R.R.R.R.R.R., cu autoturismul (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 16:20:44), având 2 baxuri de ţigări ascunse în locul roţii de rezervă a maşinii (vol. 39, fila 324 dosar urmărire penală);

- la orele 16.19.07, P.P.P.P.P.P.P.P. a intrat în vamă la volanul autoturismului, având ascunse 20 de cartuşe de ţigări pe care, potrivit propriilor susţineri, le transporta pentru D.D.D.D.D. (vol. 39, fila 325 dosar urmărire penală);

- la orele 16.49.42 în vamă a intrat o persoană neidentificată cu un autoturism în care erau ascunse ţigări de contrabandă şi care la solicitarea apelantului inculpat a lăsat pe scaunul şoferului o sumă de bani pe care F. şi-a însuşit-o (vol. 39 fila 326 dosar urmărire penală);

- la orele 16.55.35 au intrat în vamă S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T. cu autoturismul, înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la orele 17 martie 22 în care erau ascunse 3 cartușe de ţigări pentru care au plătit 15 lei deşi lucrătorul vamal Y. pretinsese 20 lei (vol. 39, fila 329 dosar urmărire penală);

- la orele 16.56.33, în vamă a intrat U.U.U.U.U.U.U.U.U. cu autoturismul (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 17:04:32), în care transporta, potrivit declaraţiilor date în faţa lucrătorului vamal Y. şi agentului de poliție L.L.L.L.L., 15 cartuşe de ţigări (vol. 39, fila 327 dosar urmărire penală);

- în intervalul orar 16.54.50 - 16.55.40, în vamă au intrat mai multe persoane rămase neidentificate cu autoturisme în care erau ascunse 10 şi respectiv 25 cartuşe de ţigări (vol. 39, fila 272 dosar urmărire penală);

- la orele 17.21.38, în vamă a intrat V.V.V.V.V.V.V.V.V., cu autoturismul (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 17:26:27) în care avea ascunse, potrivit declaraţiei date în faţa lucrătorului vamal Y., 20 cartuşe de ţigări (vol. 39, fila 328 dosar urmărire penală);

În intervalul orar 17.51.29–18.00.48, colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. a mers împreună cu lucrătorul vamal Y. în autoturismul acestuia şi au numărat suma de bani colectată cu titlu de mită, rezultând 1840 euro şi 430 lei, bani care au fost împărţiţi în mod egal între vameşi şi poliţiştii de frontieră, fiecărei categorii de funcționari revenindu-i câte 920 euro şi 215 lei (vol. 39, filele 328-331 dosar urmărire penală).

O a doua operaţiune de împărţire a banilor primiţi cu titlu de mită de la traficanţii de ţigări care au intrat în ţară după orele 18.00.00, a avut loc în intervalul 19.54.15 - 19.58.33 și a fost realizată tot de către lucrătorul vamal Y. şi colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L., rezultând 550 euro, bani care au fost împărţiţi în mod egal între vameşi şi poliţişti, fiecăruia revenindu-i câte 265 euro.

Situaţia de fapt mai sus prezentată rezultă din declaraţiile colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L., ale colaboratorilor cu nume de cod U.U.U.U.U.U.U., A.A.A.A.A.A.A.A. și S.S.S.S.S.S.S.S., ale vameşilor și poliţiştilor de frontieră planificaţi în tura respectivă, inclusiv din declaraţiile date de către apelant (vol. 14, filele 297-305, vol. 16 filele 13-29, vol. 18, filele 119-135, 218-230, 388-404, vol. 41 filele 352-375 dosar urmărire penală).

La data de 7 noiembrie 2010, apelantul inculpat a fost de serviciu în Punctul de Mic Trafic Foeni II împreună cu lucrătorul vamal M.M.M.M.M. şi poliţiştii L.L.L.L.L., O.O.O.O.O., C.C.C.C.C., U.U.U.U.U.U.U., N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S. şi D.D.D.D.D.

Din declaraţiile apelantului inculpat care se coroborează cu declaraţiile celorlalţi poliţişti de frontieră, ale vameşului M.M.M.M.M. şi ale colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. și cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în data de 7 noiembrie 2010 au intrat în ţară, din Serbia, mai multe persoane care aveau ascunse ţigări de contrabandă în autoturisme, în cantităţi peste limita legală admisă pentru scutire de taxe vamale, T.V.A. şi accize (vol. 41, filele 67-79, vol. 38 filele 88-92 dosar urmărire penală).

Astfel:

- la orele 00 ianuarie 30 în vamă s-au prezentat R.R.R.R.R. cu autoturismul și S.S.S.S.S. cu autoturismul, în care aveau ascunse câte 50 cartuşe de ţigări (vol. 41, filele 84-86 dosar urmărire penală).

Referitor la cei doi traficanţi de ţigări, rezultă că apelantul inculpat l-a întrebat pe colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. dacă au „plătit”, „.le-ai rezolvat pe astea două?”, răspunsul celui din urmă fiind în sensul că a primit de la R.R.R.R.R., 250 lei, bani pe care i-a predat apelantului (vol. 41, filele 78-79 dosar urmărire penală).

Activitatea vameşilor şi poliţiştilor de frontieră de a permite intrarea în ţară a traficanţilor de ţigări a continuat pe întreaga durată a turei respective, suma totală colectată cu titlu de mită fiind de 1680 euro şi 80 lei care a fost împărţită în mod egal între vameşi şi poliţişti, apelantului inculpat revenindu-i 850 de euro, bani pe care și i-a însușit.

La data de 11 noiembrie 2010, apelantul inculpat care şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Mic Trafic Foeni II împreună cu lucrătorul vamal M.M.M.M.M. şi agenţii de poliţie O.O.O.O.O., L.L.L.L.L., C.C.C.C.C., U.U.U.U.U.U.U. şi P.P.P.P.P., coordonatorul de tură fiind N.N.N.N.N., au permis mai multor persoane, cetăţeni sârbi, să introducă în ţară ţigări ascunse în autoturisme, peste limita legală ce permitea scutire de taxe vamale, T.V.A. şi accize.

Astfel:

- începând cu ora 10.50.43, V.V.V.V.V. a intrat în vamă de 3 ori în aceeaşi zi, de fiecare dată cu un alt autoturism, în care avea ascunse câte 3 baxuri de ţigări de contrabandă, fiind urmat de alte două autoturisme conduse de F.F.F.F.F.F., respectiv de X.X.X.X.X. în care erau ascunse câte 3 baxuri de ţigări, pentru întreaga cantitate de ţigări fiind dată cu titlu de mită apelantului inculpat suma de 750 euro (vol. 41, filele 138, 150 dosar urmărire penală);

- la orele 00 martie 14 a intrat în vamă X.X.X.X.X.X.X.X.X. cu autoutilitara, în care transporta ţigări de contrabandă şi care a remis funcționarilor din vamă suma de 480 lei cu titlu de mită, aspect ce rezultă din discuţia purtată în mediu ambiental de apelant cu colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. (vol. 41, fila 141 dosar urmărire penală);

- la orele 00 august 45, în Punctul de Mic Trafic Foeni II s-au prezentat T.T.T.T.T. însoţit de I.I., cu autoturismul în care erau ascunse mai multe cartuşe de ţigări, fiind urmaţi de U.U.U.U.U., care conducea autoturismul, de B.B.B.B.B.B.B.B. care conducea un autoturismul şi de V.V.V.V. care conducea un autoturismul, autoturisme în care erau ascunse mai multe cartuşe de ţigări (vol. 41, filele 152-153 dosar urmărire penală).

Imediat ce a intrat în Punctul de Mic Trafic Foeni II, I.I. a discutat iniţial cu Popa Ion - coordonatorul poliţiştilor - apoi cu colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. și i-a spus acestuia că va „plăti” numai pentru ţigările de contrabandă transportate în autoturismele. În ce-l priveşte pe T.T.T.T.T., acesta a spus colaboratorului că pentru el va „plăti” U.U.U.U.U. „Frate-meu, I.I. este separat, bulgarii separat!” (vol. 41, filele 150-161 dosar urmărire penală).

Din discuţia pe care apelantul inculpat a avut-o cu colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. la orele 00.16.37 rezultă că primul a primit de la cel de-al doilea suma de 300 euro pe care au „plătit-o” cu titlu de mită I.I. şi U.U.U.U.U. „Trei sute, I.I. mi-o dat o sută, bulgarul mi-o dat două sute”, (vol. 41, filele 139, 154 dosar urmărire penală).

Suma totală colectată în tura din data de 11 noiembrie 2010 a fost de 1260 euro şi 430 lei din care apelantul inculpat a dat colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. „partea” poliţiei de frontieră în cuantum de 630 euro, apelantul inculpat însușindu-și 425 euro.

În ce privește infracțiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată, din evaluarea materialului probator anterior menționat, Înalta Curte reține în acord cu concluzia la care a ajuns instanța de fond, că apelantul inculpat în coautorat cu vameșii și cu complicitatea polițiștilor de frontieră au introdus în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, țigări de contrabandă după cum urmează: 40 de baxuri de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, în data de 4/5 noiembrie 2010; 73 de baxuri și 20 cartușe de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, în data de 15 noiembrie 2010; 80 de baxuri și 10 cartușe de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, în data de 16/17 noiembrie 2010; 117 baxuri și 2 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei în data de 19 noiembrie 2010; 72 de baxuri de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei în data de 20/21 noiembrie 2010; 14 baxuri și 40 cartușe de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei în data de 22 ianuarie 2011, fapte comise în realizarea scopului urmărit de inculpat prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Din evaluarea materialului probator la care s-a făcut referire în cele ce preced mai rezultă că în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, K.K.K., T., K.K.K.K., S.S.S. şi R.R.R., cu poliţiştii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa S., I.I.I., F.F.F., E.E.E.E., C.C.C.C., J.J.J., R.R.R.R., H.H.H.H., G.G.G.G., K., U.U.U.U., I., F.F.F.F., N.N.N.N., T.T.T.T., I.I.I.I., O.O.O.O., V.V.V.V. şi T.T., cu şeful postului de Poliţie Moraviţa - L.L.L., cu agentul de poliţie, în cadrul Poliţiei Rutiere Deta, M.M.M. şi cu traficanţii de ţigări B., T.T.T., E., Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y., L.L., S.S.S.S., P.P.P.P., M. şi R., în mod coordonat, fiecare asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obținerea de beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

De asemenea, Înalta Curte reţine din materialul probator la care s-a făcut referire cu ocazia analizării acuzaţiei de luare de mită că apelantul inculpat în perioada septembrie - noiembrie 2010 a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Punctul de Mic Trafic Foeni II, poliţişti din Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliției de Frontieră Cruceni - Punctul de Mic Trafic Foeni II şi din persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali Y. şi M.M.M.M.M., cu poliţiştii de frontieră C.C.C.C.C., F.F.F.F.F., E.E.E.E.E., G.G.G.G.G., N.N.N.N.N., O.O.O.O.O. şi P.P.P.P.P., cu şeful postului de Poliţie Moraviţa, agentul de poliție L.L.L., cu M.M.M. - agent de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta, precum şi cu traficanţii de ţigări A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B., I.I., U.U.U.U.U., C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E., V.V.V.V.V. şi F.F.F.F.F.F., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Împrejurarea că în cursul procesului penal inculpatul Y. a decedat și că Dorobanțu Emil nu a fost cercetat în cauză este lipsită de relevanță sub aspectul angajării răspunderii penale a apelantului inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 (PUNCTUL DE MIC TRAFIC Foeni II) în contextul în care s-a dovedit că apelantul inculpat cu intenție a aderat la grupul infracțional organizat, constituit din polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali ce își desfășurau activitatea în Punctul de Mic Trafic Foeni II, asumându-și anumite sarcini în așa fel încât, împreună cu ceilalți lucrători vamali și polițiști de frontieră să obțină beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor de corupție și de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate apelantului inculpat, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita bună a apelantului inculpat anterior săvârșirii infracțiunilor, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016) care, chiar dacă nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei circumstanțe atenuante, Înalta Curte apreciază că în favoarea apelantului se justifică reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte, neidentificând acele elemente care să conducă la concluzia că pronunțarea condamnării ar constitui un avertisment pentru apelant și chiar fără executarea efectivă a sancțiunii, respectiv,prin aplicarea art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, acesta nu va mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpata I.I., Înalta Curte reţine că este fondat numai din perspectiva criticilor vizând individualizarea judiciară a pedepselor la care a fost condamnată pentru infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată cu referire expresă la cuantumul acestora și al pedepsei rezultante pe care urmează să o execute.

Prealabil, analizării criticilor formulate de inculpată, referitoare la greșita sa condamnare pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și dare de mită, se impune a se face precizarea că în cursul urmăririi penale aceasta a recunoscut faptele de dare de mită din datele de 22 septembrie 2010, 5 noiembrie 2010 și 11 noiembrie 2010 (vol. 76 fila 495), recunoaştere asupra căreia a revenit în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond şi în faţa instanţei de apel.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penale nu conferă declaraţiilor date în faza de urmărire penală valoare probatorie superioară celor date în cursul cercetării judecătoreşti, însă, pentru a fi înlăturate declaraţiile date la procuror trebuie ca revenirea să fie susţinută de o motivaţie rezonabilă. Or, apelanta inculpată a declarat în faţa instanţei că motivul pentru care a recunoscut faptele la procuror a fost acela că era foarte stresată deoarece nu a mai fost cercetată penal şi că a urmat sfatul avocatului său de a adopta o poziţie de sinceritate, susţineri care în mod corect au fost înlăturate de instanţa de fond, nefiind confirmate de nicio probă administrată în cauză. În plus, declarațiile date de inculpată în cursul urmăririi penale se coroborează cu probele administrate în cauză la care se va face referire în cele ce urmează.

În ce priveşte faptele pentru care apelanta inculpată a fost trimisă în judecată, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator care, contrar susținerilor apărării, a fost administrat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, că există în materialitatea lor și au fost comise de aceasta cu forma de vinovăție cerută de lege.

Referitor la primul act material ce intră în conținutul infracţiunii continuate de dare de mită comisă în P.M.F. Foeni II, Înalta Curte reţine că în data de 22 septembrie 2010, apelanta inculpată a introdus în ţară prin Punctul de Mic Trafic Foeni II, 20 cartuşe de ţigări și a „plătit” suma de 20 euro lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră pentru ca aceştia să nu-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravenţiilor sau a infracţiunilor la regimul vamal.

Astfel, la orele 14 mai 06, apelanta inculpată însoţită de numiții C.C.C.C.C.C.C.C. şi C.C.C.C.C.C.C.C. s-a prezentat în Punctul de Mic Trafic Foeni II cu autoturismul de culoare roşie, (înregistrat în evidenţele de intrare în ţară la ora 14 septembrie 00) în care, potrivit propriei declarații date în faţa lucrătorului vamal E.E.E.E.E. erau ascunse într-o geantă 20 cartuşe de ţigări „Douăzeci! Aici în geantă (…)” (vol. 39, filele 94-95 dosar urmărire penală).

Tot la data de 22 septembrie 2010, apelanta inculpată a intrat în ţară prin Punctul de Mic Trafic Foeni II şi la orele 20 decembrie 16, cu acelaşi autoturism în care transporta țigări de contrabandă (vol. 39, filele 7-11 dosar urmărire penală).

Activitatea infracțională a apelantei inculpate rezultă din declarațiile colaboratorilor cu nume de cod L.L.L.L.L. și U.U.U.U.U.U.U. (vol. 38, filele 37-38 dosar urmărire penală), procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 39, filele 35-36 dosar urmărire penală) și planșele foto (vol. 39, filele 94-95 dosar urmărire penală) care se coroborează cu declarațiile date de inculpată în cursul urmăririi penale (vol. 76, fila 500 dosar urmărire penală).

În ce priveşte ce-l de-al doilea act material ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de dare de mită, Înalta Curte reţine că în ziua de 5 noiembrie 2010 apelanta inculpată a introdus în ţară prin Punctul de Mic Trafic Foeni II, 40 cartuşe de ţigări de contrabandă și a „plătit” vameşilor şi poliţiştilor de frontieră 40 de euro pentru ca aceştia să nu-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal comise în raza lor de competenţă.

Activitatea infracțională a apelantei inculpate rezultă din declarațiile colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. în care se menționează că în tura respectivă vameșii au permis mai multor persoane să intre în țară cu țigări de contrabandă, suma totală colectată de aceștia cu titlu de mită - 725 euro - fiind dată colaboratorului cu nume de cod A.A.A.A.A.A.A.A. (vol. 38, fila 84 dosar urmărire penală); procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental (vol. 41, filele 16-17 dosar urmărire penală) și planșele foto din care rezultă că apelanta inculpată a fost prezentă în data de 5 noiembrie 2010 în Punctul de Trecere a Frontierei Foeni II, mijloace de probă care se coroborează cu declarația dată de inculpată în cursul urmăririi penale, în prezența apărătorului ales.

În concret, la data de 5 noiembrie 2010, orele 00.00.36, apelanta inculpată I.I. s-a prezentat în Punctul de Mic Trafic Foeni II cu autoturismul de culoare roşie, fiind urmată de B.B.B.B.B.B.B.B., fiul său, care se afla la volanul unui alt autoturism şi de numitul C.C.C.C.C.C.C.C. şi C.C.C.C.C.C.C.C., posesori ai autoturismului, autoturisme înregistrate în evidenţele de intrare în ţară la orele 14.53.35; 14.57.17 şi 14.56.31 şi în care transportau ţigări de contrabandă. Pentru întreaga cantitate de ţigări transportate în cele trei autoturisme, apelanta inculpată a „plătit” suma de 30 de euro colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. (poliţist), în prezenţa lucrătorului vamal E.E.E.E.E.E.E., afirmând că vameşilor le plătise deja 40 euro „Le-am dat pe drum, patruzeci (…)” (vol. 41, filele 27-29 dosar urmărire penală).

În ce priveşte cel de-al treilea act material ce intră în conținutul infracţiunii de date de mită comisă în formă continuată, se reţine că în ziua de 11 noiembrie 2010, apelanta inculpată a introdus în ţară, prin Punctul de Mic Trafic Foeni II, 50 cartuşe de ţigări pentru care a „plătit” lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră suma de 60 de euro pentru ca aceştia să nu-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu constând în efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravenţiilor sau a infracţiunilor la regimul vamal şi să-i faciliteze introducerea frauduloasă a mărfii în ţară.

Astfel, la data sus-menţionată, orele 00 august 45, în Punctul de Trecere a Frontierei Foeni II s-a prezentat T.T.T.T.T. însoţit de apelanta inculpată, cu autoturismul, în care erau ascunse ţigări de contrabandă. La orele 00 decembrie 23, sus-numiţii au fost urmaţi de U.U.U.U.U. care conducea autoturismul, de B.B.B.B.B.B.B.B., fiul apelantei inculpate, care conducea un alt autoturism şi de V.V.V.V., care conducea un autoturism, autoturisme în care erau ascunse ţigări de contrabandă (vol. 4, filele 152-153, 160 dosar urmărire penală).

Iniţial, apelanta inculpată a discutat cu N.N.N.N.N., coordonatorul poliţiştilor de frontieră din tura respectivă, după care s-a îndreptat către colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. căruia i-a spus, în prezenţa lui T.T.T.T.T., că ea „plăteşte” pentru țigările transportate în autovehicule (vol. 41, fila 150 dosar urmărire penală).

Din discuţia pe care lucrătorul vamal F. a avut-o cu colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. la orele 00.16.37 rezultă că apelanta inculpată a „plătit” vameșilor suma de 100 euro „ Trei sute, I.I. mi-o dat o sută; bulgarul mi-o dat două sute” (vol. 41, filele 139, 154 dosar urmărire penală).

Activitatea infracțională desfășurată de apelanta inculpată rezultă din declarația colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. (vol. 38, filele 106-107 dosar urmărire penală) și din procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental de către L.L.L.L.L. cu lucrătorii vamali și cu apelanta inculpată (vol. 41, filele139, 150 dosar urmărire penală), mijloace de probă care se coroborează cu declarațiile date de inculpată în cursul urmăririi penale în care a recunoscut fapta.

Referitor la infracţiunea de dare de mită comisă în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, Înalta Curte reţine că în declarațiile date în faza de urmărire penală, apelanta inculpată a recunoscut toate cele 4 acte materiale (vol. 76, fila 500 dosar urmărire penală), recunoaștere asupra căreia a revenit la instanța de fond și cu ocazia audierii de către instanța de apel. Declarațiile date de inculpată în cursul cercetării judecătorești urmează a fi înlăturate, fiind contrazise de probele administrate în cauză la care se va face referire în cele ce urmează.

În concret, în noaptea de 12/13 decembrie 2010, apelanta inculpată a introdus în ţară 20 cartuşe de ţigări pentru care a „plătit” vameşilor şi poliţiştilor de frontieră planificaţi în tura respectivă suma de 20 euro pentru ca aceştia, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, să-i faciliteze introducerea frauduloasă a mărfii în ţară.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţia dată de acesta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, mijloace de probă care se coroborează cu declaraţia apelantei inculpate dată în cursul urmăririi penale rezultă că în noaptea de 12/13 decembrie 2010, în vamă a intrat autoturismul condus de I.I. şi că aceasta i-a remis poliţistului H.H.H.H.H.H.H., colegul investigatorului, suma de 20 euro cu titlu de mită pentru a-i permite să introducă ÎN ţară ţigări de contrabandă (vol. 8, filele 21-38, 54-58, vol. 27 fila 85, vol. 42, fila 181 dosar urmărire penală).

Referitor la cel de-al doilea act material ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de dare de mită, se reţine că la data de 15 decembrie 2010, apelanta inculpată a introdus în ţară prin Punctul De Trecere a Frontierei Moraviţa 20 cartuşe de ţigări şi a „plătit” lucrătorilor vamali şi polițiștilor de frontieră suma de 20 euro pentru ca aceştia, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, să-i faciliteze introducerea mărfii în ţară, în mod fraudulos.

Astfel, din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M. și din declaraţia acestuia, mijloace de probă care se coroborează cu declaraţia apelantei inculpate dată în faza de urmărire penală rezultă că în data de 15 decembrie 2010, în vamă s-a prezentat apelanta inculpată la volanul autoturismului, în care avea ascunse ţigări de contrabandă şi i-a dat poliţistului N.N.N.N.N.N., care o cunoştea, 20 de euro pentru a-i permite să intre în ţară cu ţigările (vol. 8, filele 34, 97, vol. 27 filele 97-98, vol. 27 filele 142, 181 dosar urmărire penală).

De asemenea, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mod ambiental rezultă că în timp ce investigatorul și polițistul N.N.N.N.N.N., cunoscut cu numele de „Feri” se aflau într-o gheretă, apelanta inculpată le-a remis o sumă de bani (20 de lei sau de euro), că inculpata era cunoscută de polițist, obișnuia să vină în vamă cu autoturismul, pe care îl conducea ea sau fiul său, B.B.B.B.B.B.B.B. și că în momentul remiterii banilor polițistul i-a mulțumit traficantei (vol. 27, filele 97-98 dosar urmărire penală).

În ce priveşte cel de-al treilea act material ce intră în conținutul infracţiunii continuate de dare de mită, se reţine că în noaptea de 20/21 decembrie 2010 apelanta inculpată a introdus în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa ţigări de contrabandă (o cantitate nedeterminată) pentru care a remis lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră suma de 100 lei pentru ca aceştia, prin neîndeplinirea îndatoririlor privitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor vizând constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, să-i faciliteze introducerea în țară a mărfii în mod fraudulos.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, mijloace de probă care se coroborează cu declaraţia apelantei inculpate dată în faza de urmărire penală rezultă că în noaptea de 20/21 decembrie 2010, aceasta a introdus în ţară un bax de ţigări ascuns în autoturism pentru care a plătit vameşilor şi poliţiştilor suma de 100 lei (vol. 8, filele 72-88, 92-95, vol. 27 filele 138-145 dosar urmărire penală).

În concret, investigatorul menționează că în intervalul orar 21.00.00-22.00.00, din autoturism a coborât un individ în jur de 30 de ani, identificat în persoana lui B.B.B.B.B.B.B.B. care a venit la el și în prezența colegului său, H.H.H.H.H.H.H., a spus că este „băiatul I.I.” și că urmează ca împreună cu mama lui să se deplaseze în Serbia să cumpere țigări, ocazie cu care i-a dat polițistului H.H.H.H.H.H.H. 100 de lei. Mai arată investigatorul că după aproximativ 15-20 de minute a venit și „Dana”despre care a aflat că este I.I., aceasta conducând un autoturism marca Logan pe care l-a lăsat în parcarea din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.

Din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că suma de 100 lei pe care polițistul H.H.H.H.H.H.H. a primit-o de la B.B.B.B.B.B.B.B. (fiul apelantei inculpate) reprezenta mita pentru țigările pe care acesta și apelanta inculpată urmau să le introducă fraudulos în țară și că cei doi foloseau două autoturisme, unul ca antemergător, „de umplutură”, potrivit celor spuse ce B.B.B.B.B.B.B.B., iar celălalt, în care transportau țigările de contrabandă.

În ce privește cel de-al patrulea act material ce intră în conținutul infracțiunii continuate de dare de mită, din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea de 28/29 decembrie 2010, apelanta inculpată a plătit vameșilor și polițiștilor de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița suma de 50 de euro pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu privind efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravențiilor și a infracțiunilor la regimul vamal și să-i permită să introducă în țară 50 cartușe de țigări de contrabandă.

Relevante pentru reținerea activității infracționale a apelantei inculpate din noaptea de 28/29 decembrie 2010 sunt procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M., declarațiile acestuia și procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care se coroborează cu declarația apelantei inculpate dată în cursul urmăririi penale din care rezultă că la data sus-menționată aceasta a introdus în țară țigări de contrabandă ascunse în autoturism și că a lăsat bani în toneta vameșilor pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu și să nu-i controleze autoturismul (vol. 27, filele 181-182, vol. 8, filele82-83 dosar urmărire penală).

În ce privește infracțiunea de contrabandă, din evaluarea materialului probator anterior menționat rezultă că apelanta inculpată a introdus în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal, în 3 rânduri, în decursul unui an, diferite cantități de țigări, având, raportat la fiecare transport în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 lei, respectiv, la datele de 12/13 decembrie 2010 (20 cartușe de țigări); 15 decembrie 2010 (20 cartușe de țigări) și 28/29 decembrie 2010 (un bax de țigări), fapte ce au fost comise în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte reţine că în perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, apelanta inculpată a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrătorii de poliţie de la Punctul de Mic Trafic Foeni II, vameşii din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, delegaţi la Punctul de Mic Trafic Foeni II şi alte persoane implicate în activităţi de contrabandă cu țigări, acționând în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă pentru a obține beneficii materiale. Apelanta inculpată s-a alăturat persoanelor din structura acestui grup infracțional ai cărui membri își corelau acțiunile așa încât să asigure introducerea în țară a țigărilor de contrabandă, colectarea sumelor de bani ce erau remise în baza unui tarif prestabilit, împărțirea banilor între cei care sprijineau desfășurarea activităților infracționale și asigurarea protecției traficanților pe traseele de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii și s-a integrat în activitatea desfășurată de grup, asumându-şi sarcinile de a coopera cu funcţionarii corupţi pentru asumarea unor riscuri minime de surprindere a lor în flagrant şi de dare către aceştia a unor sume de bani cu titlu de mită într-un anumit cuantum şi respectând modul de remitere dinainte stabilit.

De asemenea, în luna decembrie 2010, apelanta inculpată a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție de la Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, vameși din cadrul Biroului Vamal Moravița, precum și din persoane implicate în activități de contrabandă cu țigări acționând în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă pentru a obține beneficii materiale. Apelanta inculpată s-a alăturat persoanelor din structura acestui grup infracțional ai cărui membri își corelau acțiunile așa încât să asigure introducerea în țară a țigărilor de contrabandă, colectarea sumelor de bani ce erau remise în baza unui tarif prestabilit, împărțirea banilor între cei care sprijineau desfășurarea activităților infracționale și asigurarea protecției traficanților pe traseele de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii și s-a integrat în activitatea desfășurată de grup, asumându-şi sarcinile de a coopera cu funcţionarii corupţi pentru asumarea unor riscuri minime de surprindere a lor în flagrant şi de dare către aceştia a unor sume de bani cu titlu de mită într-un anumit cuantum şi respectând modul de remitere dinainte stabilit.

Referitor la susținerea apelantei inculpate în sensul că probele constând în folosirea investigatorilor cu identitate protejată, a investigatorilor cu identitate reală și a colaboratorilor acestora au fost obținute nelegal și că a fost provocată de investigatori, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Ordonanța din data de 3 septembrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. x/P/2010, în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000 și art. 2241, art. 2244 C. proc. pen. anterior, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a lucrătorului de poliție judiciară având nume de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 3 septembrie 2010 până la 2 octombrie 2010, inclusiv, măsură ce a fost prelungită prin Ordonanța din data de 1 octombrie 2010, pe o durată de 6 zile, de la data de 3 octombrie 2010 până la data de 8 octombrie 2010 (vol. 1, filele 74-76, 77-83 dosar urmărire penală).

În temeiul dispozițiilor legale anterior menționate, prin Ordonanța din 5 octombrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. x/P/2010, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a aceluiași lucrător de poliție judiciară, având numele de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 9 octombrie 2010, până la 7 noiembrie 2010, inclusiv, ulterior măsura fiind prelungită succesiv, pe durate de câte 30 de zile, conform ordonanțelor emise la datele de 5 noiembrie 2010, 7 decembrie 2010, 5 ianuarie 2011 (vol. 5, filele 1-4, 5-19, 32-35, 104-131 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul sub acoperire G.G.G. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 1, filele 84-139, vol. 7 dosar urmărire penală).

Prin ordonanța emisă de procuror la data de 14 decembrie 2010 s-a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, autorizarea folosirii în cauză a investigatoarei cu identitate reală O.O. (lucrător operativ de poliție în cadrul Inspectoratului Județean a Poliției de Frontieră Timiș care deținea calitate de organ de cercetare al poliției judiciare în baza Avizului nr. 3465/C/A/2010 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) pe o perioadă de 30 de zile, de la 15 decembrie 2010 până la 13 ianuarie 2011 (vol. 5, filele 56-79, 132-159 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatoarea cu identitate reală O.O. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 8, filele 201-329, 335-352 dosar urmărire penală).

Prin ordonanța emisă la data de 17 noiembrie 2010 s-a dispus în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000 autorizarea folosirii investigatorului cu identitate reală M.M. (lucrător operativ de poliție în cadrul Inspectoratului Județean a Poliției de Frontieră Timiș, care deținea calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare în baza Avizului nr. 3237/C/A/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) pe o perioadă de 30 de zile, de la 18 noiembrie 2010 la 17 decembrie 2010, inclusiv, măsură ce a fost prelungită succesiv de procuror în temeiul art. 26 ind.1 vol. (4) din Legea nr. 78/2000, pe perioade de câte 30 de zile, de la 18 decembrie 2010 la 16 ianuarie 2011 și de la 17 ianuarie 2011 până la data de 15 februarie 2011 (vol. 5, filele 20-31,80-103,160-188 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul cu identitate reală M.M. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 8, filele 1-200 dosar urmărire penală).

Prin Ordonanța nr. A/34/2010 emisă de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în Dosarul nr. x/D/P/2010, s-a autorizat folosirea în cauză, în conformitate cu disp. art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 508/2004, a investigatorului sub acoperire având nume de cod A.A.A.A.A.A.A.A. și a investigatorului sub acoperire cu nume de cod E.E.E.E., pentru o perioadă de câte 30 de zile, de la 9 septembrie 2010 la 8 octombrie 2010, măsură ce a fost prelungită succesiv, pe perioade de câte 30 de zile, prin Ordonanța din 9 octombrie 2010, de la 9 octombrie 2010 la 7 noiembrie 2010 și prin Ordonanța din 8 noiembrie 2010, de la 8 noiembrie 2010, la 7 decembrie 2010 (vol. 38, filele 14-19 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorii sub acoperire anterior menționați au dat declarații și au întocmit procese verbale (vol. 38, filele 36, 45, 55, 78, 109, vol. 41, filele 366-375 dosar urmărire penală).

Prin Ordonanța nr. A/36/2010 din data de 21 septembrie 2010 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, emisă în Dosarul nr. x/D/2010, procurorul a autorizat folosirea în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (1)și 2 din Legea nr. 508/2004, de la data de 21 septembrie 2010, până la data de 20 octombrie 2010 a investigatorului sub acoperire cu nume de cod A.A.A.A.A.A.A.A. și a colaboratorului sub acoperire cu nume de cod U.U.U.U.U.U.U., pentru o perioadă de 30 de zile, de la 21 septembrie 2010 la 20 octombrie 2010, măsură ce a fost prelungită prin ordonanța aceleiași unități de parchet din data de 21 septembrie 2010, pe o perioadă de 30 de zile, de la 21 octombrie 2010 la 19 noiembrie 2010 (vol. 38, filele 6-9). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul sub acoperire și colaboratorul au dat declarații și au întocmit procese verbale (vol. 38, filele 38, 44, 54, 56, 58, 60, 85, 87, 90, 94, 97, 105, 108, vol. 41, filele 366-367, 352-357 dosar urmărire penală).

Prin Ordonanța nr. A/37/2010 din 21 septembrie 2010 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism dată în Dosarul nr. x/D/P/2010 s-a autorizat folosirea în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 508/2004, a investigatorului sub acoperire având nume de cod A.A.A.A.A.A.A.A. și a colaboratorului sub acoperire având nume de cod L.L.L.L.L. pentru o perioadă de 30 de zile, de la 21 septembrie 2010 la 20 octombrie 2010, măsură ce a fost prelungită prin ordonanța din 21 octombrie 2010, pe o perioadă de 30 de zile, de la 21 octombrie 2010, la 19 noiembrie 2010 (vol. 38, filele 10-13 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul sub acoperire și colaboratorul au dat declarații și au întocmit procese verbale (vol. 38, filele 37, 43, 51-53, 57, 59, 67-77, 84, 86, 88-89, 93, 95-96, 104, 106-107, vol. 41, filele 358-367 dosar urmărire penală).

Rezultă că procurorul a autorizat folosirea investigatorilor sub acoperire sau a investigatorilor cu identitate reală prin ordonanțe motivate, prelungite succesiv pe perioada legală de câte 30 de zile, reținând că temeiurile care au determinat autorizarea s-au menținut, ordonanțe care cuprind mențiunile prev. de art. 261 alin. (5) din Legea nr. 78/2000.

În ce privește susținerea apelantei inculpate că a comis faptele la instigarea investigatorilor și a colaboratorilor acestora, Înalta Curte apreciază că în speța dedusă judecății nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea desfășurată de investigatori și colaboratorii acestora neputând fi subsumată noțiunii de „instigare” a inculpatei să săvârșească sau să continue comiterea faptelor penale de care este acuzată, în scopul obținerii de probe, așa cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate.

Sub acest aspect, Înalta Curte arată că, în conformitate cu jurisprudența instanței de contencios european referitoare la art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și cu dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea instigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia respectă garanțiile conferite de art. 6 din Convenție și norma internă menționată, neexistând o provocare dacă se limitează la examinarea, de o manieră pasivă, a activității infracționale și punerea la dispoziția organelor judiciare a datelor necesare pentru dovedirea faptelor și tragerea la răspundere penală a făptuitorului, fără a exercita asupra persoanei o influență de natură a instiga la comiterea unei infracțiuni care, altfel nu ar fi fost săvârșită, în scopul de a face posibilă săvârșirea infracțiunii (cauzele Ramanauskas c. Lituaniei, Ludi c. Elveției, Teixteira c. Portugaliei, Constantin și Stoian c. României).

În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul de „provocare” distinct de folosirea legitimă a operațiunilor sub acoperire, subliniind încă o dată obligația instanțelor naționale de a proceda la o examinare atentă a materialului din dosar în cazul în care inculpatul invocă instigarea din partea poliției.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai stabilit că nu se poate reține provocarea acuzatului de către organele judiciare, în măsura în care intenția infracțională era deja luată, existând predispoziția făptuitorului de a comite infracțiunea (și nu creată prin acțiunea organului judiciar), iar autoritățile judiciare aveau motive întemeiate să suspecteze activitățile ilicite ale persoanei respective.

Or, atât Punctul de Mic Trafic Foeni II, cât Și Punctul de Trecere a Frontierei Moravița deveniseră un spațiu în care legea nu se mai aplica și care era guvernat de regulile instituite de gruparea infracțională din care făcea parte și inculpata, cu mult timp înainte de a fi infiltrați investigatorii și colaboratorii acestora, constatare în raport de care se impune concluzia că inculpata nu a fost victimă a provocării întrucât a fost dispusă și capabilă de a comite infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată și înainte de luna septembrie 2010 (faptele comise în Punctul de Mic Trafic Foeni II) respectiv, decembrie 2010 (faptele comise în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița), fiind evident că era dispusă să încalce legea, iar agenții statului, numai au oferit ceea ce părea a fi o oportunitate pentru ea de a comite faptele deduse judecății. Pe de altă parte, probele administrate în cauză nu au lăsat nici un dubiu rezonabil că apelanta inculpată nu ar fi avut nicio intenție de a comite infracțiuni decât ca urmare a îndemnului din partea agenților statului. Agenții statului nu au convins-o pe apelantă să comită infracțiunile de dare de mită, contrabandă și aderare la un grup infracțional organizat ci, acest lucru s-a datorat voinței libere de acțiune și manifestare a acesteia, fiind de notorietate activitățile infracționale privind contrabanda cu țigări desfășurate în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și în Punctul de Mic Trafic Foeni II.

În momentul demarării acțiunilor de strângere a probelor necesare dovedirii activității infracționale desfășurate de lucrătorii vamali, polițiștii de frontieră și traficanții de țigări și mai exact în momentul în care au fost introduși în cauză investigatorul sub acoperire G.G.G., investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M. și colaboratorii cu nume de cod L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U. și E.E.E.E. în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și în Punctul de Mic Trafic Foeni II exista o grupare compusă din lucrători vamali, polițiști de frontieră și traficanți implicată în traficul ilegal de țigări, care funcționa în consens, respectând o serie de reguli pe care investigatorii și colaboratorii acestora le-au detaliat în declarațiile lor date în fața instanței de fond și la instanța de apel, în prezența apelantei inculpate asistată de apărător ales.

Din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor ambientale efectuate în cauză, reprezentând convorbirile dintre lucrătorii vamali, polițiștii de frontieră și traficanții de țigări rezultă că activitatea infracțională din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și Punctul de Mic Trafic Foeni II era în desfășurare, în același mod și în baza acelorași reguli, mult înainte de introducerea investigatorilor și a colaboratorilor acestora în mediul infracțional. Polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și persoanele implicate în traficul cu țigări de contrabandă acționau în mod coordonat în scopul strângerii unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunțării și neconstatării unor infracțiuni sau contravenții comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba, în special, de tolerarea traficului cu țigări. Din înregistrările ambientale efectuate în cauză rezultă că în momentul în care unul dintre lucrătorii vamali sau polițiștii de frontieră primea mita, o făcea în mod firesc, fără a încerca să ascundă actul ilegal de colegii săi.

Din relatările făcute de investigatorul sub acoperire G.G.G., investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M., colaboratorii cu nume de cod L.L.L.L.L. și A.A.A.A.A.A.A.A., care au fost audiați în condiții de publicitate și contradictorialitate, atât în primă instanță potrivit art. 861 C. proc. pen. anterior, cât și la instanța de apel, potrivit art. 129 din actualul C. proc. pen., în baza propriilor observații, rezultă că la venirea acestora în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, respectiv, în Punctul de Mic Trafic Foeni II era un cadru de lucru normal, iar lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră pretindeau, primeau și li se ofereau anumite sume de bani, se cunoșteau între ei și stabileau anumite „condiții de lucru”, fiind constituit un grup infracțional între polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și traficanții de țigări; se anunțau între ei atunci când aveau informații cu privire la efectuarea unor controale din partea organelor specializate ale statului; țineau legătura prin telefon; contrabandiștii întrebau „dacă se putea trece astăzi” și primeau răspuns în momentul în care funcționarii din vamă știau că nu vor primi vreun control de la organele superioare. Din aceleași declarații rezultă că dacă i se dădea acceptul de trecere, la întoarcere, traficantul plătea suma ce se cuvenea polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali, o sumă prestabilită, deja cunoscută, că de obicei se lua o decizie de comun acord, la începutul turei în sensul că „astăzi se lucrează sau nu se lucrează, nu facem nimic dacă sunt controale”; vameșii sau polițiștii se făceau că efectuează controlul, deschideau doar ușile de la portbagajul mașinilor, după care le închideau. De cele mai multe ori țigările erau disimulate, iar când erau la vedere, mașinile erau întoarse la linia albă pentru ca țigările să fie ascunse; țigările erau transportate în baxuri, dar erau și persoane care transportau și cartușe de țigări, plata în acest caz fiind de 10 euro pentru fiecare cartuș; suma era deja cunoscută, fiecare traficant venea la tonetă, declara câte baxuri are și făcea plata în cuantumul prestabilit cu mult înainte de venirea investigatorilor și a colaboratorilor acestora.

Folosirea modalităților de încasare a sumelor de bani primite cu titlu de mită a fost evidențiată pe parcursul perioadei în care investigatorul cu identitate protejată G.G.G., investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M. și colaboratorii acestora, L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U. și E.E.E.E. au desfășurat activități specifice în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și în Punctul de Mic Trafic Foeni II, fiind relevate în procesele verbale pe care aceștia le-au întocmit, precum și în înregistrările audio-video efectuate. Banii obținuți cu titlu de mită de către vameși și polițiști se colectau într-un fond comun care la sfârșitul turei se împărțeau în mod egal între cele două categorii de funcționari. Evidența țigărilor de contrabandă era ținută de vameșii care se aflau în toneta de la intrarea în țară, dar și de polițiștii de la punctul control acces pentru a se evita situațiile conflictuale și, cu siguranță, dacă un polițist sau vameș nu și-ar fi primit partea, a doua zi ar fi ieșit discuții.

Mai rezultă din declarațiile investigatorului sub acoperire G.G.G. că în interiorul grupului infracțional, cuantumul sumei primite de fiecare membru depindea de postul în care își desfășura activitatea în tura respectivă, așa încât, cei direct implicați în actul de luare a mitei sau cei care asistau nemijlocit la acesta, primeau o sumă mai mare, spre deosebire de ceilalți; în acest sens, membrii grupării infracționale erau direcționați în locuri și momente de interes, așa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care își desfășurau activitatea în mod corect.

Interesul în obținerea beneficiilor financiare sau materiale al vameșilor și polițiștilor de frontieră era perfect sincronizat, așa încât, în momentul în care unul dintre aceștia dorea să faciliteze, în schimbul mitei, introducerea țigărilor netimbrate în țară, de către o persoană necunoscută grupării infracționale organizate, se anunța echipa aflată în tură, care accepta de îndată situația și acționa în consecință.

În consecință, raportat la situația dată, susținerea apelantei inculpate în sensul că a comis faptele la instigarea investigatorului sub acoperire nu poate fi primită.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantei inculpate, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen. anterior numai referitor la modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Referitor la cuantumul pedepselor, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantei inculpate, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantei inculpate a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor stabilite de instanța de fond sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să conducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ar constitui un avertisment pentru condamnată și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite infracțiuni, chiar și în condițiile în care conduita sa ar fi supravegheată pe durata termenului de încercare stabilit de organul judiciar.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul P.P., Înalta Curte constată că nu este fondat din perspectiva criticilor invocate și care vizează condamnarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Examinând însă hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prevederilor art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că se impune admiterea apelului declarat de inculpat și desființarea în parte a sentinței numai sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite de instanţa de fond şi al modalităţii de executare a pedepsei rezultante.

Analizând existenţa infracţiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată şi comiterea lor cu forma de vinovăţie cerută de lege, Înalta Curte reţine, în urma evaluării materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, că au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, concluzie la care în mod judicios a ajuns şi instanţa de fond.

Prealabil se impune precizarea că în declaraţiile date la organul de urmărire penală, apelantul inculpat a recunoscut săvârşirea faptelor (vol. 18 filele 295, 298 dosar urmărire penală), însă în faţa instanţei de fond a negat acuzaţiile, poziţie pe care a adoptat-o şi în faţa instanţei de apel.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penale nu conferă declaraţiilor date în faza urmăririi penale o valoare probatorie superioară celor date în faza cercetării judecătoreşti, însă pentru înlăturarea unei declaraţii trebuie ca revenirea asupra acesteia să se întemeieze pe o motivaţie rezonabilă. Apelantul inculpat a susţinut în faţa instanței de fond că a recunoscut acuzaţiile în fața procurorului, considerând că adoptarea unei atare atitudini îl va ajuta să nu mai fie cercetat în stare de arest preventiv. O atare motivaţie nu poate fi reţinută deoarece, pe de o parte, la organul de urmărire penală apelantul a beneficiat de asistenţă juridică calificată, fiind audiat în prezența avocatului ales, iar pe de altă parte, pentru că declarațiile date de apelant în cursul urmăririi penale se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză și la care se va face referire în cele ce urmează.

Revenind la acuzaţiile aduse apelantului inculpat, Înalta Curte reține că în data de 7 ianuarie 2011 inculpatul, agent de poliţie, şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu investigatorul cu identitate reală O.O., fiind repartizaţi de către şeful de tură Stoian Florin, în punctul control documente pe sensul de ieşire din ţară şi că împreună cu ceilalți polițiști de frontieră și lucrători vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal au primit cu titlu de mită sumele de 70 euro şi 60 lei, de la mai multe persoane, rămase neidentificate, care au ieşit din ţară şi ale căror documente prezentau nereguli, apelantul inculpat însușindu-și 25 de euro și 30 de lei.

Astfel, la data sus-menţionată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa s-a prezentat Lazăr Florin care a pus o bancnotă în cartea verde a autovehiculului pe care îl conducea pentru că, potrivit susţinerilor apelantului, acesta nu plătise rovigneta „(…) uite, de exemplu la domnul Lazăr Florin, nu şi-a plătit rovinieta. Trebuie să-l taxez”, bani pe care apelantul inculpat şi i-a însușit după care a înapoiat documentul persoanei în cauză (vol. 27, filele 309-312 dosar urmărire penală).

Între orele 17.30.00-18.00.00, apelantul inculpat i-a dat investigatoarei suma de 20 euro, fără a-i spune însă ce reprezintă, iar la sfârşitul turei a numărat în prezența ei banii primiți de la persoanele care au ieşit din ţară și, fie nu posedau toate actele necesare, fie acestea erau în neregulă, fie solicitau ca ieşirea lor din ţară să nu fie implementată în sistemul informatic, rezultând sumele de 50 euro şi 60 lei,. Sumele de bani colectate cu titlu de mită au fost împărţite în mod egal între apelant şi investigatoare, fiecăruia revenindu-i câte 25 euro şi 30 lei. Totodată, apelatul inculpat i-a dat investigatoarei și suma de 20 de euro spunându-i că sunt din partea turei, separat de sumele de bani care proveneau de la traficanții de țigări și pe care i le-a dat anterior (vol. 27, vilele 313-316 dosar urmărire penală).

În data de 19/20 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în postul Control documente, pe sensul de intrare în ţară, împreună cu investigatoarea cu identitate reală O.O. care a îndeplinit funcţia de şef de grupă şi cu ofiţerul de poliție E.E.E.E.E.E.E.E., şeful de tură al poliţiştilor (vol. 45, filele 73-74 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, controlul vamal a fost asigurat de K.K.K.K. (şef de tură), S.S.S., O.O.O.O.O.O.O. şi T. care, conform planificării, au fost repartizaţi pe sensul de intrare în ţară (vol. 55, fila 143 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatoare, din declaraţia acesteia, din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental (vol. 8, filele 335-352, 258-261, vol. 28, filele 15-17, 155-160 dosar urmărire penală), care se coroborează cu declaraţiile apelantului inculpat date în faza de urmărire penală rezultă că pe timpul serviciului, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au permis mai multor traficanţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, în schimbul primirii unor sume de bani, cu titlu de mită, apelantul inculpat însușindu-și 150 de euro.

În concret, la data sus-menționată, în urma discuţiei pe care a avut-o cu L.L.L.L.L.L.L.L. Ioan care i-a dezvăluit intenţia de a introduce în ţară ţigări de contrabandă, investigatoarea a vorbit cu vameşul S.S.S. care a spus că este de acord cu demararea activităţii de luare de mită de la persoanele care introduceau țigări de contrabandă în țară, activitate care s-a şi desfăşurat efectiv şi s-a finalizat, iniţial prin remiterea de către apelant, la orele 23 martie 00, a sumei de 300 euro investigatoarei O.O., bani primiţi de la traficanţii de ţigări şi pe care cei doi i-au împărţit în mod egal în jurul orei 6.45.00, după ce apelantul inculpat s-a asigurat că investigatoarea nu le-a spus celorlalți colegi despre banii respectivi.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că apelantul inculpat i-a predat investigatoarei două sume de bani: o sumă pe care o avea în buzunar și o sumă pe care o avea într-o geantă și în privința căreia a afirmat, Ăștia-s ăia pe țigări, pe care mi-a dat (…) deci eu am zis, pentru tine (…). (vol. 2, filele 15-17 dosar urmărire penală).

La sfârşitul programului, suma totală colectată, reprezentând mita primită de la traficanţii de ţigări a fost de 600 de euro, bani care au fost împărţiţi mai întâi în două părţi egale, una destinată vameşilor, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră şi ulterior între poliţişti şi vameşi.

În ce privește primul act material ce intră în conținutul infracțiunii continuate de luare de mită reținut în actul de sesizare a instanței ca fiind comis în noaptea de 4/5 ianuarie 2011, instanța de fond a concluzionat, în urma evaluării materialului probator administrat în cauză că nu este dovedit, soluție menținută de instanța de apel prin respingerea criticilor formulate de parchet, astfel că motivul de apel referitor la această faptă nu se mai impune a fi analizat.

Referitor la susținerea apelantului inculpat în sensul că nu i-a fost admisă nicio probă în apărare, Înalta Curte reține că instanța de fond a respins motivat cererile de probatorii formulate de acesta, astfel că, nici sub acest aspect critica formulată nu este întemeiată.

În ce privește infracțiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reține din evaluarea materialului probator anterior menționat că în noapte de 19/20 ianuarie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorul vamal S.S.S. și pe traficanții de țigări să introducă în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal 12 baxuri de țigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit de acesta prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiași material probator la care s-a făcut referire în cele ce preced rezultă că în luna ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat alcătuit din poliţişti de frontieră din cadrul Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, lucrători vamali din Biroul Vamal Moraviţa, între care S.S.S. şi din persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, fiecare dinte ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor stabilite de instanța de fond sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, se apreciază că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul G., Înalta Curte constată că este fondat numai din perspectiva criticilor vizând cuantumul pedepselor la care a fost condamnat și care va fi redus sub limita prevăzută de lege pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Referitor la infracţiunile pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată, existența acestora şi comiterea lor cu forma de vinovăţie prevăzută de lege rezultă, contrar susţinerilor apărării, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din evaluarea întregului material probator administrat în cauză, la care se va face referire în cele ce urmează.

Astfel, în data de 27 decembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind desemnat şef de grupă împreună cu poliţiştii de frontieră O.O.O.O.O.O., U.U.U., P.P.P., F.F.F.F.F.F.F.F., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., P.P.P.P.P.P., G.G.G.G.G., V.V.V., S.S.S.S.S.S. şi N.N.N.N.N.N., investigatorul cu identitate reală M.M. şi şeful de tură L.L.L.L.L.L. (vol. 47, fila 114 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali E.E.E. (şeful de tură al vameșilor), V.V.V.V.V.V. și X. (vol. 55, fila 383 dosar urmărire penală), care împreună cu poliţiştii de frontieră au permis mai multor traficanţi să introducă fraudulos în țară ţigări de contrabandă în schimbul primirii unor sume de bani cu titlu de mită, bani care erau colectați de către vameşi şi ulterior împărţiți cu poliţiştii de frontieră. De regulă, cuantumul sumelor de bani primite era de 50 euro pentru fiecare bax de ţigări sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări introdus ilegal în țară, iar în unele cazuri se remiteau cel mult 20 de euro şi poliţiştilor care erau de serviciu pe acelaşi sens.

Între traficanţii care au introdus ţigări de contrabandă în țară la data sus-menționată au fost K.K.K.K.K.K.K.K., cunoscută sub numele „Geta” şi X.X.X.X.X.X., cel din urmă părăsind vama, însoţit de lucrătorii vamali X. şi E.E.E. care s-au oferit să-i asigure protecţie pe traseul pe care se deplasa întrucât aflaseră că se afla în trafic poliţistul M.M.M. din cadrul Serviciului Poliției Rutiere Timiș care X. pentru control maşinile despre care avea date că transportă țigări de contrabandă.

La sfârşitul programului apelantul inculpat i-a remis investigatorului în incinta magazinului x situat în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița suma de 100 euro compusă din 5 bancnote, partea care i se cuvenea acestuia „(…) o sută de euro mi-a dat” (referindu-se la banii rezultaţi în urma împărţirii între vameşii şi poliţiştii de frontieră a sumei totale colectate de la traficanții de țigări în tura respectivă), „(…) ştii că m-am certat, că vroia să ne dea mai puţin (…)” (vol. 8, filele 104-106, vol. 27, filele 168-172 dosar urmărire penală).

În faza de urmărire penală, apelantul inculpat a declarat că nu a primit nici o sumă de bani şi nu ştie dacă în tura respectivă au fost introduse ţigări de contrabandă în ţară (vol. 75, fila 27 dosar urmărire penală), declaraţie pe care şi-a modificat-o în faţa instanţei de fond, arătând că, în după-amiaza zilei de 27 decembrie 2010 a primit spre păstrare de la M.M. suma de 100 euro pe care i-a restituit-o acestuia la ieşirea din tură, în timp ce se afla în incinta magazinului x. Aceeaşi poziţie a avut-o inculpatul şi în faţa instanţei de apel. Apărarea inculpatului în sensul că cei 100 de euro i-au fost dați de către investigator spre păstrare nu poate fi primită deoarece, pe de o parte, potrivit reglementărilor interne, polițiștii nu puteau deține asupra lor sume de bani în valută în timpul serviciului (aceste sume trebuiau declarate la intrarea în tură și se consemnau într-un registru), iar pe de altă parte, pentru că din declarația investigatorului și din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental în data de 27 decembrie 2010 rezultă că în tura respectivă „s-a lucrat”, adică s-a permis contrabandiștilor să intre în țară cu țigări de contrabandă, aspecte în raport de care se poate trage concluzia că sursa banilor nu poate fi decât una ilicită. Relevante în sensul concluziei anterior menționate sunt declarațiile succesive ale inculpatului care, așa cum s-a arătat, inițial, în cursul urmăririi penale a negat primirea banilor pentru ca în faza cercetării judecătorești să recunoască primirea de la investigator a celor 100 de euro, ceea ce denotă nesinceritatea sa și încercarea de a denatura situația de fapt într-un sens care să-l exonereze de răspundere penală.

În noaptea de 12/13 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, la controlul documentelor pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii de frontieră L.L.L.L.L.L. (şef de tură), U.U.U., N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., I. şi cu investigatorul cu identitate reală M.M. (vol. 45, filele 38-39 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, şi-a desfăşurat activitatea pe sensul de intrare în ţară lucrătorul vamal K.K., acesta având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 51) care împreună cu poliţiştii sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în țară a 27 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, primind cu titlu de mită, în total, suma de 1.360 euro din care apelantul inculpat și-a însușit 40 de euro.

În declarația dată la organul de urmărire penală, apelantul inculpat a menționat că la ieșirea din tură a intrat în toneta polițiștilor de frontieră și a primit de la colegul său, R.R.R.R.R.R., în prezența investigatorului cu identitate reală M.M., suma de 120 sau 130 de euro pentru a achita produsele alimentare consumate în timpul serviciului (vol. 75, fila 28 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii de către instanța de fond apelantul inculpat a declarat că în dimineața zilei de 13 ianuarie 2011 a primit suma de 100 de euro de la investigator ca răsplată pentru faptul că în tura din noaptea de 12/13 ianuarie 2011 l-a ajutat pe acesta să redacteze unele înscrisuri, declarație menținută și la instanța de apel. Susținerile apelantului inculpat din fața instanțelor de fond și de apel sunt contrazise de materialul probator administrat în cauză, și în consecință, urmează a fi înlăturate.

Astfel, din procesul verbal întocmit de investigator și din declarațiile acestuia rezultă că în noaptea de 12/13 ianuarie 2011, mai mulți traficanți au introdus în țară țigări de contrabandă și au remis sume de bani vameșilor și polițiștilor de frontieră pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu și că în jurul orei 7.00.00, vameșul K.K. i-a remis investigatorului, în prezența polițiștilor U.U.U. și O.O.O.O.O.O. suma de 680 euro, reprezentând jumătate din mita remisă de traficanții care au introdus în țară 27 baxuri de țigări. Mai menționează investigatorul că în timp ce discuta cu polițistul L.L.L.L.L.L. a venit apelantul inculpat (Titel) și i-a dat suma de 150 lei, afirmând că i-a primit de la o persoană ce transporta cartofi și că R.R.R.R.R.R. a stabilit cum să fie împărțiți banii primiți mită de la traficanții de țigări (vol. 8, fila 127 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că vameşul K.K. a mers în toneta poliţiştilor şi a dat lui U.U.U. suma de 680 euro reprezentând partea destinată poliţiştilor pentru ca aceștia să o împartă între ei. „(…) Deci, x, uite aicea şase sute optzeci de euro!.Uite, aici e totul de pe pistă! Şi atunci să vă luaţi (…)”. După plecarea vameşului, U.U.U. și investigatorul au mers la şeful de tură al polițiștilor, L.L.L.L.L.L., căruia i-au spus „No fi atent aicea! Şase sute optzeci! Au fost două şapte”, moment în care a intervenit apelantul inculpat care i-a dat celui ultim menţionat 150 lei spunându-i că provin de la o persoană care transporta cartofi (vol. 27, filele 394-438 dosar urmărire penală).

Întrucât L.L.L.L.L.L. nu a oprit nimic din banii primiți de la traficanții de țigări, după ce a fost scăzută suma de bani reprezentând contravaloarea produselor alimentare cumpărate de la magazinul x situat în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa de către funcționarii din vamă și consumate de ei în tura respectivă, U.U.U. şi apelantul inculpat au împărţit banii, cel ultim menţionat însușindu-și 40 euro și spunându-i investigatorului să-i dea şi agentului de poliţie I. 20 de euro „La dispecerat îi J. Dă-i două zeci, nu? Sau cât?” (vol. 27, filele 394-438 dosar urmărire penală).

La data de 20/21 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în tura de noapte, împreună cu poliţiştii U.U.U., P.P.P.P.P.P. (în punctul de control documente) şi cu investigatorul cu identitate reală M.M. care a îndeplinit funcţia de şef de grupă al polițiștilor de frontieră (vol. 45, filele 78-79 dosar urmărire penală), ocazie cu care, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în țară a 9 baxuri şi 40 cartuşe de ţigări, primind cu titlu de mită suma de 490 euro care a fost împărţită cu lucrătorii vamali de către U.U.U., astfel cum rezultă din discuţia pe care acesta a avut-o cu investigatorul „Vezi că am făcut plăţile pe aicea; Două sute noi. noi, intrarea cu tine.”, celui din urmă revenindu-i 200 de euro. Diferenţa de 290 euro a fost împărţită între apelant şi poliţiştii U.U.U. şi P.P.P.P.P.P., fiecăruia revenindu-i câte 97 euro.

Apelantul inculpat, în discuţia pe care a avut-o cu investigatorul s-a arătat nemulţumit de modalitatea în care „s-a lucrat” în tura respectivă, referindu-se la cuantumul sumelor de bani colectate de la traficanți„Nu ţi-a spus P.P.P.P.P.P., că eu. Eu am dat drumul la ţigări? Vameşii şi nu ştiu ce, altă dată trebuie stabilit cu şi cu asta. Nu, n-a fost organizare bună asta în sensu de. A ştiut toată lumea că după ora doi’şpe se trece. Da, mulţi, nu toată lumea, mulţi. Vezi, nu, nu! Nu, nu şi atunci da trecea Cane, care Cane a fost serios, o dată. atâta da?! (vol. 27, filele 446-460 dosar urmărire penală).

În raport de probele administrate în cauză urmează a fi înlăturată susținerea apelantului inculpat din declarația dată în fața procurorului în sensul că nu a primit sume de bani de la traficanţii de ţigări, nici direct, nici prin intermediari (vol. 75, fila 27 dosar urmărire penală), poziţie pe care şi-a menţinut-o în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond şi ulterior în faţa instanţei de apel.

În noaptea de 24/25 ianuarie 2011 apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu poliţiştii U.U.U., P.P.P.P.P.P., S., O.O.O.O.O.O., V.V.V., O.O.O.O. (şef de tură) şi investigatorul cu identitate reală M.M. (vol. 45, filele 98-99 dosar urmărire penală) şi prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în România a 16 baxuri şi 40 cartuşe de ţigări, primind cu titlu de mită suma totală de 840 euro .

În faza de urmărire penală, apelantul inculpat a declarat că este posibil ca în tura respectivă, investigatorul cu identitate reală M.M. să-i fi lăsat o sumă de bani, fără a preciza ce reprezenta, al cărei cuantum era însă mult mai mic decât cel pretins de acuzare (vol. 75, fila 28 dosar urmărire penală).

În declaraţia dată la instanţa de fond, menţinută în faţa instanţei de apel, inculpatul G. a susţinut inițial, că în jurul orelor 22.00, investigatorul cu identitate reală M.M. i-a dat spre păstrare suma de 290 euro pe care însă i-a restituit-o în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2011 și că investigatorul a reţinut 50 euro, restul de bani fiind împărţiți cu poliţistul R.R.R.R.R.R.. A concluzionat apelantul inculpat că a primit o sumă de bani de la investigator şi că a acceptat să-şi însuşească o parte din suma respectivă, având reprezentarea faptului că era posibil ca banii să provină din mita încasată de la traficanţii de ţigări. Declaraţiile apelantului inculpat date în faza de judecată se coroborează cu declaraţiile investigatorului cu identitate reală M.M., cu procesele verbale întocmite de acesta și cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 8, filele 146-149, vol. 27 filele 363-369, 372-376 dosar urmărire penală).

Astfel, din discuţia pe care investigatorul a avut-o cu apelantul inculpat şi cu polițistul U.U.U. rezultă că printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară au fost C.C. (4 baxuri de ţigări pentru care a „plătit” 200 euro, sumă în privinţa căreia, sub aspectul cuantumului, U.U.U. şi-a manifestat nemulţumirea, apreciindu-l ca fiind prea mic „.eu nu ştiu după ce se complică. Titi, ăsta de patru maşini mi-a dat două sute!” (vol. 27, filele 363-369 dosar urmărire penală).

Suma totală colectată cu titlu de mită în tura respectivă a fost împărţită între poliţişti de către U.U.U. şi apelant după cum urmează: lui R.R.R.R.R.R. şi investigatorului le-au revenit câte 200 euro, apelantului inculpat i-a revenit 300 euro, poliţiştilor S. şi P.P.P.P.P.P. le-a revenit câte 50 euro, iar V.V.V. şi O.O.O.O.O.O. au primit câte 20 euro (vol. 27, filele 363-369 dosar urmărire penală). Împărţirea banilor s-a realizat în prezenţa poliţistului P.P.P.P.P.P. şi a investigatorului care l-a întrebat pe U.U.U. câţi bani s-au adunat „Păi, total cât e?”, răspunsul acestuia fiind „Două sute cinzeci, cu trei sute cinzeci”. Din suma primită, apelantul inculpat a spus că va folosi 250 de euro pentru a achita produsele alimentare consumate de polițiști și vameși, „Plătim mâncarea, două sute cincizeci de euro. Am trecut și de azi-noapte. Bine?”

Din discuţia purtată de investigator cu apelantul inculpat la ora 07.36.10, rezultă că apelantul i-a dat investigatorului o sumă de bani „Ţine astea tu! După care a întrebat care persoane trebuie să mai primească bani şi ce sumă „Cui să mai dau? John are? N-are! Douăzeci, douăzeci! Îi bine? Douăzeci lui John, douăzeci în linia doi!” (vol. 27, filele 363-369 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura respectivă prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița au intrat în țară 18 baxuri și 30 cartușe de țigări de contrabandă. În acest sens sunt relevante afirmațiile polițiștilor de frontieră P.P.P.P.P.P., „Unșpe!”, R.R.R.R.R.R., „Alea nu le-ai mai scris, alea optușpe, Doar unșpe baxuri și treizeci de cartușe. Mint? Mint?”(vol. 27, filele 363-369, 372-376, dosar urmărire penală).

La data de 27 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, la controlul documentelor, pe sensul de ieşire din ţară, împreună cu poliţiştii S., H.H., O.O.O.O. (şef de tură), U.U.U., J.J., P.P.P.P.P.P. şi investigatorul cu identitate reală M.M. (şef de grupă), ocazie cu care, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, alături de lucrătorii vamali care nu şi-au îndeplinit atribuţiile privitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a cantităţii de 168 baxuri de ţigări, primind în schimb cu titlu de mită suma de 8400 euro, apelantul inculpat însușindu-și 117 euro.

Declaraţiile apelantului inculpat date în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătoreşti, la instanţa de fond şi la instanţa de apel în sensul că nu a primit bani de la traficanţii de ţigări nici direct, nici prin intermediari sunt contrazise de procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M., de declaraţia acestuia şi de procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 8, filele 297-301, vol. 27, filele 461-470, 463-464 dosar urmărire penală) din care rezultă că la data de 27 ianuarie 2011, în ţară au intrat cu ţigări de contrabandă X.X.X.X.X.X. (15 baxuri cu ţigări pe care le-a transportat, cu un autoturism înmatriculat în Serbia, pentru care a plătit 750 euro); P.P.P.P. (cu privire la aceasta, nu s-a putut determina cantitatea de ţigări introdusă în ţară şi nici suma de bani plătită cu titlu de mită); numitul „R.R.R.R.R.R.R.R.” persoană din anturajul traficantului de ţigări C.C., C.C.C.C.C.C.C.C.C. angajată a traficantului de ţigări X.X.X.X.X.X., numiții „x”, „x”, „x” și fraţii x (vol. 27, filele 461-470 dosar urmărire penală).

La sfârșitul programului, în jurul orelor 18.00.00, investigatorul împreună cu U.U.U. s-au deplasat în cabinetul medical situat în incinta Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa unde cel din urmă a scos din buzunar suma de 4.200 euro pe care, potrivit propriilor susţineri, a primit-o de la Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., şeful de tură al lucrătorilor vamali și care reprezenta partea poliţiştilor şi a fost împărţită după cum urmează: 500 euro pentru U.U.U. şi investigator, câte 500 euro pentru agenţii de poliţie O.O.O.O., P.P.P.P.P.P. şi J.J., câte 117 euro pentru apelantul inculpat şi poliţistul S., 20 euro pentru H.H. şi 350 de euro pentru poliţistul O.O.O.O.O.O.

În ce privește acuzația de complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, din evaluarea aceluiași material probator administrat în cauză rezultă că apelantul inculpat a ajutat mai multe persoane, unele neidentificate până la finalizarea cercetărilor, să introducă în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, prin sustragere de la controlul vamal, țigări de contrabandă având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, după cum urmează: 27 baxuri și 10 cartușe de țigări în noaptea de 12/13 ianuarie 2011; 16 baxuri și 40 cartușe de țigări în noaptea de 24/25 ianuarie 2011 și 168 baxuri de țigări în data de 27 ianuarie 2011, fapte comise în realizarea scopului urmărit de inculpat prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiași material probator administrat în cauză rezultă și faptul că în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat alcătuit din lucrători de poliţie din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, vameşi din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii de poliţie E.E.E.E., I., J.J.J.J., F.F.F., I.I.I., C.C.C.C., G.G.G.G., I.I.I.I., G.G.G.G.G.G., R.R.R.R., H.H.H.H., O.O.O.O., L.L.L.L.L.L., U.U.U., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., S., J.J. şi H.H., cu lucrătorii vamali şi cu traficanţii de ţigări, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni corupţie şi de contrabandă.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, doar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor, nu și cuantumul acestora. Referitor la acest din urmă aspect, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să ducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpata F.F., Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate şi netemeinicie a sentinţei invocate de apărare nu sunt fondate, din evaluarea materialului probator administrat în cauză rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă, existenţa infracţiunilor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată şi săvârşirea acestora cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Examinând însă apelul inculpatei sub toate aspectele de fapt şi de drept, aşa cum cer dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că se impune, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare, reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate acesteia, atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare a pedepsei rezultante.

Referitor la acuzațiile aduse apelantei inculpate, Înalta Curte reține că la data de 20 decembrie 2010, aceasta şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind repartizată în postul de supraveghere împreună cu lucrătorul vamal L.L.L.L.L.L.L. având ca atribuţii supravegherea vamală conform Ordinului nr. 1128/2009 (identificarea şi luarea măsurilor necesare pentru evitarea fraudelor vamale). La data sus-menţionată în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița şi-au desfăşurat activitatea şi lucrătorii vamali C.C.C.C.C.C.C., A.A.A.A. şi F.F.F. (şeful de tură), O.O.O. (şeful de grupă şi coordonator în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z., I.I.I.I., I.I.I., G.G.G.G., C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A., E.E.E.E., L.L.L.L.L.L., T.T.T.T. şi investigatorul sub acoperire G.G.G.

Declaraţiile apelantei inculpate din cursul urmăririi penale şi din faza cercetării judecătoreşti în care a negat acuzaţiile ce i s-au adus sunt contrazise de procesul verbal şi declaraţiile investigatorului sub acoperire G.G.G. şi de procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care coroborate, conduc la concluzia că lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal şi a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, la data de 20 decembrie 2010, în intervalul orar 16.00.00-18.00.00, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în țară a 67 baxuri de țigări, primind în schimb suma totală de 3.350 euro, apelanta inculpată însușindu-și 300 de euro (vol. 7, filele 240-243, vol. 27, filele 447-479 dosar urmărire penală).

Astfel, în intervalul oral 16 octombrie 07 - 16 noiembrie 04, lucrătorii vamali L.L.L.L.L.L.L., Z.Z.Z. şi A.A.A.A. au primit de la traficanții de țigări mai multe sume de bani în toneta în care își desfăşurau activitatea sau în afara acesteia, pe pistă, cel ultim menţionat fiind și cel care a notat autoturismele în care se aflau ţigări de contrabandă şi cantităţile de ţigări transportate.

În concret, jurul orelor 16 decembrie 00, în toneta vameşilor a intrat un traficant neidentificat care, în prezența apelantei inculpate a remis lucrătorului vamal Z.Z.Z. suma de 50 de euro pentru un bax de ţigări pe care îl transporta ilegal, ascuns în autoturism după care colegul acestuia, A.A.A.A., a primit 20 de euro de la traficanta de ţigări „Ursula”, din discuţiile înregistrate în mediu ambiental rezultând că şi alţi contrabandişti neidentificaţi au introdus în ţară un bax şi 10 cartuşe cu ţigări de contrabandă. De asemenea, un traficant a cărui identitate nu a fost stabilită în cursul cercetărilor a remis lucrătorului vamal A.A.A.A. 150 de euro pentru cele 3 baxuri de ţigări de contrabandă introduse în ţară.

La propunerea lucrătorului vamal Z.Z.Z., colegii săi de tură s-au organizat în sensul ca, el împreună cu C.C.C.C.C.C.C. să meargă pe pistă, iar A.A.A.A. să rămână în toneta vameșilor pentru a nota autoturismele ce intrau în vamă „(…) stă el aici şi scrie (…). A.A.A.A.”, (vol. 26, filele 447-458 dosar urmărire penală).

În intervalul orar 16.25.00 -16.39.00, un traficant i-a remis lucrătorului vamal A.A.A.A. suma de 50 euro pentru a-i permite intrarea în ţară cu un bax de ţigări de contrabandă; traficantul „x” din Pecica şi soţia sa au introdus în țară două baxuri cu ţigări de contrabandă; o traficantă a remis tot lui A.A.A.A. 50 euro pentru un bax de ţigări cu care a intrat în ţară; traficanta „x” a „plătit” 100 euro pentru două baxuri de ţigări de contrabandă; traficanta x a remis 50 euro pentru un bax de ţigări cu care a intrat în ţară; o altă contrabandistă neidentificată a remis o sumă de bani tot lui A.A.A.A.. La un moment dat, în toneta vameşilor a intrat apelanta inculpată și l-a întrebat pe colegul său, A.A.A.A. dacă i-a făcut rost de ţigările marca x mentolat pe care i le ceruse anterior pentru cineva de la Direcţie. Apoi între apelanta inculpată şi lucrătorii vamali A.A.A.A. şi Z.Z.Z. a avut loc o discuție referitoare la traficantul de ţigări V., în privinţa căruia A.A.A.A. a afirmat că „l-a tras în piept” cu 10 cutii, referindu-se la baxurile de țigări introduse în țară pe care le-a ascuns în pragurile autoturismului și pentru care nu a remis mita corespunzătoare.

Ulterior, A.A.A.A. a primit 50 euro de la un traficant de ţigări rămas neidentificat pentru un bax de ţigări de contrabandă, în prezenţa apelantei inculpate şi a lucrătorilor vamali C.C.C.C.C.C.C. şi L.L.L.L.L.L.L.

În intervalul 16.44.22 - 17 februarie 04 mai mulţi traficanţi a căror identitate nu a fost stabilită, au intrat cu ţigări de contrabandă în ţară și au plătit bani lucrătorilor vamali F.F., A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C. şi Z.Z.Z. (vol. 26, filele 459-462 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 17.34.00, apelanta inculpată a intrat în toneta lucrătorilor vamali şi i-a spus investigatorului sub acoperire să le transmită colegilor săi, polițiști de frontieră, că trebuie să ţină evidenţa cantităţilor de ţigări de contrabandă ce se introduc în ţară „să le spui la cei care sunt acolo să noteze ei, acolo, în tonetă (…) chiar nu merită să avem vreo (…) nu-mi place (…) chiar nu-i (…) mai bine să fi Ok, du-te şi le spune să fie în regulă cu toate!” (vol. 26, filele 471-479 dosar urmărire penală).

Începând cu orele 17.34.00 au trecut prin vamă mai mulţi traficanţi de ţigări după cum urmează: (numitul „I.I.I.I.I.l” care transporta 30 cartuşe de ţigări; numitul „x”, soţul dispecerei, despre care investigatorul a spus că nu a plătit; o traficantă care a plătit 50 de euro pentru un bax de ţigări; X. care transporta 4 baxuri de ţigări pentru care a „plătit” 200 euro şi a spus că a dat apelantei un cartuş de ţigări; un traficant neidentificat care a „plătit” 50 euro pentru un bax de ţigări; o persoană care a remis suma de 150 euro pentru trei baxuri de ţigări aparţinând traficantului C.C. zis „Titi” și un traficant care a lăsat 100 euro pentru două baxuri de ţigări.

La sfârşitul programului, în jurul orelor 18.30.00, şeful de tură al lucrătorilor vamali, X.X.X. l-a chemat în biroul său pe şeful de tură al poliţiştilor de frontieră, F.F.F. şi au împărţit în mod egal suma de bani colectată cu titlu de mită de la traficanţii de ţigări.

Ulterior, lucrătorii vamali au împărţit banii, fiecăruia revenindu-i câte 300 euro.

Din evaluarea aceluiaşi material probator pe baza căruia s-a concluzionat în sensul vinovăţiei apelantei inculpate pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Înalta Curte reţine că, în ziua de 20 decembrie 2010, aceasta, în calitate de lucrător vamal, acţionând în coautorat, împreună cu vameșii C.C.C.C.C.C.C., Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L. şi A.A.A.A. şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră şi a celor din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 67 baxuri de ţigări având în vamă o valoare mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte reţine că în luna decembrie 2010, apelanta inculpată a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, poliţişti de frontieră din cadrul Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi alte persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C., Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L., cu poliţiştii de frontieră E.E.E.E., Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L., G.G.G.G., F.F.F., O.O.O., R.R.R.R., I.I.I., I.I.I.I., U.U.U.U., A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C., cu şeful Postului de Poliţie Moraviţa - L.L.L., cu agentul de poliţie M.M.M. din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta şi cu traficanţii de ţigări L.L. şi R., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă desfăşurată să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantei inculpate, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantei inculpate, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantei inculpate a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnată și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpata I., Înalta Curte constată că nu este fondat din perspectiva criticilor vizând necompetenţa materială a curţii de apel de a judeca în primă instanţă cauza, respectiv a greşitei sale condamnări cu motivarea că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen., respectiv inexistenţa faptelor.

Analizând cu prioritate critica vizând necompetența de soluționare a cauzei în primă instanță de către curtea de apel, Înalta Curte reține următoarele:

Curtea de Apel Timișoara a fost investită cu soluționarea cauzei prin rechizitoriu în conformitate cu dispozițiile art. 264 rap. la art. 281 lit. d) C. proc. pen. anterior cu referire la art. 27 din Legea nr. 218/2002, în raport de calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare a inculpatului F.F.F.F.F., calitate care nu a încetat prin numirea acestuia în Punctul de Mic Trafic Foeni II.

Prin art. 5 din Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 a fost abrogat expres art. 64 din Legea nr. 360/2002, iar prin art. 27 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, modificat și completat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, au fost stabilite norme de desemnare a polițiștilor care aveau calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, precum și competența de urmărire și judecare a acestora, în funcție de gradele lor profesionale. În aplicarea legilor anterior menționate, Ministerul Administrației și Internelor a emis, inițial, Ordinul nr. 617 din 29 decembrie 2003, înlocuit prin Ordinul nr. 484 din 14 ianuarie 2005, modificat și completat prin Ordinul nr. 581 din 4 aprilie 2005, ulterior prin Ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, prin care au fost desemnați nominal 20.413 polițiști ce funcționează ca organe de cercetare penală ale poliției judiciare (Ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006 era în vigoare la data numirii lui F.F.F.F.F. în poliția judiciară).

Faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul F.F.F.F.F., de aderare la un grup infracțional organizat și de luare de mită în formă continuată aveau legătură cu atribuțiile sale de serviciu ce includeau, chiar dacă inculpatul își desfășura activitatea la un punct de frontieră, competențe specifice poliției judiciare, de constatare a infracțiunilor. Conform art. 3 din Ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, calitatea de organ de cercetare a poliției judiciare înceta la numirea în funcții ce nu presupuneau desfășurarea activităților prevăzute în art. 4 din același ordin. Atribuțiile agenților de poliție de frontieră, între care și inculpatul F.F.F.F.F., după detașarea acestuia în Punctul de Mic Trafic Foeni II, presupuneau însă competențe de poliție judiciară conform art. 215 C. proc. pen. anterior, respectiv: luarea de declarații de la făptuitor și de la martorii care au fost de față la săvârșirea unei infracțiuni, întocmirea unui proces verbal despre împrejurările comiterii acesteia, reținerea de corpuri delicte, evaluarea pagubelor, precum și efectuarea de orice alte acte, când legea prevedea aceasta.

În consecință, în cazul mutării unui ofițer de poliție judiciară dintr-o structură în alta, calitatea de organ al poliției judiciare nu se pierde dacă se mențin atribuțiile aferente funcției.

Legea nr. 281/2003 privind modificarea și completarea C. proc. pen. și a unor legi speciale a modificat Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea poliției române, prevăzând că infracțiunile săvârșite de polițiștii care aveau calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare se judecau în primă instanță de curtea de apel, în cazul polițiștilor prevăzuți în art. 14 alin. (2) pct. 1 lit. e) - j) din Legea nr. 360/2002 și anume, comisar șef de poliție, subcomisar de poliție, inspector principal de poliție, inspector de poliție, subinspector de poliție (art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, astfel cum a fost modificată).

Inculpatul F.F.F.F.F. avea calitatea de subcomisar de poliție judiciară și era coordonator de tură al polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră - Sectorul Poliției de Frontieră Cruceni, Punctul de Trecere a Frontierei Foeni II. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul F.F.F.F.F. a fost desemnat organ de cercetare al poliției judiciare la data de 1 decembrie 2008, fiind eliberat din această calitate la data de 9 martie 2011, conform Avizului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 405/C/A/2011, împrejurare în raport de care Înalta Curte reține că la data săvârșirii de către acesta a faptelor deduse judecății avea calitatea de organ de cercetare al poliței judiciare.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că în aplicarea art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior, curtea de apel era competentă să judece chiar dacă după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatul F.F.F.F.F. a pierdut calitatea de ofițer de poliție judiciară deoarece faptele pentru care a fost trimis în judecată aveau legătură cu atribuțiile sale de serviciu, atribuții care presupuneau competențe de poliție judiciară, de exemplu, constatarea infracțiunilor la regimul vamal. Aceste competențe, pentru poliția de frontieră au fost stabilite și în conformitate cu C. proc. pen. anterior care în art. art. 215 prevedea că agenții de poliție de frontieră, între care și inculpatul F.F.F.F.F., după detașarea sa în Punctul de Mic Trafic Foeni II, aveau obligațiile și drepturile prevăzute de art. 214 C. proc. pen. anterior, respectiv, luarea declarațiilor de la făptuitor și de la martorii prezenți la săvârșirea unei infracțiuni, întocmirea procesului verbal despre împrejurările concrete ale comiterii acesteia, evaluarea pagubelor, precum și efectuarea oricăror alte acte, când legea prevedea aceasta.

De asemenea, conform Legii nr. 360/2002, polițistul este funcționar public cu statut special și își exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română; polițistul are atribuții generale de constatare a infracțiunilor, etc., atribuții care se suprapun cu atribuțiile de poliție judiciară.

Și în ceea ce privește O.U.G. nr. 104 din 27 iulie 2001, se constată că aceasta cuprinde reglementări ce vizează organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră, ce includ activitatea de constatare a infracțiunilor, specifică și poliției judiciare.

Inculpatul F.F.F.F.F. a făcut parte din poliția de frontieră, dar și-a menținut calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, prin atribuțiile ce îi reveneau în cadrul poliției de frontieră, iar faptele pentru care a fost trimis în judecată aveau legătură cu aceste atribuții, astfel cum se reține în rechizitoriu.

Poliția de frontieră face parte, potrivit art. 1 din Legea nr. 218/2002 și art. 2 din O.U.G. nr. 104/2001 din Ministerul Administrației și Internelor. Polițiștii de frontieră se supun statutului polițistului și Legii nr. 218/2002, iar competența de soluționare a infracțiunilor săvârșite de ofițeri având calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare revine curților de apel, chiar și în cazul în care ulterior comiterii faptelor care aveau legătură cu atribuțiile de serviciu, calitatea de ofițer de poliție judiciară încetează.

În ce privește critica vizând greșita soluție de condamnare dispusă de către instanța de fond, Înalta Curte, în urma evaluării întregului material probator administrat în cauză, constată că infracţiunile pentru care apelanta inculpată a fost trimisă în judecată există şi au fost comise de către aceasta cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Prealabil, se impune precizarea că în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, apelanta inculpată, în mod constant a negat faptele, iar relativ la banii primiți de la şefii de tură a afirmat că i-a folosit pentru achiziţionarea materialelor consumabile necesare desfășurării activităților din vamă.

În noaptea de 20/21 noiembrie 2020, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, între orele 18.30.00 - 8.30.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea apelanta inculpată (agent de poliţie), în punctul Dispecerat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F. (şeful de tură), I.I.I. (şeful de grupă şi coordonator Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), R.R.R.R., O.O.O.O., U.U.U.U., K. şi investigatorul sub acoperire G.G.G.

În aceeaşi noapte, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali S.S.S. (şef de tură), F., K.K.K., T. şi Y. care împreună cu poliţiştii de frontieră, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 72 baxuri cu ţigări primind în schimb, cu titlu de mită, suma de 2.600 euro (vol. 7, filele 150-154, vol. 25, filele 374-445 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 20.00.00, în vamă au intrat traficantul de ţigări L.L. care a comunicat lucrătorilor vamali ca o să vină cu „ceva”, respectiv cu 7 baxuri de ţigări; traficanţii de ţigări M. şi X.X.X.X.X.X.; o traficantă de ţigări rămasă neidentificată care a spus că a fost să „plătească” adică a dat mită funcționarilor din vamă pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu şi că urmează să aducă marfă în vamă; un traficant care avea 4 baxuri de ţigări; un traficant a cărui identitate nu a fost stabilită, care i-a spus lucrătorului vamal K.K.K. că ar vrea să vină mai târziu, ocazie cu care a aflat de la acesta că în intervalul orar 22.00.00- 2.00.00 nu este „acţiune”, adică nu li se permite traficanţilor să intre cu ţigări de contrabandă în ţară (vol. 25, filele 375-389 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 20.26.00, în vamă au intrat: un traficant rămas neidentificat care avea asupra sa un bax cu ţigări de contrabandă și un traficant pe care l-a recunoscut O.O.O.O. ca fiind „un client de-al casei de 2 ani de zile (…).” (vol. 25, filele 390-397 dosar urmărire penală).

La orele 20.59.00, în vamă au intrat traficantul de ţigări V. care a spus că „marfa” urmează să intre în ţară ulterior, şi alţi patru traficanţi, neidentificaţi, având asupra lor, 3 baxuri, 2 baxuri, 20 cartuşe şi respectiv, un bax de ţigări (vol. 25, filele 398-404 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 21.25.00 în vamă au intrat traficantul de ţigări L.L., cunoscut de către funcţionari deoarece introducea în mod frecvent țigări de contrabandă în țară şi care transporta 4 baxuri cu ţigări şi un traficant neidentificat care transporta în două autoturisme 4 baxuri cu ţigări (vol. 25, filele 405-412 dosar urmărire penală).

Începând cu orele 21.31.00, în vamă au intrat un contrabandist care a declarat că transportă 4 baxuri de ţigări, o altă persoană care transporta ţigări de contrabandă pentru traficantul X.X.X.X.X.X. şi care a venit să plătească pentru cele două baxuri cu care intrase în țară şi o altă persoană care transporta 6 baxuri de ţigări de contrabandă pentru Z.Z.Z.Z.Z. (vol. 25, filele 413-418 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 23.00.00 în vamă au intrat un traficant de ţigări neidentificat care i-a spus investigatorului că transportă 2 baxuri de ţigări, iar la orele 23.55, un traficant neidentificat a intrat în toneta lucrătorilor vamali şi le-a spus vameşilor K.K.K. şi F. că plăteşte pentru 40 cartuşe de ţigări de țigări pe care urma să le introducă în țară (vol. 25, filele 424-426 dosar urmărire penală).

La orele 1.00.13, între lucrătorii vamali K.K.K. şi S.S.S. are loc o discuţie referitoare la suma de bani pe care trebuiau să o plătească doi traficanţi de ţigări, unul care transportat 6 baxuri, iar celălalt, 7 baxuri de țigări, S.S.S. spunându-i colegului său că cel din urmă traficant trebuie să plătească numai pentru 3 baxuri (vol. 25, filele 427-429 dosar urmărire penală).

Activitatea infracţională a vameşilor şi poliţiştilor de frontieră a continuat, astfel că la ora 6.00.00 în toneta vameşilor au intrat un traficant care a plătit 70 de euro, pentru țigările de contrabandă pe care le transporta, urmat de un altul care a plătit o sumă de bani pentru un bax de ţigări.

În jurul orelor 6 mai 00, lucrătorul vamal K.K.K. a primit bani de la o traficantă neidentificată pentru un bax de ţigări, iar la ora 7 noiembrie 00, traficanta de ţigări P.P.P.P. a „plătit” pentru cele 5 baxuri de ţigări pe care le-a introdus în ţară, suma de 250 euro (vol. 25, filele 435-437 dosar urmărire penală).

Din suma totală colectată - 3600 euro - au fost puşi de o parte 50 euro pentru agentul de poliţie L.L.L., şeful postului de poliţie Moraviţa, precum şi suma necesară pentru achitarea produselor alimentare consumate de către funcționării din vamă în timpul turei, astfel că în urma împărţirii sumei rămase, între vameşi şi poliţiştii de frontieră, celor din urmă le-a revenit 1.750 euro, sumă care a fost din nou împărţită întrei ei, apelantei inculpate revenindu-i 20 de euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 4, filele 150-154, vol. 25 filele 374-445 dosar urmărire penală).

La data de 8 decembrie 2010, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, între orele 7.30.00- 19.30.00 în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfășurat activitatea apelanta inculpată, în punctul Dispecerat, împreună cu poliţiştii F.F.F. (şeful de tură), O.O.O. (şeful de grupă), H.H.H., I.I.I., Z.Z.Z.Z.Z.Z., G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H., Y.Y.Y.Y.Y.Y., I.I.I.I., G.G.G.G., B.B.B.B.B.B.B., E.E.E.E., A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C., R.R.R.R. şi investigatorul sub acoperire G.G.G.

În aceeaşi tură, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali X.X.X. (şef de tură), C.C.C.C.C.C.C. şi A.A.A.A. care împreună cu poliţiştii de frontieră sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 100 baxuri cu ţigări de contrabandă, primind cu titlu de mită 500 euro (vol. 7, filele 197-203, vol. 26, filele 145-147, 151 dosar urmărire penală).

Astfel:

În intervalul orar 11.00 - 09 -11 mai 14, traficantul de ţigări C.C. are o discuție cu poliţistul C.C.C.C. și se interesează dacă li se permite și altor persoane să introducă în ţară ţigări de contrabandă, ocazie cu care află că şeful de tură al lucrătorilor vamali, X.X.X., este de acord cu precizarea că, nu va accepta cantități mari de ţigări (vol. 26, filele 83-86 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 11 iunie 00, în vamă şi-a făcut apariţia traficantul de ţigări E.E.E.E.E.E.E.E.E., care poartă o discuţie cu investigatorul referitor la activitatea de contrabandă cu ţigări şi la modul de operare al celorlalţi traficanţi de ţigări în privinţa cărora afirmă că aproape toţi declară cantităţi mai mici de ţigări decât cele pe care le transportă în realitate (vol. 26, filele 87-91 dosar urmărire penală).

La orele 12 decembrie 00, în vamă au intrat 4 traficanţi de ţigări, neidentificaţi, cărora investigatorul le-a atras atenţia că nu trebuie să se vadă marfa pe care o transportă, după care, începând cu orele 12.30.00 are loc o discuţie în care I.I.I. îi relatează lui F.F.F. despre problemele existente la vama sârbă în legătură cu transportul ţigărilor de contrabandă, participanţii la discuţie hotărând să permită intrarea în ţară cu produse de contrabandă doar cetăţenilor români.

Începând cu orele 13.00.00 au intrat în vamă mai mulţi traficanţi neidentificaţi: unul transporta 3 baxuri de ţigări pentru care a plătit 150 euro lucrătorului vamal A.A.A.A.; un altul transporta două baxuri de ţigări şi i-a remis 100 euro lui C.C.C.C.C.C.C., acesta primind şi suma de bani remisă de un traficant care transporta 20 cartuşe de ţigări și de un alt traficant care a plătit tot lui C.C.C.C.C.C.C. pentru 30 cartuşe de ţigări (vol. 26, filele 74-82 dosar urmărire penală).

Din înregistrarea discuțiilor purtate în mediu ambiental începând cu orele 13.21.00 rezultă că lucrătorul vamal A.A.A.A., pe de o parte, şi-a manifestat nemulţumirea că doi traficanţi au introdus în ţară 20 cartușe cu ţigări fără a remite bani, iar pe de altă parte a confirmat că a primit bani de la contrabandiştii de ţigări „Mă (…) mă (…) mă! Banii pe masă! Lasă-i aici!” referindu-se la un contrabandist care a „plătit” pentru un bax de ţigări pe nume D.D.D., care a plătit pentru 3 baxuri şi, în final, la o traficantă care a declarat că transportă 20 cartuşe de țigări (vol. 26, filele 111-114 dosar urmărire penală).

La orele 15.00.00, în vamă a intrat inculpatul C.C. cu 10 baxuri de țigări ascunse în două autoturisme (câte 5 baxuri de ţigări în fiecare, vol. 26, filele 126-138 dosar urmărire penală).

La orele 17.15.00, şeful de tură al lucrătorilor vamali, X.X.X. l-a chemat pe poliţistul F.F.F. în biroul său unde au împărţit banii, ulterior, cel din urmă împreună cu şeful de grupă O.O.O. procedând la remiterea sumei cuvenite fiecărui lucrător de poliţie cu precizarea că în opinia sa nu era justificat ca funcționarii din posturile mai puţin importante între care și apelanta inculpată să primească sume de bani prea mari „ce riscă ăia la linie? Ce riscă dispecerul?”. În final, apelanta inculpată a primit suma de 20 de euro.

La data de 4 ianuarie 2011, conform planificării pe posturi, apelanta inculpată şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa în punctul Dispecerat, în tura de zi, împreună cu polițiștii I.I.I. (şef de grupă), F.F.F. (şef de tură), Y.Y.Y.Y.Y.Y., G.G.G.G.G.G., H.H.H.H., K., Z.Z.Z.Z.Z.Z., H.H.H., E.E.E.E., G.G.G.G., R.R.R.R., D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 47, fila 154 dosar urmărire penală).

La aceeași dată, controlul vamal a fost asigurat de lucrătorii vamali E.E.E. (şef de tură), V.V.V.V.V.V. (adjunct şef de tură), Y., E.E.E.E.E.E.E., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. (vol. 55, fila 158 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia și din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali planificaţi în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în ziua de 4 ianuarie 2011, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu privitoare la constatarea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere şi a contravenţiilor comise în zona lor de competenţă, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal au facilitat mai multor persoane să introducă în mod fraudulos în ţară, 149 de baxuri şi 30 de cartuşe de ţigări, primind în schimb cu titlu de mită, 7.480 euro (vol. 7, filele 262-273, vol. 26, filele 480-500, vol. 25, filele 452-490, vol. 27, filele 277-287 dosar urmărire penală).

Astfel, din convorbirea purtată în mediu ambiental între investigator, poliţistul F.F.F. şi traficantul de ţigări N.N.N. la orele 15.52.00, rezultă că cel din urmă a declarat că introduce ilegal în ţară 8 baxuri de ţigări și că a plătit doar pentru 6 baxuri de țigări, suma de 300 euro (vol. 25, filele 470-480 dosar urmărire penală).

De asemenea, I.I.I. i-a comunicat lui F.F.F. că un traficant de ţigări, neidentificat, a „plătit” suma de 50 de euro pentru un bax de ţigări (vol. 25, filele 481-484 dosar urmărire penală).

Referiri la persoanele care au introdus ilegal în ţară ţigări de contrabandă în data de 4 ianuarie 2011, apar şi în convorbirea pe care investigatorul a avut-o cu poliţistul F.F.F. (vol. 25, filele 485-490 dosar urmărire penală). În concret s-au făcut referiri la traficantul de ţigări X.X.X.X.X.X. despre care s-a spus că a „plătit” mită pentru 6 baxuri de ţigări (vol. 27, filele 277-283 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 18.14.00, F.F.F. şi I.I.I., în prezenţa investigatorului sub acoperire, au împărţit banii primiţi cu titlu de mită, apelantei inculpate revenindu-i 50 de euro, sumă pe care a primit-o la sfârșitul programului.

La data de 8 ianuarie 2011, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în intervalul orar 7.30.00-19.30.00, apelanta inculpată şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în punctul Dispecerat, împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F. (şef de tură), H.H.H. (şef de grupă), B.B.B.B.B.B.B., H.H.H.H.H.H., U.U.U.U., E.E.E.E., R.R.R.R., G.G.G.G., G.G.G.G.G.G.G., G.G.G.G.G.G., investigatorul sub acoperire G.G.G., D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F. şi A.A.A.A.A.A.A. (vol. 51, filele 24-26 dosar urmărire penală).

Totodată, la data sus-menţionată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali E.E.E. şi V.V.V.V.V.V. (vol. 55, fila154 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în ziua de 8 ianuarie 2011, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 81 baxuri şi 10 cartuşe cu ţigări, primind în schimb cu titlu de mită, 4.060 euro, apelantei inculpate revenindu-i 20 de euro, pe care și i-a însușit (vol. 7, filele 270-282, vol. 26, filele 504, 506 dosar urmărire penală).

Împrejurarea că apelanta inculpată a primit 20 de euro din suma totală colectată cu titlu de mită rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediu ambiental la sfârşitul programului de lucru, mai exact din dialogul pe care H.H.H. l-a avut cu F.F.F. căruia i-a spus să-i dea ceva şi la dispecer „Dispecer. să dai ceva la dispecer. Pune întâi la ăştia, la verde. tot serviciul . şi vezi ce mai rămâne., cel ultim menţionat precizând „Deci avem aşa: dispecerat. Deci ăştia au câte 20” (vol. 26, filele 501, 509 dosar urmărire penală).

În noaptea de 12/13 ianuarie 2011, apelanta inculpată şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în punctul Dispecerat, împreună cu poliţiştii de frontieră L.L.L.L.L.L., G., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., H.H.H.H.H.H.H., U.U.U. și investigatorul sub acoperire G.G.G.

Din procesul verbal întocmit de investigator, din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea respectivă, polițiștii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea atribuţiilor privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a atribuţiilor referitoare la controlul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară a 74 de baxuri şi a 30 de cartuşe de ţigări de contrabandă pentru care au primit cu titlu de mită 1360 euro din care, apelantei inculpate i-au revenit 20 de euro, bani pe care i-a primit la sfârșitul programului (vol. 8, filele 123-129, vol. 27 fila 414 dosar urmărire penală).

Din evaluarea aceluiaşi material probator administrat în cauză, Înalta Curte reţine că apelanta inculpată a comis şi infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată constând în aceea că:

- în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., S., F.F.F.F., J.J.J., I.I.I.I., C.C.C.C. şi H.H.H.H., i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., F., T. şi K.K.K.K., dar şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 40 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., K., I.I.I., R.R.R.R., O.O.O.O. şi U.U.U.U., i-a ajutat pe lucrătorii vamali F., T. şi K.K.K., dar şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 72 baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 8 decembrie 2010, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră I.I.I., F.F.F., G.G.G.G., C.C.C.C., H.H.H.H., E.E.E.E., I.I.I.I., G.G.G.G.G.G., Z.Z.Z.Z.Z.Z., O.O.O., Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H., A.A.A.A.A.A.A. şi B.B.B.B.B.B.B., cu şeful Postului de Poliţie Moravița, L.L.L. şi cu agentul de poliţie M.M.M. din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta, i-a ajutat pe lucrătorii vamali X.X.X., C.C.C.C.C.C.C. şi A.A.A.A. şi alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 100 baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 4 ianuarie 2011, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră I.I.I., F.F.F., G.G.G.G., R.R.R.R., H.H.H.H., K., E.E.E.E., G.G.G.G.G.G., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D. şi A.A.A.A.A.A.A., i-a ajutat pe lucrătorii vamali E.E.E. şi E.E.E.E.E.E.E. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 149 baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 8 ianuarie 2011, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., G.G.G.G., R.R.R.R., H.H.H.H., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H., F.F.F.F.F.F.F., D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B. şi G.G.G.G.G.G.G., cu şeful Postului de Poliţie Moraviţa, L.L.L. şi cu I.I.I.I.I.I.I., ofiţer de poliţie la S.P.F. Deta, i-a ajutat pe lucrătorii vamali E.E.E. şi V.V.V.V.V.V. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 81 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 12/13 ianuarie 2011, apelanta inculpată, împreună cu poliţiştii de frontieră L.L.L.L.L.L., G., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., U.U.U. şi H.H.H.H.H.H.H. i-a ajutat pe lucrătorul vamal K.K. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 27 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, fapte ce au fost comise în realizarea scopului urmărit de inculpată prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte reţine din evaluarea aceluiaşi material probator la care s-a făcut referire cu ocazia analizării acuzaţiilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, că apelanta inculpată, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din poliţişti de frontieră, lucrători vamali şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră E.E.E.E., S., I.I.I., F.F.F., G.G.G.G., C.C.C.C., J.J.J., R.R.R.R., H.H.H.H., K., U.U.U.U., F.F.F.F., J.J.J.J., I.I.I.I., O.O.O.O., G.G.G.G.G.G., G., Z.Z.Z.Z.Z.Z., O.O.O., Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H., F.F.F.F.F.F.F., D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B., G.G.G.G.G.G.G., L.L.L.L.L.L., U.U.U., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O. şi P.P.P.P.P.P., cu lucrătorii vamali K.K.K., T., F., K.K.K.K., X.X.X., A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C., V.V.V.V.V.V., E.E.E., E.E.E.E.E.E.E., Y. şi K.K., cu agentul de poliţie M.M.M. din cadrul Inspectoratul Poliției Județene Timiş - Poliţia Rutieră Deta, cu şeful Postului de Poliţie Moraviţa L.L.L., cu Pănescu Florin - ofiţer de poliţie la I.P.F. Deta şi cu traficanţii de ţigări P.P.P.P., L.L., S.S.S.S., X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z., M. şi B., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește susținerea apelantei inculpate în sensul că simpla primire a unei sume de bani proveniți din săvârșirea unei infracțiuni, în lipsa unor elemente probatorii minimale, care să releve existența unui sprijin concret oferit în vederea realizării activității infracționale desfășurate de autori nu poate duce la concluzia existenței complicității la infracțiunea de luare de mită, nu poate fi primită.

Apelanta inculpată nu a negat primirea banilor de la polițiștii de frontieră, însă a precizat că i-a folosit pentru cumpărarea materialelor consumabile necesare desfășurării activității în vamă.

Complicitatea ca formă a participaţiei penale presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea în mod nemijlocit a unei fapte prevăzute de legea penală de o altă persoană, în calitate de autor; săvârşirea de către complice a unor activităţi de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei de către autor; contribuţia complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală; actele de complicitate, în oricare din modurile în care s-au manifestat, trebuie să fie efectuate cu intenţie, adică făptuitorul (complicele) să prevadă, să urmărească, sau să accepte producerea rezultatului faptei comise de autor.

În raport cu natura actelor de înlesnire sau ajutare, complicitatea poate fi, nu numai materială, constând într-o activitate de ajutare, înlesnire sau sprijinire materială la pregătirea sau executarea faptei de către autor, ci și morală.

Complicitatea morală presupune un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei săvârșite de autor și constă din actul de natură să întărească moralul acestuia în comiterea faptei. Poziția psihică a complicelui se caracterizează prin voința de a săvârși fapta de înlesnire a autorului, cunoscând activitatea pe care acesta o va desfășura, prevăzând și acceptând rezultatul socialmente periculos al acesteia, acționând cu intenție directă.

Din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate între polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali planificați în aceeași tură cu apelanta inculpată rezultă că aceasta cunoștea activitatea infracțională a colegilor săi și a acceptat să primească de la ei sume de bani cunoscând că proveneau de la traficanții de țigări pentru a li se permite să intre în țară cu țigări de contrabandă (vol. 25, filele 374-445, vol. 26, filele 145-147,151, 487, 504-506, vol. 27, fila 414 dosar urmărire penală).

Împrejurarea că apelanta inculpată nu a primit direct sume de bani de la traficanții de țigări, ci prin intermediul colegilor cu care era planificată de serviciu, nu este de natură a înlătura răspunderea sa penală pentru faptele pentru care a fost trimisă în judecată; tocmai datorită acestei împrejurări nu s-a reținut că este autor la infracțiunea de luare de mită, ci complice.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantei inculpate, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantei inculpate, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea inculpatei a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnată și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul D.D.D., Înalta Curte constată că nu este fondat, activitatea infracțională reţinută în sarcina acestuia circumscriindu-se complicităţii la infracţiunea de luare de mită în formă calificată.

Prealabil analizării pe fond a criticii vizând greșita sa condamnare, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere (vol. 76, fila 52).

La instanța de fond, apelantul inculpat a recunoscut că a numărat o sumă de bani (euro) în autoturism, împreună cu colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L., însă a pretins că acesta i-a dat banii în jurul orelor 16.00.00, fără a-i spune ce reprezintă și l-a rugat să-i țină în mașină până la terminarea programului.

Din probele administrate în cauză rezultă că la data de 23 septembrie 2010, în Punctul de Mic Trafic Foeni II şi-au desfăşurat activitatea D.D.D.D.D., C.C.C.C.C., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G., R.R.R.R.R.R.R. şi O.O.O.O.O.O.O.O. Lucrătorii vamali R.R.R.R.R.R.R. şi O.O.O.O.O.O.O.O. au venit la serviciu împreună cu apelantul inculpat pe care l-au prezentat poliţiştilor de frontieră ca fiind „verişorul D.D.D.” şi persoana care „îi va ajuta” (vol. 38, fila 43 dosar urmărire penală).

Din declarațiile colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. și din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţiştii de frontieră şi vameşii care şi-au desfăşurat activitatea în Punctul de Mic Trafic Foeni II au primit cu titlu de mită sumele de 1100 euro şi 400 lei pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând mai multor persoane, între care lui M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R. şi R.R.R.R.R. să introducă în ţară 24 de baxuri de ţigări de contrabandă.

La terminarea programului de lucru, între orele 19.15.00-19.32.50, vameșul O.O.O.O.O.O.O.O. i-a spus colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L. să meargă împreună cu apelantul inculpat și să numere banii primiți de la traficanții de țigări. Cei doi s-au deplasat la autoturismul în care apelantul inculpat depozitase banii primiți de la vameși, ocazie cu care D.D.D. a scos din cutia situată între scaunele din față ale mașinii mai multe bancnote pe care împreună cu L.L.L.L.L. le-a numărat, rezultând 1.100 euro și 400 lei. Cu această ocazie, apelantul inculpat i-a cerut scuze colaboratorului că bancnotele nu erau puse în ordine (vol. 39, filele 174-179 dosar urmărire penală).

Complicitatea ca formă a participaţiei penale presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de o altă persoană, în calitate de autor; săvârşirea de către complice a unor activităţi de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei de către autor; contribuţia complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală; actele de complicitate, în oricare din modurile în care s-au manifestat, trebuie să fie efectuate cu intenţie, adică făptuitorul (complicele) să prevadă, să urmărească, sau să accepte producerea rezultatului socialmente periculos al faptei comise de autor.

Activitatea apelantului inculpat constând în colectarea sumelor de bani primite cu titlu de mită de către lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră de la traficanţii de ţigări şi depozitarea acestora în autoturismul său până la terminarea programului astfel încât să nu poată fi găsiți asupra vameșilor în eventualitatea efectuării unui control de către organele abilitate se circumscrie complicității materiale, astfel cum este definită în art. 26 C. pen. anterior, preluată în art. 48 C. pen. în vigoare.

Sub aspectul laturii subiective se reține că apelantul inculpat a acționat cu intenție directă, concluzie ce rezultă din faptul că, fiind prezent în Punctul de Mic Trafic Foeni II, în data de 23 septembrie 2010, în tot timpul programului de lucru al vameșilor și polițiștilor de frontieră și luând în mod nemijlocit cunoștință de activitatea infracțională a acestora a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei şi a acceptat posibilitatea producerii lui.

Apărarea apelantului inculpat în sensul că L.L.L.L.L. nu i-a spus ce reprezintă suma de bani pe care i-a remis-o este înlăturată de declaraţia acestuia care se coroborează cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 38, fila 43, vol. 39, filele 174-179 dosar urmărire penală).

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 72 C. pen. anterior, apreciind în mod corect că scopul preventiv și educativ al acesteia poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei, suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile art. 81 C. pen. fiind suficientă pentru reeducarea apelantului inculpat și proporțională cu gravitatea acuzației aduse acestuia.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul K., Înalta Curte constată că este fondat dar, pentru alte motive decât cele formulate în scris şi susţinute oral de către apărătorul ales şi care vizează greşita sa condamnare, care, în opinia instanţei de apel a fost corect dispusă de către prima instanţă, în urma evaluării probelor care conduc, dincolo de orice îndoială rezonabilă la săvârșirea faptelor de către inculpat cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Prealabil analizării pe fond a criticilor formulate de inculpat se impune precizarea că în cursul urmăririi penale acesta a recunoscut în parte acuzațiile, respectiv, infracțiunea de luare de mită (vol. 13, filele 148-152 dosar urmărire penală) recunoaştere asupra căreia a revenit cu ocazia audierii de către instanţa de fond şi ulterior de către instanţa de control judiciar.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penale nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date în cursul urmăririi penale şi că pentru a constitui mijloace de probă acestea trebuie să se coroboreze cu alte probe administrate în cauză, însă pentru a fi înlăturate declaraţiile date într-o anumită fază procesuală trebuie ca revenirea inculpatului la declaraţiile iniţiale să fie justificată. Or, apelantul inculpat a arătat în faţa instanţei că nu-şi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, deoarece în faţa procurorului a recunoscut faptele în speranţa că acesta nu va mai propune instanţei prelungirea arestării sale preventive. O atare motivație în mod corect a fost înlăturată de instanţa de fond, pe de o parte pentru că în cursul urmăririi penale, apelantul inculpat a beneficiat de asistenţă juridică calificată, ascultarea sa de către procuror realizându-se în prezenţa avocatului său ales, iar pe de altă parte deoarece, declarația dată la procuror se coroborează cu probele administrate în cauză la care se va face referire în cele ce urmează.

În concret, referitor la faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a apelantului inculpat, Înalta Curte reține că în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2010, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, acesta şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa între orele 19.00.00-08.00.00, împreună cu poliţiştii de frontieră C.C.C.C., H.H.H., N.N.N.N. (şef de tură) și investigatorul sub acoperire G.G.G., apelantul fiind repartizat în postul control documente pe sensul de intrare în ţară.

În aceeaşi tură şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali S.S.S. (şef de tură), R.R.R. şi N.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2010, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 71 de baxuri şi 10 cartuşe cu ţigări, primind cu titlu de mită suma de 3560 euro (vol. 7, filele 73-81, vol. 24 filele 122-249, 410-457 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 20.51.00, lucrătorul vamal R.R.R. are o discuţie cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care îi comunică acestuia cuantumul sumelor de bani pe care le-a primit de la traficanţii de ţigări, respectiv: 50 euro de la „Babanul”; 60 de euro de la „Mitru” şi o sumă de bani nespecificată pe care nu ştie de la cine a primit-o.

La orele 21.29.00, același lucrător vamal poartă o discuţie cu o traficantă de ţigări neidentificată despre posibilitatea de a ascunde în autoturism ţigările pe care aceasta urma să le introducă în ţară. „N-are dubluri din alea. Schimb-o.”

La scurt timp în vamă a intrat un traficant, neidentificat până la finalizarea cercetărilor, cu 3 baxuri de ţigări de contrabandă şi i-a spus investigatorului să-i transmită poliţistului N.N.N.N. („Fele”) că o să mai vină o dată „Să-i zici lui „Fele” că mai vin o tură”. În discuţia dintre cei doi a intervenit inculpatul N. care i-a cerut traficantului un cartuş de țigări x albastru pentru şeful de tură S.S.S.

În jurul orelor 22.00.00, lucrătorul vamal R.R.R. a intrat în toneta vameşilor cu o sumă de bani primită de la un traficant neidentificat pentru cele 20 cartuşe de ţigări de contrabandă pe care le-a introdus în țară, bani pe care la solicitarea şefului de tură, S.S.S. i-a pus într-un sertar.

La orele 22.29.00 în vamă a intrat un traficant de ţigări pe care, iniţial, vameșul R.R.R. nu l-a lăsat să treacă, motivând că nu-l cunoaşte însă traficantul Z.Z.Z.Z.Z. i-a spus vameşului „că-i de-al nostru”. Astfel, în cele din urmă, traficantul a intrat în ţară după ce, în prealabil, la solicitarea vameşului a plătit o sumă de bani „Du-te, pune-i pe scaunul din faţă, banii !”, după care „las’, că-i iau eu! Bine!” (vol. 24, filele 138-142 dosar urmărire penală).

La orele 22.47.00, poliţistul H.H.H. a făcut inventarul cantităţilor de ţigări de contrabandă introduse în ţară, stabilind că deşi s-a intrat în țară cu 13 baxuri de țigări, nu s-a plătit decât pentru 6 baxuri, făcând referire la traficanţii care nu au plătit.

La orele 22.59.00 au intrat în vamă un microbuz condus de un șofer despre care I.I.I. a spus că „ a cărat ani de zile”, apoi un autoturism al cărui conducător auto a aflat de la lucrătorul vamal R.R.R. că trebuie să pună bani pe bancheta din spate a mașinii (vol. 24, filele 151-153 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 00.18.00, în vamă a intrat un traficant de ţigări care după ce a declarat că transportă 5 baxuri de ţigări a avut o discuţie contradictorie cu investigatorul şi cu lucrătorul vamal R.R.R. care i-au spus că numărul baxurilor de ţigări pe care le transportă este de cel puţin 8 şi că dacă nu declară cantitatea reală de țigări îi vor controla autoturismul. În discuţie au intervenit şi poliţiştii I.I.I. şi H.H.H., cel din urmă cerându-i traficantului „să plătească” şi să „nu mai treacă prin vamă”. Prezent la discuţie a fost şi apelantul inculpat K. care a fost de acord cu propunerea lui R.R.R. ca traficantul respectiv să nu mai vină în vamă deoarece nu a declarat numărul real de baxuri de ţigări de contrabandă transportate „Mai bine cu unul! Cu unu’, maxim 3, hai!”

Începând cu orele 00.27.00, în vamă au intrat traficanţii de ţigări Zegrean Radu, Z.Z.Z.Z.Z. și M. care au introdus în ţară mai multe baxuri de ţigări şi au remis sume de bani lucrătorilor vamali şi polițiștilor de frontieră - pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu - astfel cum rezultă din relatările vameşilor R.R.R. şi N. „au plătit toate maşinile”.

În urma împărțirii sumei de bani colectate în tura respectivă, apelantului inculpat i-au revenit 150 de euro pe care și i-a însușit.

Relevante pentru activitatea infracțională a apelantului inculpat sunt procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire și declarațiile acestuia, precum și procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental (vol. 7, filele73-81, vol. 24, filele 122-249, 410-457, dosar urmărire penală).

La data de 7 noiembrie 2010, în intervalul orar 07.30.00- 19.30.00, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea apelantul inculpat, care a fost repartizat la punctul control documente pe sensul de intrare în ţară şi poliţiştii F.F.F. (şef de tură), I.I.I., E.E.E.E., S., C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 46, filele 16 - 20 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfășurat activitatea lucrătorii vamali K.K.K. şi T., (vol. 55, fila 57 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menţionată poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 22 de baxuri şi 5 cartuşe de ţigări, primind în schimb, cu titlu de mită, suma de 1.105 euro, apelantul inculpat însușindu-și 50 de euro (vol. 7 filele 98-103, vol. 24, filele 410-457 dosar urmărire penală).

Astfel, printre persoanele care au introdus fraudulos ţigări în ţară au fost numitul „x” care, iniţial a avut o discuţie contradictorie cu poliţistul S. referitoare la numărul real de baxuri de ţigări pe care intenţiona să le introducă în ţară, discuţie în care au intervenit investigatorul sub acoperire şi poliţistul I.I.I., cel din urmă anunţându-l pe lucrătorul vamal K.K.K. că traficantul va plăti numai pentru jumătate din baxurile de ţigări pentru că susţinea el, aşa a procedat şi în celelalte ture. În final, traficatul a introdus în ţară 4 baxuri de ţigări şi „a plătit” pentru două baxuri (vol. 24, filele 410-417 dosar urmărire penală). Și apelantul inculpat şi-a manifestat nemulţumirea faţă de atitudinea traficantului de ţigări „x” de a nu declara numărul real de baxuri de ţigări de contrabandă pe care intenţiona să le introducă în ţară, afirmând că pe viitor îl va sancţiona „ îl curentez, rău de tot, de vorbeşte singur pe aici. L-am mai curentat odată p-acesta nu?” (vol. 24, filele 427-428 dosar urmărire penală).

Tot în tura respectivă au introdus ţigări de contrabandă în ţară, Y.Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z.Z. și cetăţeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J., iar F.F.F. şi K.K.K. au împărţit sumele colectate, cel prim menţionat spunându-i investigatorului sub acoperire că apelantului inculpat i-a revenit suma de 50 de euro.

În noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în postul control documente pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii I.I.I. R.R.R.R., H.H.H.H.H.H., S., C.C.C.C., J.J.J., F.F.F. (şeful de tură) şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 46, filele 108-111 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea pe sensul de intrare în ţară, lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K., F. şi T. (vol. 55, fila 62 dosar urmărire penală).

Din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea respectivă, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali susmenţionaţi, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în România a cantităţii de 80 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, primind în schimb, cu titlu de mită, suma totală de 4.010 euro, în urma împărţirii banilor apelantului inculpat revenindu-i 350 euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 7, filele 134-144, vol. 25 filele 207-268 dosar urmărire penală).

Astfel, printre persoanele care în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat, R., care a transportat 4 baxuri de ţigări cu autoturismul; M. care a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări; S.S.S.S. care a transportat 24 de baxuri de ţigări şi X. care a transportat 10 baxuri de ţigări (vol. 25, filele 216 -223, 231-246 dosar urmărire penală).

Relevante pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat sunt menţiunile din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire în sensul că în noaptea respectivă, K. a participat alături de ceilalţi vameşi şi de poliţiştii de frontieră la o negociere cu traficantul de țigări „N.N.N.” având ca obiect suma pe care acesta trebuia să o „plătească” pentru a introduce în ţară 30 baxuri de ţigări de contrabandă şi că poliţistul F.F.F. i-a spus investigatorului că în urma împărţirii banilor apelantul inculpat a primit 350 euro (vol. 7, filele 134, 135, 137, 143 dosar urmărire penală).

De asemenea, din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că: în discuţia pe care investigatorul sub acoperire a avut-o cu polițistul I.I.I. a intervenit apelantul inculpat care s-a interesat dacă în tura respectivă urmează să mai vină autovehicule cu ţigări de contrabandă (vol. 25, fila 229 dosar urmărire penală); apelantul inculpat a asistat şi a participat la dialogul în care se discuta despre cantitatea de ţigări de contrabandă aparţinând traficantului de ţigări „N.N.N.” (şoferul care transporta ţigările declarase 16 baxuri, însă poliţiştii estimau că transportă cel puțin 20 de baxuri), ocazie cu care inculpatul l-a amenințat pe traficant că îi va face un control amănunțit al autoturismului, „vezi că eu ți le trag și ți le desfac pe toate” (vol. 25, filele 233, 234 dosar urmărire penală); apelantul a asistat şi a participat la dialogul în care se discuta despre incorectitudinea traficanților care declarau vameşilor şi polițiștilor cantităţi mai mici de ţigări decât cele efectiv introduse în ţară (vol. 26, fila 236 dosar urmărire penală).

La data de 19 noiembrie 2010, conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, între orele 7.30.00-19.30.00, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în P.T.F Moraviţa, în punctul control documente TIR pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii I.I.I., J.J.J., H.H.H.H., O.O.O.O., S., G.G.G.G., C.C.C.C., T.T.T.T., investigatorul sub acoperire G.G.G. şi F.F.F. (şeful de tură), vol. 46, filele 121-122 dosar urmărire penală.

La data sus-menţionată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, şi-au desfăşurat activitatea pe sensul de intrare în ţară, lucrătorii vamali S.S.S., F., K.K.K. şi T. (vol. 55, fila 64 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declarația acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, rezultă că la data de 19 noiembrie 2010, polițiștii de frontieră şi lucrătorii vamali sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară de ţigări de contrabandă - 117 baxuri şi 2 cartuşe - în schimbul sumei de 5.852 euro primită cu titlu de mită din care, apelantul inculpat și-a însușit 100 euro (vol. 7, filele 145-149, vol. 25 filele 272-374 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat L.L. care a discutat cu poliţistul J.J.J. căruia i-a spus că va introduce în ţară 22 baxuri de ţigări, dar că le va spune vameşilor că are doar 17 baxuri de ţigări, urmând ca pentru diferenţa de 5 baxuri să „plătească” 250 euro doar poliţiştilor (vol. 24, filele 328-335 dosar urmărire penală); S.S.S.S. (vol. 25, filele 347-349 dosar urmărire penală); P.P.P.P. care a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări, R. care a introdus în ţară 5 baxuri de ţigări (vol. 25, filele 358-363 dosar urmărire penală).

Relevantă pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat este declaraţia acestuia dată în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţiile investigatorului sub acoperire, cu procesele verbale întocmite de acesta, în care menţionează că poliţistul C.C.C.C. i-a spus că a dat suma de 100 euro apelantului inculpat K. (vol. 7, fila 149 dosar urmărire penală) şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că poliţistul C.C.C.C., după ce a primit banii de la şeful de tură i-a spus investigatorului sub acoperire că apelantul inculpat a fost chemat de către poliţistul I.I.I. şi a primit de la acesta 100 euro „La K. i-a dat 100”, „Păi nu, da i-a împărţit x, mie, lui şi 21 şi 50. Pe K. l-a chemat separat. Sigur nu i-o dat 50. L-a chemat I.I.I. să-i dea.” (vol. 25, filele 366-370 dosar urmărire penală).

De asemenea, poliţistul F.F.F. a avut o discuţie cu investigatorul sub acoperire, ocazie cu care i-a spus acestuia că „a luat toată lumea”, referindu-se la faptul că în urma împărţirii mitei toţi polițiștii au primit bani, indiferent de postul în care și-au desfășurat activitatea (vol. 25, fila 372 dosar urmărire penală).

În noaptea de 20/21 noiembrie 2010, potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, în intervalul 18.30.00-8.30.00, apelantul inculpat şi-a desfășurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în postul control documente pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii F.F.F. (şef de tură), I.I.I. (şef de grupă şi coordonator Punctul de Trecere a Frontierei) R.R.R.R., O.O.O.O., U.U.U.U., I. şi investigatorul sub acoperire G.G.G.

În aceeaşi tură, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali S.S.S. (şef de tură), F., K.K.K., T. şi Y.

Din declaraţia apelantului inculpat dată în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţia investigatorului sub acoperire, cu procesele verbale întocmit de acesta şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 72 baxuri cu ţigări, primind în schimb cu titlu de mită suma de 3.600 euro, apelantului inculpat revenindu-i 20 de euro (vol. 7, filele 150-154 dosar urmărire penală, vol. 25, filele 375-445 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară la data sus-menționată se numără L.L. care, deşi transporta 7 baxuri de ţigări a declarat poliţistului R.R.R.R. şi investigatorului sub acoperire că are 5 baxuri; M. care a intrat în ţară cu 4 baxuri; X.X.X.X.X.X.; o traficantă rămasă neidentificată şi X. (vol. 25, filele 375-397, 405-409, 413-423 dosar urmărire penală).

Relevante pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat sunt menţiunile din declaraţia investigatorului sub acoperire şi din procesul verbal întocmit de acesta conform cărora, a asistat la o discuţie purtată între F.F.F., O.O.O.O., I.I.I. şi R.R.R.R. din care a rezultat că în urma împărţirii banilor, K. a primit 20 de euro (vol. 7, filele 153-154 dosar urmărire penală), precum şi dialogul purtat în toneta lucrătorilor de poliţie din care rezultă că poliţistul I.I.I., la întrebarea adresată de către F.F.F. a răspuns că a dat apelantului inculpat suma de 20 de euro (vol. 25, filele 375-445 dosar urmărire penală).

La data de 12 decembrie 2010, conform planificării pe posturi, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul De Trecere A Frontierei Moraviţa în punctul control documente pe sensul de ieşire din ţară împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F. (şeful de tură) O.O.O., I.I.I., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B., U.U.U.U., H.H.H., D.D.D., E.E.E.E., K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., R.R.R.R., C.C.C.C. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 47, filele 39-40 dosar urmărire penală).

Controlul vamal în tura respectivă a fost asigurat de lucrătorii vamali X.X.X. (şef de tură), D.D., Z.Z.Z., F.F., A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L. şi C.C.C.C.C.C.C. (vol. 55, fila 398 dosar urmărire penală).

Din declaraţia dată de apelant în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţia investigatorului sub acoperire, cu procesul verbal întocmit de acesta şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data de 12 decembrie 2010, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor privitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară a 40 baxuri de ţigări de contrabandă, primind în schimb, cu titlu de mită suma totală de 2000 euro, apelantului inculpat revenindu-i 50 de euro, sumă pe care și-a însușit-o (vol. 7, filele 179-182 dosar urmărire penală, vol. 70, filele 217, 218 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară se numără Z.Z.Z.Z.Z. (4 baxuri pentru care a „plătit” mită 200 euro) şi P.P.P.P. (3 baxuri pentru care a „plătit” mită 150 euro).

Relevante în sensul celor de mai sus sunt menţiunile din declaraţia investigatorului sub acoperire şi din procesul verbal întocmit de acesta în sensul că poliţistul Y.Y.Y.Y.Y.Y. i-a cerut investigatorului să transmită poliţiştilor repartizați pe sensul de ieşire din ţară să îi atenţioneze pe traficanţii de ţigări care ieşeau din România că li se va permite să intre în țară cu țigări de contrabandă doar dacă au acceptul prealabil al şefului de tură al poliţiştilor, respectiv acceptul şefului de tură al vameşilor şi că investigatorul sub acoperire a fost prezent când poliţiştii de frontieră F.F.F. şi O.O.O. au împărţit banii primiţi de la traficanţii de ţigări şi au stabilit ca K. să primească 50 de euro (vol. 7, filele 179-181 dosar urmărire penală).

Primirea de către apelant la sfârşitul programului de lucru a sumei de 50 de euro rezultă şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 70, filele 217-218 dosar urmărire penală).

În seara zilei de 17 decembrie 2010, conform planificării pe posturi, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa în punctul control documente şi control TIR pe sensul de ieşire din ţară, împreună cu poliţiştii F.F.F. (şeful de tură), O.O.O. (şeful de grupă), E.E.E.E., U.U.U.U., L.L.L.L.L.L., I.I.I., R.R.R.R., I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K. V.V.V., C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 47, filele 66-67 dosar urmărire penală).

Controlul vamal în tura respectivă a fost asigurat de către lucrătorii vamali Z.Z.Z. şi C.C.C.C.C.C.C. (vol. 55, fila 393 dosar urmărire penală).

Din declaraţia apelantului inculpat dată în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţia investigatorului sub acoperire, cu procesul verbal întocmit de acesta şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali planificaţi în noaptea de 17/18 decembrie 2010, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară a 43 de baxuri de ţigări de contrabandă, primind în schimb cu titlu de mită suma totală de 3150 euro, din care apelantului inculpat i-au revenit 25 de euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 7, filele 233-239, vol. 26, filele 388-443 dosar urmărire penală).

Între persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat C.C., zis „Titi”, L.L., N.N.N., L.L.L.L., N.N.N.N.N.N.N.

Relevante pentru reţinerea în sarcina apelantului inculpat a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată sunt menţiunile din declaraţiile investigatorului sub acoperire şi din procesul verbal întocmit de acesta în sensul că lucrătorii de poliţie au împărţit mita strânsă în tura respectivă, ocazie cu care s-a stabilit ca suma de 25 euro să fie remisă apelantului inculpat şi că la solicitarea poliţiştilor, investigatorul a remis lui K. 50 euro proveniţi din mită precizându-i că trebuie să dea jumătate din bani lui I.I.I.I. (vol. 7, filele 233, 238 dosar urmărire penală).

Aspectele sus-menţionate rezultă şi din procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental (vol. 26, filele 433-437 dosar urmărire penală).

La data de 4 ianuarie 2011, conform planificării pe posturi, apelantul inculpat a fost repartizat în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, la controlul documentelor, pe sensul de ieșire din ţară, împreună cu F.F.F. (şeful de tură), I.I.I., Y.Y.Y.Y.Y.Y. (şef de grupă), G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H., Z.Z.Z.Z.Z.Z., H.H.H., E.E.E.E., G.G.G.G., R.R.R.R., D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A., I. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 47, fila 154 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, controlul vamal a fost asigurat de lucrătorii vamali E.E.E. (şef de tură), V.V.V.V.V.V. (adjunct şef de tură), Y., E.E.E.E.E.E.E., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. şi Ținte Ovidiu (vol. 55, fila 158 dosar urmărire penală).

Din declaraţia apelantului inculpat dată în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţia investigatorului sub acoperire, cu procesul verbal întocmit de acesta şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în data de 4 ianuarie 2011, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal au ajutat mai multe persoane să introducă în ţară 149 baxuri şi 300 cartuşe ţigări de contrabandă, primind în schimb cu titlu de mită suma totală de 7480 euro, din care apelantului inculpat i-au revenit 100 de euro, bani pe care acesta și i-a însușit (vol. 7, filele 262-266, vol. 26, filele 480-500, vol. 47, fila 154 dosar urmărire penală).

Astfel, printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat S.S.S.S. (care a intrat în țară cu 20 baxuri de ţigări); X.X.X.X.X.X.; P.P.P.P.; L.L.L.L.; R. şi numiţii „B.”, „x” şi „x”.

Relevante pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat sunt menţiunile din declaraţia investigatorului sub acoperire şi din procesul verbal întocmit de acesta în sensul că a fost prezent când poliţiştii F.F.F. şi I.I.I. au împărţit banii primiţi de la traficanţii de ţigări, ocazie cu care s-a stabilit ca suma de 100 euro să fie remisă apelantului inculpat (vol. 7, filele 262-266 dosar urmărire penală).

De asemenea, din discuţia pe care au avut-o poliţiştii F.F.F. şi I.I.I. rezultă că la momentul împărţirii mitei, suma de 200 euro a fost repartizată poliţiştilor care au lucrat pe sensul de ieşire din ţară, respectiv, apelantului inculpat şi lui Z.Z.Z.Z.Z.Z. (vol. 47, fila 154, vol. 26, filele 480-500 dosar urmărire penală).

În noaptea de 13/14 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de ieşire din ţară, împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F. (şef de tură), C.C.C.C.C.C.C., U.U.U.U.U.U. (şef de grupă), U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y., L.L.L.L.L.L., H.H.H.H., Z.Z.Z.Z.Z.Z., F.F.F.F. şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 45, filele 43-44 dosar urmărire penală).

Controlul vamal a fost asigurat de lucrătorii vamali Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., E.E.E.E.E.E.E. şi M.M.M.M.M.M.M. (vol. 55, fila 149 dosar urmărire penală).

Din declaraţia apelantului inculpat dată în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţia investigatorului sub acoperire, cu procesul verbal întocmit de acesta şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura din noaptea de 13/14 ianuarie 2011, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor referitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 50 baxuri şi 20 cartuşe de ţigări de contrabandă, primind în schimb cu titlu de mită suma totală de 2520 euro, apelantului inculpat revenindu-i 20 de euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 7, filele 292-297, vol. 26, filele 575-586, dosar urmărire penală).

Relevante pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat sunt menţiunile din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire în sensul că a fost prezent când poliţiştii F.F.F. şi U.U.U.U.U.U. au împărţit sumele de bani primite de la traficanţii de ţigări și au stabilit ca 20 de euro să fie remişi apelantului inculpat, investigatorul fiind cel care a dat poliţistului U.U.U.U. 40 euro şi i-a spus să păstreze pentru el 20 de euro, iar diferenţa de 20 euro să o dea lui K. (vol. 7, filele 292-297 dosar urmărire penală). Aceleași aspecte rezultă şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la data sus-menționată (vol. 26, filele 576-577, 580 dosar urmărire penală).

În ce priveşte acuzaţia de complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator anterior menţionat că rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că în perioada, sfârşitul lunii octombrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali şi alte persoane să introducă în ţară ţigări de contrabandă, fapte ce au fost comise în realizarea scopului urmărit de acesta prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Astfel:

- în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali S.S.S., R.R.R. şi N. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 71 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 7 noiembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., T. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 22 baxuri şi 5 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 8/9 noiembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali F., K.K.K., T., S.S.S. şi K.K.K.K. şi pe alte persoane neidentificate, să introducă în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragerea de la controlul vamal, 94 baxuri de ţigări, având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., F. şi T. şi pe alte persoane neidentificate să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 80 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în data de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali S.S.S., F., K.K.K. şi T. şi pe alte persoane neidentificate să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 117 baxuri şi 2 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali F., K.K.K. şi T. şi alte persoane neidentificate să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 72 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 12 decembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali X.X.X., A.A.A.A. şi L.L.L.L.L.L.L. şi pe alte persoane neidentificate să introducă în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 40 baxuri de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 16 decembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali X.X.X., D.D., L.L.L.L.L.L.L., A.A.A.A. şi Z.Z.Z. şi pe alte persoane neidentificate, să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 97 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 17/18 decembrie 2010, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali C.C.C.C.C.C.C. şi Z.Z.Z. şi pe alte persoane, neidentificate, să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal 43 baxuri de ţigări, având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 4 ianuarie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali E.E.E. şi E.E.E.E.E.E.E. şi alte persoane neidentificate, să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 30 cartuşe de ţigări, având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 13/14 ianuarie 2011, apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali M.M.M.M.M.M.M., E.E.E.E.E.E.E. şi F.F. şi alte persoane neidentificate să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 50 de baxuri şi 20 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei.

Din evaluarea aceluiaşi material probator, Înalta Curte mai reţine că în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din poliţişti de frontieră, lucrători vamali şi persoane implicate în contrabanda cu țigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii unui grup infracţional organizat, împreună cu lucrătorii de poliţie H.H.H., N.N.N.N., C.C.C.C., I.I.I., E.E.E.E., S., F.F.F., C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A., G.G.G.G., I.I.I.I., H.H.H.H.H.H., R.R.R.R., J.J.J., F.F.F.F., T.T.T.T., O.O.O.O., I., U.U.U.U., B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L., O.O.O., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D., U.U.U.U.U.U., L.L.L. - şeful Postului de Poliţie Moraviţa, M.M.M. - agent de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta, cu lucrătorii vamali R.R.R., S.S.S., N., K.K.K., T., F., K.K.K.K., Y., X.X.X., A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L., D.D., Z.Z.Z., C.C.C.C.C.C.C., E.E.E., E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M. şi cu traficanţii de ţigări Y.Y.Y.Y.Y., S.S.S.S., P.P.P.P., L.L.L.L., Z.Z.Z.Z.Z., R., T.T.T., M., L.L., N.N.N.N.N.N.N., C.C. şi X.X.X.X.X.X., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

În ce privește susținerea apelantului inculpat în sensul că numirea investigatorului sub acoperire G.G.G. nu s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale Înalta Curte reține următoarele:

Prin Ordonanța din data de 3 septembrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. x/P/2010, în temeiul art. 261 din Legea nr. 78/2000, art. 2241 și art. 2244 C. proc. pen. anterior, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a lucrătorului de poliție judiciară având nume de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 3 septembrie 2010 până la 2 octombrie 2010, inclusiv, măsură ce a fost prelungită prin Ordonanța din data de 1 octombrie 2010, pe o durată de 6 zile, de la data de 3 octombrie 2010 până la data de 8 octombrie 2010 (vol. 1, filele 74-76, 77-83 dosar urmărire penală).

În temeiul dispozițiilor legale anterior menționate, prin Ordonanța din 5 octombrie 2010, procurorul a dispus în Dosarul nr. x/P/2010, autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a aceluiași lucrător de poliție judiciară, având numele de cod G.G.G., pe o perioadă de 30 de zile, de la 9 octombrie 2010, până la 7 noiembrie 2010, inclusiv, ulterior măsura fiind prelungită succesiv, pe durate de câte 30 de zile, până la data de 5 ianuarie 2011 conform Ordonanțelor emise la datele de 5 noiembrie 2010, 7 decembrie 2010, 5 februarie 2011 (vol. 5, filele 1-4, 5-19, 32-35, 104-131 dosar urmărire penală). Urmare punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin ordonanțele sus-menționate, investigatorul sub acoperire G.G.G. a dat declarații și a întocmit procese verbale (vol. 1, filele 84-139, vol. 7 dosar urmărire penală).

Rezultă că procurorul a autorizat folosirea în cauză a investigatorului sub acoperire G.G.G. prin ordonanțe motivate, prelungite succesiv pe perioade de câte 30 de zile, reținând că temeiurile inițiale care au determinat autorizarea s-au menținut; aceste ordonanțe cuprind mențiunile prevăzute de art. 261 alin. (5) din Legea nr. 78/2000.

Susținerea apelantului inculpat că investigatorul sub acoperire G.G.G. nu a fost autorizat să ia mită este reală, prin rechizitoriu dispunându-se neânceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. anterior și de contrabandă comisă în forma complicității prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 din Legea nr. 86/2006 cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni sub aspectul laturii subiective.

O atare împrejurare nu poate duce însă la concluzia că soluția ce se impune a fi pronunțată în cauză este aceea de achitare întrucât, existența faptelor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată și săvârșirea lor cu forma de vinovăție cerută de lege rezultă din coroborarea probelor la care s-a făcut trimitere cu ocazia analizării activității infracționale a acestuia. În plus, aspectele relatate de investigator în declarațiile date atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești la instanța de fond și ulterior la instanța de apel, rezultă și din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate între apelant și ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății și din declarațiile date de inculpat la organul de urmărire penală.

În ce privește susținerea apelantului inculpat că a comis faptele la instigarea investigatorului sub acoperire G.G.G., Înalta Curte apreciază că în speța dedusă judecății nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea desfășurată de investigator neputând fi subsumată noțiunii de „instigare” a inculpatului să săvârșească sau să continue comiterea faptelor penale de care este acuzat, în scopul obținerii de probe, așa cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate.

Sub acest aspect, Înalta Curte arată că, în conformitate cu jurisprudența instanței de contencios european referitoare la art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și cu dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. anterior, activitatea instigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia respectă garanțiile conferite de art. 6 din Convenție și norma internă menționată, neexistând o provocare dacă se limitează la examinarea, de o manieră pasivă, a activității infracționale și punerea la dispoziția organelor judiciare a datelor necesare pentru dovedirea faptelor și tragerea la răspundere penală a făptuitorului, fără a exercita asupra persoanei o influență de natură a instiga la comiterea unei infracțiuni care, altfel, nu ar fi fost săvârșită, în scopul de a face posibilă constatarea infracțiunii (cauzele Ramanauskas c. Lituaniei, Ludi c. Elveției, Teixteira c. Portugaliei, Constantin și Stoian c. României).

În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul de „provocare” distinct de folosirea legitimă a operațiunilor sub acoperire, subliniind încă o dată obligația instanțelor naționale, de a proceda la o examinare atentă a materialului din dosar în cazul în care inculpatul invocă instigarea din partea poliției.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai stabilit că nu se poate reține provocarea acuzatului de către organele judiciare, în măsura în care intenția infracțională era deja luată, existând predispoziția făptuitorului de a comite infracțiunea (și nu creată prin acțiunea organului judiciar), iar autoritățile judiciare aveau motive întemeiate să suspecteze activitățile ilicite ale persoanei respective.

Or, Punctul de Trecere a Frontierei Moravița devenise un spațiu în care legea nu se mai aplica și care era guvernat de regulile instituite de gruparea infracțională din care făcea parte și apelantul inculpat K., cu mult timp înainte de a fi infiltrați investigatorii, constatare în raport de care se impune concluzia că inculpatul nu a fost victimă a provocării întrucât a fost dispus și capabil de a comite infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și înainte de luna decembrie 2010, fiind evident că era dispus să încalce legea, iar agenții statului, numai au oferit ceea ce părea a fi o oportunitate pentru el de a comite faptele deduse judecății. Pe de altă parte, probele administrate în cauză nu au lăsat nici un dubiu rezonabil că apelantul inculpat nu ar fi avut nicio intenție de a comite infracțiuni decât ca urmare a îndemnului din partea agenților statului. Agenții statului nu l-au convins pe apelant să comită infracțiunile de luare de mită, complicitate la infracțiunea de contrabandă și aderare la un grup infracțional organizat ci, acest lucru s-a datorat voinței libere de acțiune și manifestare a apelantului inculpat, fiind de notorietate activitățile infracționale privind contrabanda cu țigări desfășurate în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.

În momentul demarării acțiunilor de strângere a probelor necesare dovedirii activității infracționale a lucrătorilor vamali, a polițiștilor de frontieră și a traficanților de țigări și mai exact în momentul în care au fost introduși în cauză investigatorul sub acoperire G.G.G. și investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M., în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița exista o grupare compusă din lucrători vamali, polițiști de frontieră și traficanți de țigări implicată în traficul ilegal de țigări, care funcționa în consens, respectând o serie de reguli pe care investigatorii și colaboratorii acestora le-au detaliat în declarațiile lor date în fața instanței de fond și la instanța de apel, în prezența apelantului inculpat asistat de apărător ales.

Din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor ambientale efectuate în cauză, reprezentând convorbirile dintre lucrătorii vamali, polițiștii de frontieră și traficanții de țigări rezultă că activitatea infracțională din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița era în desfășurare, în același mod și în baza acelorași reguli, mult înainte de introducerea investigatorilor și a colaboratorilor acestora în mediul infracțional. Polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și persoanele implicate în traficul de țigări de contrabandă acționau în mod coordonat în scopul strângerii unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunțării și neconstatării unor infracțiuni sau contravenții comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba, în special, de tolerarea traficului de țigări. Din înregistrările ambientale efectuate în cauză rezultă că în momentul în care unul dintre lucrătorii vamali sau polițiștii de frontieră primea mita, o făcea în mod firesc, fără a încerca să ascundă actul ilegal de colegii săi.

Din relatările făcute de investigatorul sub acoperire G.G.G. și de investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M. care au fost audiați în condiții de publicitate și contradictorialitate, atât în primă instanță potrivit art. 861 C. proc. pen. anterior, cât și la instanța de apel, potrivit art. 129 din actualul C. proc. pen., în baza propriilor observații, rezultă că la venirea acestora în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița era un cadru de lucru normal, iar lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră pretindeau, primeau și li se ofereau anumite sume de bani, se cunoșteau între ei și stabileau anumite „condiții de lucru”, fiind constituit un grup infracțional între polițiștii de frontieră, lucrătorii vamali și traficanții de țigări; se anunțau între ei atunci când aveau informații cu privire la efectuarea unor controale din partea organelor specializate ale statului; țineau legătura prin telefon; contrabandiștii întrebau „dacă se putea trece astăzi” și primeau răspuns în momentul în care funcționarii din vamă știau că nu vor primi vreun control de la organele superioare. Din aceleași declarații rezultă că dacă i se dădea acceptul de trecere, la întoarcere, traficantul plătea suma ce se cuvenea polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali, fiind vorba de o sumă prestabilită, deja cunoscută, de obicei se lua o decizie de comun acord, la începutul turei în sensul că „astăzi se lucrează sau nu se lucrează, nu facem nimic dacă sunt controale”; vameșii sau polițiștii se făceau că efectuează controlul, deschideau doar ușile de la portbagajul mașinilor, după care le închideau. De cele mai multe ori țigările erau disimulate, iar când erau la vedere, mașinile erau întoarse la linia albă pentru ca țigările să fie ascunse; țigările erau transportate în baxuri, dar erau și persoane care transportau cartușe de țigări, plata în acest caz fiind de un euro pentru fiecare cartuș; suma era deja cunoscută, fiecare traficant venea la tonetă, declara câte baxuri are și făcea plata care era deja prestabilită cu mult înainte de venirea investigatorilor și a colaboratorilor acestora.

Folosirea modalităților de încasare a sumelor de bani primite cu titlu de mită a fost evidențiată pe parcursul perioadei în care investigatorul cu identitate protejată G.G.G. și investigatorii cu identitate reală O.O. și M.M. au desfășurat activități specifice în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, fiind relevate în procesele verbale pe care le-au întocmit, precum și în înregistrările audio-video efectuate. Banii obținuți cu titlu de mită de către vameși și polițiști se colectau într-un fond comun, iar la sfârșitul turei se împărțeau în mod egal între cele două categorii de funcționari. Evidența țigărilor de contrabandă era ținută de vameșii care se aflau în toneta de la intrare în țară, dar și de polițiștii de la punctul control acces pentru a se evita situațiile conflictuale și cu siguranță, dacă un polițist sau vameș nu și-ar fi primit partea, a doua zi ar fi ieșit discuții.

Mai rezultă din declarațiile investigatorului sub acoperire G.G.G. că în interiorul grupului infracțional, cuantumul sumei primite de fiecare membru depindea de postul în care își desfășura activitatea în tura respectivă, așa încât, cei direct implicați în actul de luare a mitei sau care asistau nemijlocit la acesta, primeau o sumă mai mare, spre deosebire de ceilalți; în acest sens, membrii grupării infracționale erau direcționați în locuri și momente de interes, așa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care își desfășurau activitatea în mod corect.

Interesul în obținerea beneficiilor financiare sau materiale al vameșilor și polițiștilor de frontieră era perfect sincronizat, așa încât, în momentul în care unul dintre aceștia dorea să faciliteze, în schimbul mitei, introducerea țigărilor netimbrate în țară, de către o persoană necunoscută grupării infracționale organizate, se anunța echipa aflată în tură, care accepta de îndată situația și acționa în consecință.

În consecință, raportat la situația dată, susținerea apelantului inculpat în sensul că a comis faptele la instigarea investigatorului sub acoperire nu poate fi primită.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, doar în ceea ce privește modalitatea de executare, nu și cuantumul acestora. Cu privire la acest din urmă aspect, Înalta Curte, având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că de impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate dispusă de instanța de fond, Înalta Curte, neidentificând acele elemente care să conducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul K.K., Înalta Curte constată că nu este fondat din perspectiva criticilor de nelegalitate şi netemeinicie invocate de acesta, existenţa faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi săvârșirea lor cu forma de vinovăţie cerută de lege rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă din evaluarea materialului probator administrat în cauză, la care se va face referire în cele ce urmează.

Prealabil analizării activității infracționale a apelantului inculpat comisă în Punctul de Trecere a Frontierei Foeni II, se impune precizarea că în cursul urmăririi penale, acesta a recunoscut cele două acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate de luare de mită.

În concret, apelantul inculpat a recunoscut că în ziua de 23 octombrie 2010 a primit suma de 100 euro pentru că a permis unui cetățean sârb să se întoarcă în Serbia, deși acesta se prezentase în Punctul de Mic Trafic Foeni II având țigări ascunse în bordul autoturismului pe care îl conducea, fără a-i confisca marfa și a lua măsurile legale împotriva sa; în tura respectivă, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră, de comun acord au hotărât să nu permită, la un moment dat accesul în țară contrabandiștilor deoarece polițiștii aveau informații că se efectuează controale; expresia „se lucrează” folosită în vamă semnifica faptul că li se permitea persoanelor ce tranzitau vama să intre în țară cu mai mult de 2 pachete de țigări care reprezenta cantitatea legală admisă, în schimbul unor avantaje materiale constând în sume de bani sau produse ce li se dădeau funcționarilor (vol. 13, filele 252-254 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii la instanța de fond, apelantul inculpat a negat faptele, poziție pe care a adoptat-o și la instanța de apel.

Este adevărat că dispoziţiile procesual penal nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date în faza de urmărire penală însă, revenirea asupra unei declaraţii trebuie să se întemeieze pe o motivație rezonabilă. Or, în faţa instanţei de fond apelantul inculpat a afirmat că în cursul urmăririi penale a recunoscut faptele deoarece prin adoptarea unei asemenea atitudini a considerat că va fi eliberat din arest și că se va ocupa de starea precară a sănătăţii sale. Motivele invocate de apelant în mod corect au fost înlăturate de instanţa de fond, faţă de împrejurarea că declarațiile date în cursul urmăririi penale se coroborează cu mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv cu: declarațiile colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L., procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental şi planşele foto din care rezultă că în ziua de 23 octombrie 2010, apelantul inculpat împreună cu lucrătorul vamal G.G.G.G.G.G.G.G., cu poliţiştii de frontieră O.O.O.O.O., C.C.C.C.C., P.P.P.P.P., N.N.N.N.N., D.D.D.D.D. și colaboratorii cu nume de cod E.E.E.E. și L.L.L.L.L. a primit cu titlu de mită suma de 160 de euro din care inculpatul şi-a însuşit 50 euro pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând mai multor persoane introducerea în ţară de ţigări de contrabandă (vol. 13, filele 252-254, 251-257, vol. 40, filele 94-112 dosar urmărire penală).

Din probele administrate în cauză rezultă că la data de 23 octombrie 2010, în jurul orelor 11.51.44, în Punctul de Mic Trafic Foeni II s-a prezentat cetăţeanul sârb B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. al cărui autoturism, a fost controlat de către apelant în prezenţa lucrătorilor de poliţie C.C.C.C.C. şi O.O.O.O.O., a lucrătorului vamal G.G.G.G.G.G.G.G. şi a colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L., ocazie cu care în bordul acestuia au fost găsite ascunse mai multe cartuşe cu ţigări (vol. 40, filele 101-103 dosar urmărire penală).

În timp ce apelantul inculpat purta discuţii referitoare la cantitatea de ţigări transportată de traficant, „Nu ştiu dacă are un bax (…) până-n un bax, în orice caz. Tot bordul e plin (…) vezi?” (vol. 40, filele 94-97 dosar urmărire penală), în vamă a intrat un cetăţean sârb, neidentificat până la finalizarea cercetărilor, care după discuţii cu apelantul inculpat, dar şi cu polițiștii de frontieră a fost invitat într-un birou unde a dat suma de 100 euro lui K.K., cu titlu de mită pentru a-i permite lui B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. să se întoarcă în Serbia fără a se întocmi vreun act de sancţionare a acestuia şi fără a-i fi confiscate ţigările sau autoturismul (vol. 40, filele 107-109 dosar urmărire penală).Suma de 100 de euro a fost împărţită în mod egal între vameşi şi poliţişti, „partea” poliţiştilor în cuantum de 50 de euro fiind înmânată de K.K. colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L.

După plecarea cetăţeanului sârb, apelantul inculpat a mai permis intrarea în ţară a unor persoane rămase neidentificate care transportau ţigări de contrabandă de la care a încasat sume de bani pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu (un euro pentru un cartuş de ţigări) după care l-a abordat pe L.L.L.L.L. şi i-a remis suma de 30 de euro spunându-i că este „partea” lui și, dacă dorește, poate să nu le spună colegilor săi polițiști că a primit mită.

La data de 27 octombrie 2010, apelantul inculpat a fost planificat în Punctul de Mic Trafic Foeni II împreună cu lucrătorul vamal G.G.G.G.G.G.G.G. şi cu poliţiştii de frontieră O.O.O.O.O., C.C.C.C.C., P.P.P.P.P., N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S., D.D.D.D.D. şi colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L.

Declaraţia apelantului inculpat dată în cursul urmăririi penale, în care recunoaște că în urma împărțirii banilor primiți cu titlu de mită de la traficanții de țigări și-a însușit 200 de euro și descrie amănunțit modul în care se acționa în comun de către vameși și polițiștii de frontieră și regulile consacrate în Punctul de Mic Trafic Foeni II pentru desfășurarea activității de contrabandă se coroborează cu declaraţia colaboratorului cu nume de cod L.L.L.L.L., care a fost audiat în primă instanță și la instanța de apel, în condiții de contradictorialitate, în prezența inculpatului care a fost asistat de apărător ales şi cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental din care rezultă că la data susmenţionată apelantul inculpat, împreună cu lucrătorul vamal G.G.G.G.G.G.G.G. şi cu poliţiştii de frontieră anterior menționați au permis intrarea în ţară cu ţigări de contrabandă a mai multor persoane, primind în schimb suma de 1.630 de euro din care apelantul inculpat şi-a însuşit 457 euro (vol. 13, filele 251-257, vol. 38 filele 76-77, vol. 40, filele 358-361 dosar urmărire penală).

Astfel, la orele 13 februarie 09, în Punctul de Mic Trafic Foeni II s-a prezentat numitul C.C.C.C.C.C. care avea ascunse în autoturismul, 40 cartuşe de ţigări, iar la orele 13 februarie 58 au intrat în vamă H.H.H.H.H.H.H.H. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. cu autoturismul, în care aveau ascunse 40 cartuşe de ţigări.

În jurul orelor 13 decembrie 23, apelantul inculpat împreună cu lucrătorul de poliţie D.D.D.D.D. şi colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. au stabilit modalitatea în care urmau să acţioneze în ziua respectivă, cu referire la măsurile de protecţie ce se impuneau a fi luate în cazul apariţiei unor „probleme”, apelantul inculpat exprimându-și acordul de a sista activitatea în vamă „Deci, când ziceţi voi stop! Mă (…) ziceţi stop, e stop! Înţelegi?”.

Ulterior acestei discuţii, în jurul orelor 16.39.42 s-au prezentat în vamă, pe sensul de intrare în ţară, D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. și E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., cu autoturismul, în care erau ascunse, potrivit celor declarate de traficanți, 15 cartuşe de ţigări „Avem cinşpe cartuşe! Sunt în aia! Şi-am venit repede, c-au zis că vine controlu’ la sârbi”(vol. 40, fila 400 dosar urmărire penală).

În intervalul orar 16.44.36-16.45.25, apelantul inculpat şi colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. au numărat o parte din banii primiţi cu titlu de mită rezultând 570 euro (vol. 40, filele 401-409 dosar urmărire penală), iar în jurul orelor 16.56.50, cel din urmă a fost chemat de către apelant şi lucrătorul vamal G.G.G.G.G.G.G.G. în autoturismul acestora unde au numărat banii, rezultând suma totală de 1.630 euro care a fost împărţită în mod egal între vameşi şi poliţişti, în final, K.K. primind 457 euro.

Cu referire la faptele reţinute în sarcina apelantului inculpat comise în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, prealabil, se impune precizarea că în declaraţia dată în faza de urmărire penală a uzat de dreptul la tăcere, iar în faţa instanţei de fond şi a instanţei de apel a negat comiterea acestora.

La data de 12/13 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, având atribuţii în ceea ce priveşte controlul fizic şi antidrog la intrarea în ţară a călătorilor şi a mijloacelor de transport ale acestora (vol. 55, fila 51 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea poliţiştii de frontieră L.L.L.L.L.L. (şef de tură), U.U.U., G., N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., I. şi investigatorul cu identitate reală M.M. (vol. 45, filele 38-39 dosar urmărire penală).

Din declaraţiile investigatorului cu identitate reală, din procesele verbale întocmite de acesta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că apelantul inculpat şi poliţiştii de frontieră, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 27 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări de contrabandă, primind în schimb 1.360 euro, sumă din care apelantul inculpat şi-a însuşit 680 euro (vol. 8, filele 395-397 dosar urmărire penală).

Astfel, printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-a aflat X.X.X.X.X.X. care a transportat 14 baxuri de ţigări pentru care a „plătit” 700 euro din care 350 euro au fost remiși lucrătorilor vamali şi 350 euro poliţistului O.O.O.O.O.O. care, în prezenţa investigatorului a afirmat că „Au fost 94 de cutii, Au fost două cutii şi ceva. O.O.O.O. a strâns banii deci a avut 2.000 şi (…) fără banii lui X.X.X.X.X.X. care erau la mine, 350 (…). Mi-a mai dat 150 şi a zis că 500 să împărţim noi doi” (vol. 8, filele 303-306 dosar urmărire penală).

Relevant pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat este dialogul pe care acesta l-a avut în jurul orei 5.00.00 cu investigatorul cu identitate reală M.M., ocazie cu care, cel prim menţionat afirmă că nu obişnuieşte să primească bani de la traficanţi în toneta în care îşi desfăşoară activitatea, pentru a nu ridica suspiciuni, ci cu prilejul efectuării controlului autoturismelor şi că va ţine și el evidenţa banilor primiți de la contrabandiști, urmând ca la sfârşitul programului, după confruntarea listelor, întocmite de el și de polițiști să împartă în mod egal sumele de bani „Păi nu, mă, da’ cum vrei să facem para-para? Venim cu fiecare balon de-acolo? În…înăuntru nu-i băgăm, cu bani! Noi notăm pe hârtie (…) şi când vii (…). Înţelegi? Că îi luăm banii de-a afară, deci nu (…). Îi luăm de-acolo, n-avem ce face, înăuntru îi băgăm de (…),două, trei ori îi băgăm…aici, înăuntru n-am ce să mai caute. De-acolo, direct de la maşină le luăm banii, şi-atunci cum (…)? Vin cu banii şi unde (…) ? Vin (…) vine omul, intru după fiecare maşină, iar e lucru dracului, ştii? Da i-ar (…). Eu îi zic la geam numai cât are fiecare, el notează şi atunci (…) că oricum şi voi îi întrebaţi cât are (…) la geam. Înţelegi? E cel mai bine! Şi-atunci, la sfârşit confruntăm lista şi scurt, că oricum nu va fi cine ştie ce (…)” (vol. 27, filele 381-383 dosar urmărire penală).

Ulterior împărţirii sumei totale de 1360 euro în două părţi egale, una pentru vameşi şi cealaltă pentru lucrătorii de poliţie, după ce apelantul inculpat a oprit suma de 680 euro (partea cuvenită vameșilor), a intrat în toneta poliţiştilor şi a dat polițistului U.U.U. 680 de euro (partea destinată poliţiştilor de frontieră) „Deci, eu exact cum vi i-aş da vouă (…). Deci, x, uite aicea, şase sute optzeci de euro! Uite, aici e totul de pe pistă! Şi, atunci să vă luaţi (…)” (vol. 27, filele 394-438 dosar urmărire penală).

După plecarea apelantului inculpat, la îndemnul lui U.U.U., investigatorul cu identitate reală M.M. a mers la şeful de tură al poliţiştilor, L.L.L.L.L.L., căruia i-a relatat că inculpatul K.K. i-a remis suma de 680 euro „No, fii atent aicea! Şase sute optzeci! Au fost doua’ şapte! K.K. a venit şi a spus «Bă, uite! Uite aici! Deci, tu ştii! Deci, a venit omul’, mi-a dat mie, uite aicea! Tu ştii cum îi împarţi, nu asta (…). Deci, noi, care suntem aicea, F.F.F.F.F.F.F.F., S.S.S.S.S.S., că e aicea (…)” (vol. 27, filele 394-438 dosar urmărire penală).

În noaptea de 28/29 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu lucrătorul vamal R.R.R.R.R.R.R., adjunctul şefului de tură al vameșilor, fiind repartizat la controlul fizic şi antidrog, pe sensul de intrare în ţară.

Potrivit planului de acţiune al turei de serviciu nr. 2, în noaptea respectivă şi-au desfăşurat activitatea poliţiştii de frontieră O.O.O.O., J.J., O.O.O.O.O.O. şi investigatorul cu identitate reală M.M.

Din procesul verbal întocmit de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţia acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în noaptea respectivă, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 94 baxuri cu ţigări de contrabandă, primind suma de 4.700 euro, apelantului inculpat revenindu-i în urma împărţirii banilor, 1.175 euro, sumă pe care și-a însușit-o (vol. 8, filele 302-306, vol. 55, fila 134, vol. 27, fila 275 dosar urmărire penală).

Apărarea apelantului inculpat în sensul că la un moment dat a plecat de la serviciu este reală, dar nu este de natură a conduce la concluzia că nu a avut nici o implicare în săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată deoarece, până la ora părăsirii locului de muncă și-a exercitat atribuțiile specifice funcției de lucrător vamal, a luat cunoștință de faptul că în vamă „se lucra”, expresie care potrivit propriilor susțineri semnifica faptul că se facilita traficanților intrarea în țară cu țigări de contrabandă în schimbul unor sume de bani care au fost împărțite între lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră la un moment foarte apropiat de cel la care a părăsit locul de muncă. Relevantă este susţinerea investigatorului sub acoperire în sensul că „partea” cuvenită poliţiştilor a fost preluată de la vameşi când inculpatul K.K. a plecat de la locul de muncă (discuţia pe care investigatorul a avut-o cu poliţistul O.O.O.O.O.O.), (vol. 27, fila 275 dosar urmărire penală).

Referitor la infracţiunea de contrabandă calificată, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator anterior menţionat, că la datele de 12/13 ianuarie 2011 şi 28/29 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu contrabandistul X.X.X.X.X.X. şi alte persoane neidentificate şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră au introdus în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 27 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, respectiv, 94 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei, fapte ce au fost comise în realizarea scopului urmărit de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Din evaluarea aceluiaşi material probator rezultă şi faptul că în perioada septembrie - noiembrie 2010, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători vamali, poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Sectorul Poliției de Frontieră Cruceni, Punctul de Mic Trafic Foeni II şi din alte structuri poliţieneşti şi persoane implicate în activități de contrabandă cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră O.O.O.O.O., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., N.N.N.N.N., C.C.C.C.C., cu lucrătorul vamal G.G.G.G.G.G.G.G. şi cu traficanţii de ţigări B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C., H.H.H.H.H.H.H.H., E.E.E.E.E.E. şi I.I.I.I.I.I.I.I., în mod coordonat, fiecare asumându-și anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

De asemenea, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din poliţişti din cadrul Inspectoratul de Poliție a Județului Timiş - Sectorul Poliției de Frontieră Moraviţa, vameşi şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră L.L.L.L.L.L., U.U.U., G., N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., I., O.O.O.O., J.J., O.O.O.O.O.O., cu lucrătorul vamal R.R.R.R.R.R.R. şi cu traficanţii de ţigări C.C. şi X.X.X.X.X.X., în mod coordonat, fiecare asumându-şi anumite roluri în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Examinând însă din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că la individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond nu a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, în sensul că nu au fost valorificate acele împrejurări ce pot constitui circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege și înlăturării sporului de pedeapsă. Având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, Înalta Curte apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază însă, că se justifică menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să ducă la concluzia că executarea pedepsei în condițiile art. 86 ind.1C. pen. anterior, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul N.N., Înalta Curte constată că nu sunt întemeiate criticile vizând greşita sa condamnare pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, din evaluarea întregului material probator administrat în cauză rezultând, dincolo de orice îndoială rezonabilă și, contrar celor susţinute de apărare, existenţa faptelor şi săvârșirea acestora de către inculpat cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Prealabil analizării pe fond a criticilor invocate de apelant, se impune precizarea că susținerile apărării în sensul că înregistrările discuțiilor purtate în mediu ambiental și declarațiile investigatorilor sub acoperire sunt lovite de nulitate absolută nu este întemeiată.

Dispozițiilor art. 912 C. proc. pen. anterior, în vigoare la data faptelor, prevedeau că interceptările și înregistrările convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se efectuează de procuror care poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de urmărire penală.

Înalta Curte constată că redarea convorbirilor purtate de investigator cu apelantul inculpat și cu alte persoane implicate în activitățile infracționale din datele de 26 ianuarie 2011, 18 martie 2011, 31 ianuarie/1 februarie 2011 și 26 decembrie 2010 s-a realizat de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timiș - în baza ordonanțelor de delegare emise de procuror și că procesele verbale întocmite de aceștia au fost certificate de procuror conform art. 91 ind.2 alin. (3) C. proc. pen. (vol. 28, filele71-78,161-186,79-86 dosar urmărire penală)

De asemenea, constatările investigatoarei cu identitate reală, O.O. au fost consemnat în procesele verbale întocmite de aceasta la datele de 26 ianuarie 2011,1 februarie 2011 și 26 octombrie 2010 cu respectarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 78/2000(vol. 8, filele 227-228, 316-320, 325-327 dosar urmărire penală), cu respectarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 78/2000.

În ce privește activitatea infracțională a apelantului inculpat, Înalta Curte reține că la data de 26 ianuarie 2011, acesta şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu alţi poliţişti de frontieră, fiind repartizat de către şeful de grupă al poliţiştilor, investigatoarea cu identitate reală O.O. pe sensul de intrare în ţară.

În aceeaşi tură şi-au desfăşurat activitatea şi lucrătorii vamali R.R.R., A.A.A., T. și T.T.T.T.T.T.T.

Din procesele verbale întocmite de investigatoarea cu identitate reală O.O., din declaraţiile acesteia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în ziua de 26 ianuarie 2011, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 23 baxuri de ţigări de contrabandă în schimbul sumei totale de 1150 euro primită cu titlu de mită, sumă din care apelantul inculpat nu şi-a însuşit nimic (vol. 8, filele 72-78 dosar urmărire penală).

În concret, în jurul orelor 13.45.00, apelantul inculpat i-a cerut investigatoarei să-i permită numitei K.K.K.K.K.K.K.K., să intre cu țigări de contrabandă în țară, spunând că aceasta va da mită funcționarilor din vamă „lasă că o să fie bine la toată lumea”, iar în jurul orelor 14.00.00, apelantul i-a cerut investigatoarei să îl lase pe fiul traficantului de țigări S.S.S.S. să intre cu țigări de contrabandă în țară, spunând, „la două iertare, o verde”, expresie ce semnifică faptul că traficantul intrase deja în țară de două ori cu țigări de contrabandă, aspect necunoscut de investigatoare (vol. 8, filele 316-317 dosar urmărire penală).

De asemenea, deși investigatoarea nu a fost de acord cu solicitarea unui traficant de a introduce țigări de contrabandă în țară „Da’ nu (…). Hai, să stăm astăzi cuminţi; da nu vă rabdă Dumnezeu?”, apelantul inculpat a insistat pe lângă aceasta să i se permită persoanei respective să intre în țară cu ţigările de contrabandă pe care le transporta într-un autoturism care, potrivit propriilor susţineri, nu figura până la data respectivă în evidenţele intrări/ieşiri (vol. 28, filele 71-78 dosar urmărire penală) după care a purtat o discuție cu investigatoarea despre sumele de bani primite de la aceasta„Auzi, fii atent, ăia îs ai tăi!, Ăia îs ai tăi, aşa ţi-am zis!, Gata! Da’ gata! Deci, n-am dat (…) ştiu eu!, Ăia îs ai tăi; bun! Nu mai tot (…), Nu, mă, femeio! Tu auzi? Gata!Ştiu eu de ce?” (vol. 28, filele 71-78 dosar urmărire penală).

În continuare, apelantul inculpat a asistat la discuția pe care investigatoarea a avut-o cu doi traficanți care insistau să li se permită să intre cu țigări de contrabandă în țară, ocazie cu care apelantul îi spune unuia dintre traficanți că va întra în țară dacă o convinge pe investigatoare, care este șefa lui, „deci dacă ea îmi dă un ordin. na, vorbește cu ea”.

Ulterior, apelantul inculpat i-a înmânat investigatoarei 25 euro din suma iniţială de 450 euro, pentru a achita la magazinul x din incinta punctului vamal produsele alimentare cumpărate de poliţişti „să ai de x”,, iar de la lucrătorii vamali A.A.A. şi U.U. apelantul inculpat a aflat că trebuie să „plătească” poliţiştilor din com. Moraviţa pentru ca aceștia să nu oprească în trafic autoturismele în privința cărora existau suspiciuni că transportă țigări de contrabandă, „trebuie să dăm 150 euro la două echipaje de poliţie din Moraviţa” (vol. 8, filele 316 -320 dosar urmărire penală).

În urma împărţirii banilor, suma de 450 euro care a revenit poliţiştilor şi pe care a primit-o apelantul inculpat, a fost remisă de acesta investigatoarei cu identitate reală spunând că are încredere în ea și că a dat bani și celorlalți polițiști care au lucrat cu el în tura respectivă.

În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa împreună cu alţi poliţişti de frontieră, printre care B.B.B.B. (şeful de tură) şi investigatoarea cu identitate reală O.O. (şef de grupă), inculpatul fiind repartizat în postul control documente pe sensul de intrare în ţară (vol. 45, filele 138-139 dosar urmărire penală).

La aceeași dată, controlul vamal a fost asigurat de lucrătorii vamali T., S.S.S., O.O.O.O.O.O.O., R.R.R. şi K.K.K.K. care a fost desemnat şef de tură (vol. 55, fila 132 dosar urmărire penală).

Din declaraţiile investigatoarei cu identitate reală O.O., din procesele verbale întocmite de aceasta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţiştii şi lucrătorii vamali au ajutat mai multe persoane să introducă ţigări de contrabandă în ţară, primind cu titlu de mită sume de bani care au fost împărţite în mod egal între vameşi şi poliţiştii de frontieră, apelantului revenindu-i 25 euro, bani pe care și i-a însușit (vol. 8, filele 325-327, vol. 28 filele 58-59, 81-86 dosar urmărire penală).

Astfel, în jurul orelor 23.00.00, urmare demersurilor întreprinse de către apelant şi lucrătorul vamal S.S.S. pe lângă investigatoare au intrat în ţară cu ţigări de contrabandă Z.Z.Z.Z.Z. care a dat investigatoarei 50 de euro şi Puşcaș Ilie care a remis o sumă de bani lui S.S.S., bani din care acesta a dat investigatoarei 25 euro, iar investigatoarea a dat apelantului inculpat 25 euro.

De asemenea, apelantul inculpat a discutat cu investigatoarea despre datoria pe care poliţiştii de frontieră o aveau faţă de cetăţeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J., cel care le aducea mâncare în fiecare tură, ocazie cu care investigatoarea i-a comunicat inculpatului că a primit de la L.L.L.L.L.L.L.L. 25 euro, iar inculpatul i-a spus să folosească banii pentru plata datoriei pe care o aveau la J.J.J.J.J.J.J.J. și pentru următoarea tură să comande un meniu mai puţin costisitor (în valoare de 70 de euro), lăsând să se înţeleagă faptul că atunci când mita încasată de la traficanţi va fi mai consistentă „până ne redresăm şi noi”, vor comanda un meniu mai scump.

La data de 26 decembrie 2010 apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind desemnat şef de grupă al polițiștilor de frontieră.

La aceeaşi dată a fost planificată de serviciu şi investigatoarea cu identitate reală O.O. care a fost repartizată de şeful de tură Stoleru Florin în postul supraveghere control pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii, J.J.J.J. cu care, apelantul inculpat a purtat o discuţie în limba sârbă referitoare la facilitarea introducerii în ţară de ţigări de contrabandă, discuţie care a fost adusă la cunoştinţa investigatoarei căreia apelantul i-a sugerat să-l lase pe J.J.J.J., care vorbea limba sârbă să discute cu traficanţii de ţigări „Fii atentă, or să (…) când or să vină nişte sârbi sau aşa (…) nu (…) îl laşi pe x să discute, bine?, Să scoateţi şi mâncarea şi (…) să vină marfa că (…)! Bine?” (vol. 28, filele 1-2 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 19 octombrie 00, apelantul inculpat a abordat-o pe investigatoare, i-a spus că au adunat o sumă de bani „Uite aicea, tot îi avem pe ăştia!” şi i-a înmânat în două șervețele 20 de euro care reprezenta partea ce îi revenea ei în urma împărţirii banilor proveniţi de la traficanţi, cerându-i să arunce șervețelele nu înainte de a vedea ce se află în ele „aruncă şi tu ăştia” (vol. 8, filele 227-228 dosar urmărire penală).

În ce priveşte complicitatea la infracţiunea de contrabandă, Înalta Curte reţine din evaluarea materialului probator anterior menţionat că în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită apelantul inculpat i-a ajutat pe lucrătorii vamali şi pe alte persoane să introducă în ţară ţigări de contrabandă după cum urmează:

- la data de 23/24 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră Z.Z.Z.Z. și J.J.J.J. a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., T. şi alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 22 baxuri şi 35 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 26 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu şeful Postului de Poliţie Moraviţa, L.L.L., a ajutat pe lucrătorii vamali T., U.U., A.A.A., R.R.R. şi pe alte persoane să introducă în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 25 baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei.

Din evaluarea aceluiaşi material probator rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că în perioada ianuarie - februarie 2011, apelantul inculpat a aderat la grupul infracţional organizat constituit din poliţişti de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi persoane implicate în activitatea de contrabandă şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K., T., U.U., R.R.R., A.A.A., cu şeful Postului de poliţie Moravița, L.L.L. şi cu traficanţii de ţigări S.S.S.S. şi Z.Z.Z.Z.Z., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, instanța de fond nu a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior.

Având în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, durata de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016) care, deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea materialului probator administrat în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, Înalta Curte apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante se apreciază că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior, referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite fapte prevăzute de legea penală.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul B., Înalta Curte reţine, contrar celor susţinute de apărare, că din evaluarea materialului probator administrat în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența infracțiunilor pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată și comiterea acestora cu forma de vinovăție cerută de lege, cu excepția actului material de contrabandă din data de 14 octombrie 2010 pentru care în mod corect instanța de fond a concluzionat că nu este dovedit.

Astfel, în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, în jurul orelor 21.00.00, apelantul inculpat s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa unde, iniţial, a avut o discuţie cu lucrătorul vamal F. după care a mers la toneta poliţiştilor de frontieră şi l-a rugat pe poliţistul S. să-i permită să intre în țară persoanei care transporta ţigări de contrabandă pentru el „S. mi-l leşi şi p-acesta al meu să tracă p-aici, că (…) să vină cu tot cu tot cu maşina şi cu tot cu paşaport, că îi (…) ăi la cotieră paşaportul (…)” (vol. 24, filele 326-331 dosar urmărire penală).

După ce S. a acceptat ca persoana respectivă să intre cu ţigările de contrabandă în ţară, dar condiționat de remiterea unei sume de bani „p-aicea se poate trece fără paşaport, pe dincolo nu se poate (…). Da, îl las, da, ţi-am zis, te costă 2 (…) cartuşe”, apelantul inculpat a intrat în vamă însoţit de o persoană neidentificată, cu un autoturism și au oprit în dreptul tonetei lucrătorilor vamali unde se afla K.K.K. care l-a invitat pe inculpat înăuntru. Aici, apelantul inculpat, la solicitarea investigatorului sub acoperire G.G.G. a spus numărul maşinii, după care a scos din buzunarul hainei o sumă de bani pe care a numărat-o „2, 3, 4, 5, 6, 7” şi a înmânat-o lui K.K.K.

Întrebat de către investigator dacă are 7 baxuri de ţigări „şapte cutii ai?”, apelantul inculpat a răspuns afirmativ „Aha (…). Păi, nu-i bine? Nu aşa trebuie? Asta-i normalul (…)” (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală).

După această discuţie apelantul inculpat a revenit în dreptul tonetei lucrătorilor vamali pentru a introduce în ţară ţigările pentru care „plătise” lucrătorului vamal K.K.K., însă vameșul T., necunoscând că banii fuseseră remişi colegului său i-a spus apelantului „du-te la maşină şi vii, dup-aia”: În discuţia dintre cei doi a intervenit K.K.K. care a confirmat că primise banii de la apelant „O plătit el. Mi-o dat banii. N-a venit încolo înăuntru şi mi-o spus că pe banii ăştia bagă maşina (…)” (vol. 24, filele 348-352 dosar urmărire penală).

În ce priveşte infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, Înalta Curte constată că în mod corect a fost reţinută în sarcina apelantului inculpat, apărarea acestuia în sensul că ţigările găsite în locuinţa sa erau pentru consumul propriu nefiind confirmată de probele administrate în cauză.

Din procesul verbal întocmit de organele de poliţie la data de 8 februarie 2011 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului au fost găsite: 21 cartuşe ţigări; 6 cartuşe ţigări; două cartuşe ţigări marca Amor, două cartuşe ţigări; două cartuşe ţigări marca Winston, 5 pachete ţigări, 8 pachete ţigări, 20 pachete ţigări, 6 pachete ţigări, 4 pachete ţigări, 9 pachete ţigări, 9 pachete ţigări, un pachet ţigări care nu erau marcate corespunzător, potrivit legii, pentru a fi comercializate în România (vol. 22, filele 68-73 dosar urmărire penală).

Cantitatea mare de ţigări găsite în locuinţa apelantului inculpat (31 de cartușe și 86 pachete de țigări), faptul că pachetele de ţigări nu erau timbrate şi că inculpatul nu a putut prezenta acte de provenienţă a bunurilor respective, sunt aspecte de natură a infirma apărarea acestuia în sensul că întreaga cantitate de ţigări găsită în locuinţa sa era destinată consumului familiei (mai exact ţigările respective erau pentru el şi soţia sa).

Din evaluarea materialului probator la care s-a făcut trimitere cu ocazia analizării activităţilor infracţionale ale apelantului inculpat, circumscrise infracţiunilor de dare de mită, respectiv de contrabandă asimilată, Înalta Curte reţine că în perioada octombrie - noiembrie 2010, inculpatul B. a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrătorii de poliţie de la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, lucrători din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi persoanele implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în ţară şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., S., C.C.C.C., E.E.E.E., J.J.J., F.F.F.F., G.G.G.G., I., H.H.H.H., I.I.I.I. şi J.J.J.J., cu lucrătorii vamali K.K.K., T., F. şi K.K.K.K., în mod coordonat, fiecare asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea de beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, nu și în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune. Cu privire la acest din urmă aspect, având în vedere împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, din perspectiva complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, Înalta Curte apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor stabilite de instanța de fond sub minimul special prevăzut de lege.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, se apreciază însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să conducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ar constitui un avertisment pentru condamnat și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite infracțiuni.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul L.L., Înalta Curte constată, contrar celor susţinute de apărare că soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond se fundamentează pe interpretarea coroborată a materialului probator administrat în cauză, din care rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăţia apelantului inculpat în comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Prealabil, se impune precizarea că în faza de urmărire penală apelantul inculpat a uzat de dreptul la tăcere, iar în declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti a recunoscut că a remis investigatorului cu identitate reală M.M. suma de 400 lei însă a arătat că banii au fost dați acestuia pentru că urma să participe la cheful organizat în Timişoara de către investigator, la invitația acestuia.

Susţinerea apelantului inculpa nu este confirmată de probele administrate în cauză, respectiv, procesele verbale întocmite de investigator și procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, din care rezultă că cei 400 euro au fost daţi investigatorului pentru a-i permite să intre cu ţigări de contrabandă în ţară (vol. 8, filele 142-143, vol. 27, filele 349-350, vol. 11, fila 143 dosar urmărire penală).

Astfel, în data de 23 ianuarie 2011, apelantul inculpat s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa însoțit de numitul „Dano”, având asupra sa 12 baxuri de ţigări de contrabandă, ocazie cu care i-a spus investigatorului”(…). Dă mâna că mă duc!”, iar la întrebarea acestuia din urmă „Ce mi-ai lăsat aicea?”, inculpatul i-a răspuns „Bani, mă n-ai treabă, mă bagă-i, mă, în buzunar!.” şi i-a remis 400 lei. Nu rezultă din dialogul purtat între cei doi că suma de 400 lei ar fi fost dată de către apelant investigatorului pentru că urma să participe la un chef organizat de acesta, ci pentru a obține bunăvoința investigatorului și a-l determina pe acesta să-i permită să intre cu țigări de contrabandă în țară.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare a acesteia. Astfel, s-au avut în vedere, modul și împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, dar și datele care caracterizează persoana apelantului inculpat, acesta fiind recidivist în raport de pedeapsa de 8 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 506 din 16 iunie 2004 a Tribunalului Timiș, definitivă prin Decizia penală nr. 1273/R din 21 februarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din a cărei executare a fost liberat condiționat, rămânându-i de executat un rest de 988 zile, rest ce a fost contopit conform art. 39 C. pen. anterior cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, apreciind în mod corect că reeducarea inculpatului nu se poate realiza decât prin executarea pedepsei în condiții privative de libertate. De altfel, statutul de recidivist al inculpatului excludea o altă modalitate de executare a pedepsei decât prin privare de libertate.

În ce priveşte apelul declarat de inculpatul S., Înalta Curte constată, din evaluarea materialului probator administrat în cauză, că faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată există în materialitatea lor și au fost comise cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Prealabil analizării criticilor formulate de inculpat se impune precizarea că în declarațiile date în cursul urmăririi penale, acesta a arătat că în luna noiembrie 2010 a primit suma de 20 de euro de la N.N.N.N. sau de la polițistul F.F.F., însă aceștia nu i-au spus ce reprezintă banii respectivi, că este posibil ca în cursul lunii noiembrie 2010 să fi primit și alte sume de bani (între 50 și 350 de euro de la cei doi polițiști și care proveneau din banii colectați de lucrătorii vamali de la traficanții de țigări, vol. 14, filele 117-126 dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii la instanța de fond apelantul inculpat a revenit la declarațiile anterioare și a negat toate acuzațiile motivând că la procuror nu a declarat adevărul și că prin afirmațiile sale a urmărit doar să-l determine pe acesta să nu mai solicite instanței de judecată prelungirea măsurii arestării preventive, declarație pe care a menținut-o și la instanța de apel.

Este adevărat că dispozițiile procesual penale nu conferă declarațiilor date la procuror o valoare probatorie superioară celor date la instanță, însă, pentru a putea fi înlăturate declarațiile date la urmărirea penală, revenirea inculpatului asupra acestora trebuie să fie însoțită de o motivație rezonabilă. Or, motivul invocat de inculpat nu poate fi reținut, în contextul în care, pe de o parte, la procuror inculpatul a fost asistat de apărător ales, iar pe de altă parte, în declarațiile date în faza de urmărire penală descrie amănunțit aspecte relevante pentru activitatea infracțională a sa și a celorlalți inculpați și oferă amănunte referitoare la modul în care se primea mită și se desfășura activitatea de contrabandă cu țigări în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.

Astfel, în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelantul inculpat, polițist de frontieră, şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, împreună cu investigatorul sub acoperire G.G.G. şi cu poliţiştii de frontieră F.F.F. (şeful de tură al polițiștilor), F.F.F.F., J.J.J., I.I.I.I., C.C.C.C. şi I., fiind repartizat împreună cu poliţistul H.H.H.H. la controlul documentelor pe sensul de ieșire din ţară (vol. 49 filele 268-271 dosar urmărire penală).

În aceeaşi noapte, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali K.K.K., T., F. şi K.K.K.K. (vol. 55, fila 55 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, rezultă că poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali planificaţi în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor privind efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară a 40 de baxuri de ţigări de contrabandă în schimbul sumei totale de 2000 euro (primită cu titlu de mită), apelantul inculpat însuşindu-şi 100 euro (vol. 7, filele 92-97, vol. 24 filele 330-331, 368-370, 403 dosar urmărire penală).

În concret, la data sus - menționată au introdus ţigări de contrabandă în ţară doi traficanţi neidentificați care au remis bani lucrătorului vamal F. și inculpatul B. care iniţial, a avut o discuţie cu vameşul F. după care a mers la toneta poliţiştilor şi l-a rugat pe apelant să-i permită persoanei care transporta ţigări de contrabandă pentru el să intre în ţară „S., mi-l leşi şi p-acesta al meu să treacă p-aici, că (…) să vină cu tot cu tot cu maşina şi cu tot cu paşaport că îi (…) îi la cotieră paşaportul (…).”(vol. 24, filele 326-331 dosar urmărire penală). După ce a primit acceptul apelantului inculpat care a condiționat intrarea în țară a țigărilor de contrabandă de plata unei sume de bani „p-aicea se poate trece fără paşaport, pe dincolo nu se poate (…). Da, îl las, da, ţi-am zis, te costă 2 (…) cartuşe”, inculpatul B. a venit în vamă împreună cu o altă persoană care transporta ţigări de contrabandă şi a remis o sumă de bani investigatorului sub acoperire G.G.G. (vol. 24, filele 338-347 dosar urmărire penală). Au mai intrat în țară cu țigări de contrabandă două persoane neidentificate şi inculpatul L.L. Apelantul inculpat l-a întrebat pe investigator dacă a notat numărul de baxuri de ţigări pe care le transportau traficanții de țigări și urmau să le introducă în țară „(…) p-ăia doi în faţă i-ai notat?” după care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de răspunsul dat de unul dintre traficanți„ (…) şaizeci (…) e bine!” (vol. 24, filele 326-331 dosar urmărire penală).

În jurul orelor 23.50.00, în toneta poliţiştilor a intrat un bărbat pe care apelantul inculpat îl cunoștea „Iar tu? Bă fii atent că (…) ce faci tu nu prea e bine! Pentru că (…) tu treci de multe ori şi cu altă maşină!.şi-n interval (…). Nu mai face din astea! Ori…vii o dată! Ori nu mai trece cu 10 maşini pe (…). La interval de juma’ de oră (…) că nu-i bine!” şi l-a întrebat câte baxuri de ţigări are „cum stai?”, răspunsul traficantului fiind „Tot de acela, trei” (vol. 24, filele 366-373 dosar urmărire penală).

Apărarea apelantului inculpat în sensul că în tura în care a lucrat nu avea cum să ia mită şi să faciliteze contrabanda cu ţigări deoarece a fost repartizat pe sensul de ieşire din ţară, urmează a fi înlăturată față de precizarea poliţistului F.F.F. (şeful de tură) care confirmă împrejurarea că şi poliţiştii repartizaţi pe sensul de ieşire din ţară au primit mită „Chiosa o să fie foarte mulţumit şi o să zică, domne cred că numai ieşire fac d-acu’ încolo!„ (vol. 24, fila 403 dosar urmărire penală).

Conform planului de acţiune al turei de serviciu nr. 3, la data de 7 noiembrie 2010, între orele 7.30.00-19.30.00, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind repartizat de şeful de tură F.F.F. în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară. La aceeaşi dată, în Punctul de Trecere A Frontierei Moravița şi-au desfăşurat activitatea alături de apelant, poliţiştii I.I.I., E.E.E.E., K., C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A., investigatorul sub acoperire G.G.G. şi lucrătorii vamali K.K.K. şi T. (vol. 46, filele 16-20, vol. 55, fila 57 dosar urmărire penală).

Din declaraţiile investigatorului sub acoperire G.G.G., din procesele verbale întocmite de acesta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că la data sus-menţionată, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor privitoare la efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 22 de baxuri şi 5 cartuşe de ţigări, primind cu titlu de mită suma totală de 1.105 euro, apelantului inculpat revenindu-i 50 de euro (vol. 7, filele 98-103, vol. 24, filele 412-414 dosar urmărire penală).

Relevantă pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat este și discuţia contradictorie pe care acesta a avut-o cu o persoană poreclită „x” care transporta 4 baxuri de ţigări deşi iniţial a declarat, în mod nereal, că transportă un bax de ţigări. La insistența apelantului inculpat de a declara numărul real de baxuri de țigări transportate „nu, mie-mi spui câte ai, când te întreb! Nu spui că unul (…). Aşa spui. Eu am patru în maşină, nu am (…). Eu trebuie să ştiu ce ai în ea.”, traficantul a răspuns că are patru baxuri de ţigări, dar că va plăti doar pentru două „(…). Dar eu ştiu cum am procedat pe toate turele (…). Aşa se procedează (…)”. În urma intervenţiei lucrătorului vamal K.K.K. care împreună cu ceilalţi vameşi trebuiau să hotărască dacă traficantul va intra în ţară, acesta a introdus cele 4 baxuri de ţigări, dar a „plătit” pentru două (vol. 24, filele 410-417 dosar urmărire penală).

În aceeaşi tură au mai introdus în ţară ţigări de contrabandă Y.Y.Y.Y.Y. şi Z.Z.Z.Z.Z.

La data de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, între orele 18.30.00 - 08.30.00, fiind repartizat de către şeful de tură F.F.F., în postul control documente pe sensul de ieşire din ţară împreună cu K.. La aceeaşi dată au fost planificaţi de serviciu, investigatorul sub acoperire G.G.G., polițiștii I.I.I., R.R.R.R., H.H.H.H.H.H., C.C.C.C., J.J.J. şi F.F.F. (şeful de tură), precum şi lucrătorii vamali S.S.S., K.K.K., F. şi T. (vol. 46 filele 108-111, vol. 55 fila 62 dosar urmărire penală).

Din declaraţiile investigatorului sub acoperire G.G.G., din procesele verbale întocmite de acesta şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali sus-menţionaţi, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor vizând efectuarea controlului vamal, au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară a 80 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, primind de la aceştia, cu titlu de mită, suma totală de 4.010 euro din care apelantul inculpat şi-a însuşit 350 euro (vol. 7, filele 134-144, vol. 25 filele 235, 239-242 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 au introdus ţigări de contrabandă în ţară s-au numărat R. (4 baxuri); M. (5 baxuri) și S.S.S.S. zis „N.N.N.”, acesta din urmă având o înțelegere cu poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali să i se permită să intre în ţară cu cele 16 baxuri de ţigări pe care le transporta în două autoturisme cu numere de înmatriculare de Serbia. La intrarea pe pistă a celor două autoturisme, apelantul inculpat, bănuind că în acestea se afla o cantitate mai mare de ţigări l-a întrebat pe traficant dacă transportă 16 baxuri de țigări „şaiş ’pe în două?” după care s-a adresat lucrătorului vamal K.K.K. „zi mă, (…) cât are acesta?, răspunsul celui din urmă fiind „În asta are 20 cel puţin! Eu nu mai dau drumul aşa cum cred ei…Ala avea douăş’ cinci de baxuri, în maşina aia mă (…) nu mă! Adică noi suntem fraieri, că nu se uită nimeni la ei acolo…şi dacă stai lângă el, vezi în maşină cum a fost asta acum, cum să spună şaiş’ pe (…) acolo sunt douăş’ cinci de baxuri (…) unde am lucrat până acum?” (vol. 25 filele 231-237 dosar urmărire penală).

În continuare s-au purtat negocieri între traficantul S.S.S.S., lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră, cu privire la cantitatea de țigări transportată, apelantul inculpat manifestându-şi în continuare nemulţumirea faţă de declaraţia traficantului „N.N.N.” referitoare la numărul baxurilor de țigări pe care le-a introdus în țară „Ai mă las-o-ncolo. Mie îmi place băieții aia, dar nu prosteală….că mă arde cu un bax, două, aia e altceva, dar nu mă arde cu 10…Eu nu vreau să câştige el (referindu-se la traficanţii de ţigări), vreau să câştig eu…Trebuie să câştige Cane, auzi? Asta-i culmea! Trebuie să-i dau drumul cu 30, 30 şi ceva de baxuri şi să-mi plătească 16. Bravo mă!” (vol. 25, filele 238-242 dosar urmărire penală).

La un moment dat în discuţie au intervenit K.K.K. care a afirmat „Cum poate să aibă 30? Nu are cum. Adică ce te fentează, poate are 4 în plus. Măi eu nu zic, dar mai multe n-are. Doar ca să nu ne fenteze şi ăştia-s clienţi vechi ştii că…au treabă nu? Şi nu mai vine şi gata. Pleacă pe altă tură şi la revedere” şi S.S.S. care a insistat să i se permită lui „N.N.N.” să introducă ţigările în ţară „Mă, îl pierzi pe x, nici mâncarea nu ţi-o mai scoţi mă!.Ne pierdem şi pe x, pleacă…bem apă de la robinet (…) şi-ţi plăteşte x (… .dacă nu plăteşte mai bine ca oricare (…).” (vol. 25, filele 243-246 dosar urmărire penală).

De asemenea, au mai introdus ţigări de contrabandă în ţară, X. (10 baxuri) şi M. (5 baxuri). Acest din urmă traficant, la întrebarea investigatorului sub acoperire câte baxuri de țigări transportă „Neg (…) câte mai ai în alea?” a răspuns inițial că „două!”, după care a revenit și a afirmat că are țigări și în partea din spate a mașinii „Da mai e una în spate…”, astfel că investigatorul a concluzionat că transportă 4 baxuri de ţigări „Deci îţi trec patru, da?” (vol. 25, filele 216-223 dosar urmărire penală).

La scurt timp, traficantul de ţigări M. i-a spus investigatorului sub acoperire că mai are un bax de ţigări şi că numărul de 5 baxuri de ţigări l-a declarat şi apelantului inculpat cunoscut sub numele de „S.”, „Mai scrie unu’ la mine (…). Eu nu te-am înţeles ce ai zis atunci, două…două, eu ţi-am zis două p-aia şi trei p-asta (…). Da! Cinci i-am zis şi la S., i-am zis, la S., aicea, întreabă-l pă intrare (…).” (vol. 25, filele 231-237 dosar urmărire penală).

La data de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, între orele 7.30.00-19.30.00 fiind repartizat în postul control documente pe senul de ieşire din ţară. Împreună cu apelantul inculpat, la data respectivă au fost de serviciu, poliţiştii de frontieră I.I.I. (desemnat şef de grupă), J.J.J., H.H.H.H., O.O.O.O., F.F.F.F., K., G.G.G.G., C.C.C.C., T.T.T.T., F.F.F. (desemnat şef de tură) şi investigatorul sub acoperire G.G.G. (vol. 46, filele 121-122 dosar urmărire penală).

La aceeaşi dată, în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi-au desfăşurat activitatea lucrătorii vamali S.S.S., F., K.K.K. şi T. (vol. 55, fila 64 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire G.G.G., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental rezultă că în tura din data de 19 noiembrie 2011, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor privind efectuarea controlului vamal au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară a 117 baxuri şi 2 cartuşe de ţigări primind în schimb, cu titlu de mită, suma totală de 5.825 euro, apelantului inculpat revenindu-i 110 euro (vol. 7, filele 145-149, vol. 46, filele 121-122, vol. 25, fila 374 dosar urmărire penală).

Printre persoanele care au introdus ţigări de contrabandă în ţară şi care au fost identificate s-au aflat inculpatul L.L. care, pentru cele 20 baxuri de ţigări a „plătit” 1000 de euro la care se adaugă 150 de euro remişi lucrătorului vamal Y. care făcea parte din Brigada mobilă a ANV (vol. 24, filele 328-335, vol. 25, filele 336-340 dosar urmărire penală); S.S.S.S. zis „N.N.N.” (vol. 25, filele 347-349 dosar urmărire penală); P.P.P.P. şi R., cel din urmă având 10 baxuri de ţigări (vol. 25, filele 358-363 dosar urmărire penală).

Din procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental rezultă că între orele 13.30.00-17.50.00, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa au trecut mai multe persoane rămase neidentificate care au introdus în țară ţigări de contrabandă pentru care au „plătit” lucrătorilor vamali diverse sume de bani în funcţie de cantitatea de ţigări transportată, bani care ulterior au fost împărţiţi cu poliţiştii de frontieră (vol. 25, filele 287-346 dosar urmărire penală).

Relevantă pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat cu referire la primirea de către acesta a sumei de 110 euro pentru a permite traficanţilor să intre cu ţigări de contrabandă în ţară este şi discuţia pe care investigatorul sub acoperire a avut-o cu F.F.F. (cel care s-a ocupat de împărţirea banilor) referitoare la suma de bani pe care a primit-o O.O.O.O. care a fost repartizat împreună cu inculpatul în postul control documente pe sensul de ieşire din ţară şi care a spus că a dat aceeași sumă de bani ambilor poliţişti repartizaţi pe sensul de ieşire din ţară „Cât am dat la ieşire …am dat la amândoi la fel (…)110 (…) 120” (vol. 25, fila 374 dosar urmărire penală).

În noaptea de 24/25 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, fiind repartizat de şeful de tură al poliţiştilor, O.O.O.O., în punctul control documente pe sensul de intrare în ţară, împreună cu poliţiştii U.U.U., P.P.P.P.P.P., G., O.O.O.O.O.O., V.V.V. şi cu investigatorul cu identitate reală M.M.

Din procesele verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală M.M., din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental, care se coroborează cu declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale (vol. 14, filele 117-126) rezultă că poliţiştii de frontieră şi vameşii, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu referitoare la constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, respectiv a celor vizând efectuarea controlului vamal au facilitat mai multor persoane introducerea în ţară de ţigări de contrabandă (16 baxuri şi 40 cartuşe) primind de la aceştia cu titlu de mită suma totală de 840 de euro, apelantul inculpat însuşindu-şi 50 de euro (vol. 8, filele 146-149, vol. 45, filele 98-99 dosar urmărire penală).

În ziua de 27 ianuarie 2011, apelantul inculpat şi-a desfăşurat activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, în punctul control documente pe sensul de ieşire din ţară împreună cu poliţiştii O.O.O.O. (şef de tură), U.U.U., J.J., P.P.P.P.P.P., G., H.H. şi investigatorul cu identitate reală M.M.

Din procesele verbale întocmite de investigator, din declaraţiile acestuia şi din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental care se coroborează cu declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale rezultă că poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali planificaţi în tura de zi din data de 27 ianuarie 2011, au facilitat mai multor persoane introducerea frauduloasă în ţară de ţigări de contrabandă, primind de la aceştia cu titlu de mită suma totală de 8.400 de euro, din care apelantul inculpat şi-a însușit 117 euro (vol. 8, filele 297-301, vol. 27, filele 463, 467 dosar urmărire penală).

Relevante pentru activitatea infracţională a apelantului inculpat sunt discuţiile pe care poliţistul U.U.U. le-a avut cu poliţiştii de frontieră cărora le-a spus că partea ce le revine acestora din suma primită de la traficanţii de ţigări este de 4.000 euro din care 350 euro urmează să fie daţi celor trei poliţişti care şi-au desfăşurat activitatea pe sensul de intrare în ţară respectiv, apelantului inculpat, lui G. şi lui P.P.P. (vol. 8 fila 299 dosar urmărire penală).

De asemenea, din discuţia pe care R.R.R.R.R.R. a avut-o cu investigatorul rezultă că suma de 350 euro a fost împărţită în mod egal între apelant şi poliţiştii G. şi P.P.P., fiecăruia revenindu-i câte 117 euro (vol. 27 fila 463 dosar urmărire penală).

Din evaluarea aceluiași material probator la care s-a făcut referire cu ocazia analizării activităţii infracţionale a apelantului inculpat, circumscrisă infracţiunii de luare de mită, Înalta Curte reţine că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011 acesta a comis și infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Astfel:

- la data de 3 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră E.E.E.E., I.I.I., F.F.F., G.G.G.G., C.C.C.C., J.J.J., R.R.R.R., F.F.F.F. şi N.N.N.N., i-a ajutat pe lucrătorii vamali O.O.O.O.O.O.O., S.S.S., K.K.K. şi T. şi alte persoane să introducă în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 43 de baxuri şi 42 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 4/5 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., H.H.H.H., F.F.F.F., J.J.J., I.I.I.I., C.C.C.C. şi I. i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., F., T. şi K.K.K.K. şi pe alte persoane să introducă în ţară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 40 de baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 7 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., E.E.E.E., K., C.C.C.C., I.I.I. şi A.A.A.A.A.A.A. i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K. şi T. şi pe alte persoane neidentificate, să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 22 de baxuri şi 5 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 16/17 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., I.I.I., H.H.H.H., R.R.R.R., K., J.J.J. şi C.C.C.C. i-a ajutat pe lucrătorii vamali K.K.K., F. şi T. şi pe traficantul de ţigări S.S.S.S. să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 80 de baxuri şi 10 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- la data de 19 noiembrie 2010, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră F.F.F., I.I.I., J.J.J., H.H.H.H., G.G.G.G., F.F.F.F., C.C.C.C., K., T.T.T.T. şi O.O.O.O. i-a ajutat pe lucrătorii vamali T., S.S.S., K.K.K. şi F. şi pe traficantul de ţigări L.L. să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, 117 baxuri şi 2 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în noaptea de 24/25 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră P.P.P.P.P.P., G., U.U.U., O.O.O.O.O.O. şi O.O.O.O. a ajutat mai multe persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 16 baxuri şi 42 cartuşe de ţigări având o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei;

- în ziua de 27 ianuarie 2011, apelantul inculpat împreună cu poliţiştii de frontieră O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., J.J., G., U.U.U., H.H. şi O.O.O.O.O.O., l-au ajutat pe lucrătorul vamal R.R.R.R.R.R.R., pe traficantul de ţigări X.X.X.X.X.X. şi pe alte persoane să introducă în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi prin sustragere de la controlul vamal, 168 baxuri de ţigări având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei.

Acelaşi material probator administrat în cauză demonstrează, dincolo de orice îndoială rezonabilă şi faptul că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, apelantul inculpat a aderat la un grup infracţional constituit din poliţişti de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Moraviţa, lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa şi persoane implicate în contrabanda cu ţigări şi a acţionat în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat împreună cu poliţiştii de frontieră E.E.E.E., I.I.I., F.F.F., G.G.G.G., C.C.C.C., J.J.J., R.R.R.R., H.H.H.H., K., I., F.F.F.F., N.N.N.N., T.T.T.T., I.I.I.I., O.O.O.O., G., A.A.A.A.A.A.A., U.U.U., P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O., J.J., H.H., cu lucrătorii vamali O.O.O.O.O.O.O., S.S.S., K.K.K., T., F., K.K.K.K., cu agentul de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Timiş - Poliţia Rutieră Deta - M.M.M. şi cu traficanţii de ţigări P.P.P.P., L.L., V., S.S.S.S., R., Z.Z.Z.Z.Z., B., M. şi T.T.T., în mod coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini în aşa fel încât să obţină beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate apelantului inculpat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dat eficiență prevederilor art. 72 C. pen. anterior numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, nu și în ceea ce privește cuantumul pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune în parte. Cu privire la acest din urmă aspect, având în vedere împrejurările comiterii faptelor, conduita anterioară bună a apelantului inculpat, perioada de timp scursă de la data faptelor (2010) la data pronunțării prezentei decizii (2016), care deși nu este nerezonabilă, datorită complexității cauzei, determinată de numărul mare al inculpaților și al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și diversitatea probatoriilor administrate în cauză, poate avea semnificația unei împrejurări atenuante, se apreciază că se justifică reținerea în favoarea apelantului inculpat a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, cu consecința reducerii pedepselor stabilite de instanța de fond sub minimul special prevăzut de lege, precum și înlăturarea sporului de pedeapsă.

Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, se reține însă, că se impune menținerea dispoziției de executare a acesteia în condiții privative de libertate, dispusă de instanța de fond, Înalta Curte neidentificând acele elemente care să conducă la concluzia că pronunțarea condamnării în condițiile art. 861 C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ar constitui un avertisment pentru condamnată și chiar fără executarea pedepsei nu va mai comite infracțiuni.

Ca element comun, apelanţii inculpaţi Z., J.J., H.H., T., N., R., C.C., M., T.T., V., D.D., F., I.I., P.P., G., F.F., I., K., K.K., N.N., B., S. au invocat netemeinicia sentinţei din perspectiva soluţiei de condamnare a lor pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru motivele expuse pe larg în încheierea de amânare a pronunţării, motive care în opinia Înaltei Curţi nu sunt întemeiate.

În esenţă, apelanţii inculpaţi au susţinut că în cauză nu s-a dovedit existenţa unui grup în formă piramidală, cu o structură bine definită, în care fiecare participant să fi avut un rol bine definit, că nu a fost identificată persoana care a avut rolul de lider al grupului și că nu au avut reprezentarea că aderă la un grup infracţional organizat.

Din probele administrate în cauză rezultă însă, că în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011 în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi în P.M.F. Foeni II a existat un grup infracţional organizat format din: lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care erau de serviciu în aceeaşi tură; lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care făceau parte din echipajele mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră; poliţişti din alte structuri ale Inspectoratul Județean a Poliției de Frontieră Timiş, cum este cazul Sectorului Poliţiei de Frontieră. Deta, în a cărui competenţă teritorială se aflau căile rutiere care fac legătura între Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi oraşul Timişoara; poliţişti din cadrul posturilor de poliţie din comunele aferente Punctului de Trecerea a Frontierei Moraviţa; poliţişti din echipajele poliţiei rutiere, a căror competenţă funcţională se limita la traseul dintre Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și orașul Timișoara; persoane implicate în activităţi ilegale de trafic cu ţigări provenite din Serbia, în concret, contrabandiştii în care funcţionarii din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa aveau încredere şi care la rândul lor îşi împărţeau între ei anumite sarcini constând în derularea acţiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei, prin dispunerea în punctele strategice de pe traseul de deplasare dinspre Moraviţa spre locurile de depozitare sau de comercializare a ţigărilor, asigurarea transmiterii avertismentelor privind apariţia unor eventuale controale atât către ceilalţi traficanţi, cât şi către funcţionarii corupţi din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa.

De fiecare dată, alegerea momentului favorabil pentru declanşarea activităţilor infracţionale şi stabilirea intervalului orar de derulare a acestora se făceau numai după ce şeful de tură al lucrătorilor vamali sau şeful de tură al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat şi primeau confirmarea că operaţiunea de introducere în ţară de ţigări de contrabandă se realizează în siguranţă.

În concret, şefii de tură ai lucrătorilor vamali şi ai poliţiştilor de frontieră se deplasau în localitatea Moraviţa, unde luau legătura cu şeful postului de poliţie - agentul de poliţie L.L.L., cu agentul de poliţie M.M.M. care făcea parte din echipajul poliţiei rutiere ce îşi desfăşura activitatea pe raza localităţilor Moraviţa şi Denta şi cu poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului din Punctul de Frontieră Deta care erau de serviciu în aceeaşi tură şi a căror contribuţie la înlăturarea riscurilor generate de activităţile ilicite desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat era răsplătită prin primirea sumelor de bani ce le erau remise uneori, în mod direct de către traficanţii de ţigări, alteori de către şeful de tură al vameşilor sau şeful de tură al poliţiştilor.

Ulterior, traficanţii de ţigări erau înştiinţaţi că pot intra în ţară cu ţigările deţinute ilegal, decizie transmisă apoi tuturor lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră care se alăturau, cu aportul lor individual, la derularea activităţilor infracţionale ce presupuneau, pe de o parte, o contribuţie generală, atât în privinţa vameşilor, cât şi a poliţiştilor de frontieră de a nu-şi îndeplini atribuțiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, respectiv a celor privind constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor la regimul vamal, iar pe de altă parte, asumarea, pentru unii dintre ei a unor sarcini specifice.

Potrivit conivenţei infracţionale, pentru a stabili suma de bani pe care trebuia să o primească cu titlu de mită (regula fiind ca pentru fiecare bax de ţigări care conţine 50 cartuşe să se remită 50 de euro), traficantul era întrebat de către lucrătorul vamal ce cantitate de ţigări deţine ilegal după care, în timp ce vameşul se prefăcea că face controlul autoturismului, traficantul remitea suma de bani necesară pentru coruperea poliţiştilor şi a vameşilor.

Ulterior, tot în baza înţelegerii perfectate în cadrul grupului infracţional organizat, sumele de bani colectate erau împărţite în mod egal, de regulă la sfârşitul programului de lucru, în majoritatea cazurilor, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor.

După această primă operaţiune de împărţire a foloaselor necuvenite primite, banii erau împărţiţi din nou între poliţişti şi vameşi, respectându-se regula ca fiecare dintre funcţionarii care făceau parte din grupul infracţional organizat să primească o cotă din bani.

Din suma de bani care revenea poliţiştilor, şeful de tură sau șeful de grupă al acestora, anterior împărţirii şi distribuirii mitei poliţiştilor din tură, punea deoparte banii necesari pentru achitarea contravalorii produselor alimentare consumate în tura respectivă aduse de cetățeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J. şi a produselor cumpărate de la magazinul x aflat în incinta Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa (între lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră exista înţelegerea ca pe timpul serviciului din fiecare tură, toţi funcţionarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetăţeanul sârb J.J.J.J.J.J.J.J., respectiv, ca fiecare poliţist din tură, inclusiv cei repartizaţi pe zona verde să-şi cumpere de la magazinul x produsele de care aveau nevoie, fără să achite contravaloarea lor, evidenţa costurilor acestora fiind ţinută de către salariaţii magazinului, pe o listă, în mod diferenţiat, pentru vameşi şi poliţişti).

Relevant este şi faptul că poliţiştii de frontieră sau lucrătorii vamali care s-au integrat în acest mecanism infracţional au fost atraşi de eficienţa modului de operare utilizat şi de siguranţa pe care le-o conferea în condiţiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuia să îl facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimţământul presupunea, pentru cei care nu aveau poziţii dominante în ierarhia grupării, neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în schimbul căreia aceștia -, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de aceştia beneficiau atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care le cumpărau de la magazinul x, cât şi de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracţional organizat şi care presupunea ca, la sfârşitul programului de lucru, fiecare polițist și vameș să primească o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

În raport de cele anterior menţionate, solicitarea de reţinere în cauză a infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. anterior nu poate fi primită, ca de altfel, nici susţinerea că pentru existenţa infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 trebuia să existe obligatoriu o organizare pe verticală a grupului infracţional organizat, un lider al acestuia, o relaţie de subordonare între poliţişti şi/sau vameşi.

Din probele administrate în cauză rezultă existenţa unei structuri organizate care acţiona coordonat, după reguli bine stabilite, constituită de unii inculpaţi ori la care aceştia au aderat sau pe care au sprijinit-o din proprie voinţă şi care se circumscrie unui scop infracţional, acela al obţinerii de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Analizând procesele verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental se constată că persoanele care introduceau ilegal ţigări în ţară (L.L., S.S.S.S., X.X.X.X.X.X., C.C., M., etc.) se aflau în relaţii apropiate cu funcţionarii care aveau obligaţia de a controla documentele, autoturismele cu care aceştia intrau în ţară și că pe baza relaţiilor de încredere plăteau sume de bani pentru a se sustrage controlului vamal.

În plus, şeful Postului de Poliţie Moraviţa - agentul de poliţie L.L.L. - şi agentul de la Poliţia Rutieră din oraşul Deta - M.M.M. - în schimbul unor sume de bani primite de la lucrătorii vamali sau de la poliţiştii de frontieră, nu controlau autoturismele acestora deși aveau date că transportă ţigări de contrabandă, ceea ce transforma cooperarea infracţională în grup infracţional organizat, ai cărui membri acţionau în virtutea relaţiilor apropiate cu unele din persoanele pe care le considerau de încredere şi după o organizare infracţională pe care ei o determinau.

O particularitate a modului de operare utilizat în desfăşurarea activităţii grupului infracţional organizat este aceea că decizia de permitere a introducerii în ţară a ţigărilor, prin sustragere de la controlul vamal, era luată de către lucrătorii vamali în acord cu poliţiştii de frontieră şi era condiţionată de identificarea, în prealabil, a riscurilor asumate prin demararea acţiunilor ilicite, riscuri a căror analiză se făcea prin contribuţia celorlalţi membri ai grupării infracţionale care aveau sarcina de a supraveghea zona şi de a depista eventualele acţiuni de control. Aceiaşi factori de decizie stabileau şi intervalele de timp în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, intervale determinate de perioada în care funcţionarii corupţi apreciau ca fiind minime riscurile de a fi surprinși în flagrant. Numai după luarea deciziei de către funcţionarii din vamă, traficanţilor li se permitea să introducă țigări de contrabandă în ţară, după ce în prealabil li se transmitea acest lucru, ceea ce includea exprimarea acordului de neefectuare sau efectuare formală a controlului vamal la intrarea în ţară şi, implicit, promisiunea facilitării introducerii ilegale a ţigărilor.

La trecerea frontierei în ţară, atât poliţiştii, cât şi vameşii aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracţional organizat sau că era agreat de membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita şi acordau liberul la vamă, fără să mai efectueze controlul vamal sau efectuarea acestuia era formală.

Probatoriul administrat în cauză a evidenţiat faptul că activitatea infracţională era, în principiu, generalizată la nivelul majorităţii lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa şi Punctul de Mic Trafic Foeni II, în perioada desfăşurării cercetărilor existând situaţii în care, potrivit organizării activităţii lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din poliţişti de frontieră diferiţi şi cazuri în care anumiţi poliţişti sau vameşi au venit prin transfer de la alte structuri de poliţie. Atare situaţii, nu a constituit un impediment pentru ca activitatea grupului infracţional organizat să se desfăşoare în acelaşi ritm, iar funcţionarii nou-veniţi, ori cei care s-au văzut puşi în situaţia de a interacţiona pentru prima dată să se integreze imediat în gruparea criminală folosind regulile şi modul de operare prestabilite.

O atare concluzie este de natură a înlătura apărarea unora dintre apelanţi în sensul că în sarcina lor nu poate fi reţinută infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în modalitatea aderării deoarece au activat perioade scurte de timp în Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, respectiv în Punctul de Mic Trafic Foeni II, astfel că nu au avut reprezentarea că au de-a face cu un grup infracţional organizat.

Relevant este şi faptul că aportul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor din Punctul de Trecerea a Frontierei Moraviţa, precum şi al celorlalţi funcţionari care au aderat la grupul infracţional organizat a presupus, pe lângă particularităţile modului de operare utilizat, exprimarea unui consens interprofesional al funcţionarilor din cele două categorii socio-profesionale, în ceea ce priveşte neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat.

Potrivit atribuţiilor de serviciu ce le reveneau, atât poliţiştii de frontieră, cât şi lucrătorii vamali trebuiau să asigure efectuarea controlului specific de frontieră asupra persoanelor şi mărfurilor pe care acestea le transportau şi să constate eventualele fapte penale sau contravenţii cu consecinţa aplicării măsurilor corespunzătoare.

Prin urmare, una dintre atribuţiile de serviciu ale poliţiştilor de frontieră era aceea de prevenire şi constatare a traficului de produse accizabile, atât pe „linia verde” cu Serbia, cât şi prin Punctul de Mic Trafic Foeni II, punct vamal ce a fost înfiinţat în anul 2007 care nu funcţiona permanent, ci numai ocazional, câteva luni pe an (câte 5-6 zile pe lună) şi numai pe timp de zi, traficul fiind limitat la autoturisme şi microbuze de 8 + 1 locuri.

Urmare intensificării traficului, în Punctul de Mic Trafic Foeni II în perioada septembrie - noiembrie 2010, printre măsurile luate se numără mărirea numărului de lucrători în acest punct vamal, de la câte un lucrător pe intrare şi pe ieşire, la câte doi poliţişti pe intrare şi pe ieşire, introducerea unui post nou, în linia a doua, pentru controlul documentelor suspecte şi înfiinţarea postului post control planificat cu doi poliţişti de frontieră. De asemenea, la începutul fiecărei zile de lucru, ofiţerul de poliţie Poiană Constantin efectua instructaj cu toţi poliţiştii din tură, ocazie cu care stabilea măsuri de ultimă oră pe linie operativă şi atrăgea atenţia asupra disciplinei la locul de muncă cu referire specială la evitarea situaţiilor de suspiciune de corupţie.

Procedura normală de lucru în Punctul de Mic Trafic Foeni II presupunea ca lucrătorul de poliţie să asiste la controlul vamal efectuat de vameşi (neavând alte atribuţii) iar în cazul în care avea suspiciuni în legătură cu faptul că persoana controlată introducea în ţară, în mod ilegal, produse accizabile, trebuia să solicite lucrătorului vamal un control amănunţit, situaţie în care întocmea o fişă de control amănunţit, iar lucrătorul vamal efectua un nou control care însă, în unele situaţii nu era mulţumitor din punct de vedere al rezultatelor. În situaţii de genul celor anterior menționate s-a stabilit, pe linie operativă, ca poliţiştii de frontieră din punctul vamal respectiv să ţină legătura telefonic cu poliţiştii repartizaţi în punctul post control situat la o distanţă de aproximativ 1-2 km pentru a le comunica eventualele suspiciuni şi pentru a se efectua controale suplimentare.

Deşi poliţiştii de frontieră nu se puteau implica în efectuarea controlului vamal, în situaţia în care în prezenţa lor se comiteau infracţiuni, inclusiv din categoria celor de corupţie, trebuiau să se sesizeze din oficiu şi să raporteze situaţia respectivă.

O atare concluzie este de natură a înlătura susţinerile unora dintre apelanţi, poliţişti de frontieră, în sensul că vinovăţia lor în comiterea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată nu există deoarece nu aveau atribuţii legale, fie şi indirecte, care să implice eventuala comitere a unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Circumstanţele reale ale comiterii faptelor rezultă din declaraţiile investigatorului sub acoperire G.G.G., ale investigatorilor cu identitate reală O.O. şi M.M., din procesele verbale întocmite de către investigatori conform art. 261 din Legea nr. 78/2000, din procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor purtate între participanții la comiterea faptelor şi din declaraţiile colaboratorilor cu nume de cod L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U. şi S.S.S.S.S.S.S.S.

Astfel, investigatorul sub acoperire G.G.G., investigatorii cu identitate reală O.O. şi M.M. şi colaboratorul cu nume de cod L.L.L.L.L. au evidenţiat faptul că lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră pretindeau şi li se ofereau sume de bani de către traficanţii de ţigări pentru a li se permite să intre ilegal cu țigări în ţară, se cunoşteau între ei şi stabileau anumite „condiţii de lucru”, se anunţau între ei în timpul controalelor, ţineau legătura telefonic, contrabandiştii întrebau „dacă se poate trece astăzi” şi primeau răspunsul în momentul în care lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră se asigurau că nu se efectuează controale, după care traficanţii plăteau sumele de bani poliţiştilor de frontieră şi lucrătorilor vamali (cuantumul acestora era prestabilit şi cunoscut de traficanţi), de obicei se lua o decizie de comun acord la începutul turei în sensul că „astăzi se lucrează sau nu se lucrează, nu facem nimic dacă sunt controale”, vameşii sau poliţiştii se făceau că efectuează controlul autoturismelor, deschideau doar uşile de la portbagajele acestora, după care le închideau, de cele mai multe ori ţigările erau ascunse, iar când erau la vedere, autoturismele erau întoarse la linia albă pentru ca şoferii să le ascundă.

Mai arată investigatorul sub acoperire G.G.G., dar şi investigatoarea cu identitate reală O.O. că în interiorul grupului infracţional organizat, cuantumul sumelor de bani primite de fiecare membru depindea de postul în care îşi desfăşura activitatea astfel că, cei direct implicaţi în luarea mitei sau cei care asistau nemijlocit la această operațiune primeau mită o sumă mai mare faţă de ceilalţi; în acest sens, membrii grupării infracţionale erau direcţionaţi în locuri şi momente de interes aşa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în mod corect.

Concluzionând, Înalta Curte va respinge cererile apelanţilor inculpaţi sus-menționați de a se dispune achitarea lor pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în modalitatea aderării.

De asemenea, cererea apelantei inculpate F.F. de a se constata că nu poate subzista, în privinţa infracţiunii de contrabandă, agravanta prevăzută de art. 274 C. vam., „săvârşirea de către una sau mai multe persoane împreună”, în condiţiile în care în sarcina ei s-a reţinut şi infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat nu este întemeiată.

Prin grup infracţional organizat se înţelege, potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, în vigoare la data faptelor, grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În accepţiunea textului de lege sus-menţionat, există un grup infracţional organizat dacă inculpaţii au acţionat coordonat, fiecare dintre aceştia îndeplinind roluri determinate, în scopul comiterii infracţiunilor de corupţie şi de contrabandă pentru a obţine un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 definesc varianta agravată a infracţiunii de contrabandă prevăzută în art. 270 din Legea nr. 86/2006, care se caracterizează prin comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună sau de una sau mai multe persoane înarmate.

Instanţa de fond, în mod corect a reţinut, în încadrarea juridică a infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din Legea nr. 86/2006, dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 întrucât introducerea în ţară a ţigărilor achiziţionate din Republica Serbia prin sustragerea de la controlul vamal s-a realizat de către inculpată împreună cu lucrătorii vamali planificaţi în tura respectivă şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră printr-o acţiune coordonată.

Reţinerea dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 nu exclude reţinerea distinctă a infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 274 neconstituind prin sine însuşi o infracţiune, ci reprezentând varianta agravată a infracţiunii de contrabandă incriminată în art. 270 C. vam.

Tot ca element comun, apelanţii inculpaţi N., D.D., F., F.F., S. și I. au criticat sentinţa din perspectiva reţinerii greșite în sarcina lor a complicităţii la infracţiunea de contrabandă în condiţiile în care, pe de o parte, nu aveau ca atribuţie de serviciu efectuarea controlului vamal, iar pe de altă parte, nu se menţionează în ce a constat ajutorul pretins dat de ei pentru introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă.

Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut, pentru inculpaţii care și-au desfășurat activitatea în calitate de vameşi, participaţia penală sub forma coautoratului, iar pentru inculpaţii care au lucrat în calitatea de poliţişti de frontieră, participaţia penală sub forma complicităţii, incidența dispozițiilor art. 24 C. pen. anterior (autoratul), respectiv, a art. 26 C. pen. anterior (complicitatea) fiind atrasă de contribuţia nemijlocită şi indispensabilă a fiecărui lucrător vamal la săvârşirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 C. vam. sau de ajutorul dat de poliţiştii de frontieră pentru a mijloci săvârşirea infracţiunii de contrabandă de către traficanţi, respectiv de către vameşi.

Pentru a se reține coautoratul la infracțiunea de contrabandă calificată în sarcina inculpaților lucrători vamali, prin actul de sesizare a instanței s-au arătat următoarele:

La trecerea frontierei de atât în România, atât poliţiştii de frontieră, cât şi lucrătorii vamali aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracţional organizat sau că era agreat de către membrii acestuia după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui „tarif” prestabilit în funcție de cantitatea de țigări transportată) şi acordau liberul la vamă, fără a mai efectua controlul vamal. De altfel, fiind preocupați ca traficantul să își îndeplinească în mod riguros obligația de remitere a sumei de bani „cuvenită” ca mită polițiștilor de frontieră și vameșilor, fiecare dintre aceștia întrebau pe mituitor ce cantitate de țigări deținea ilegal.

Prin raportare la dispozițiile art. 24 C. pen. anterior, coautori sunt persoanele care şi-au adus contribuţia în mod direct, nemijlocit la săvârşirea unei infracţiuni, care au îndeplinit împreună acte de executare ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că acționând ilicit, apelanții inculpați au avut reprezentarea recompensării lor viitoare, aceasta reprezentând un element viitor și sigur dedus din conduita traficanților.

Raportat la dispoziţiile legale susmenţionate este autor şi, prin urmare, coautor la săvârșirea infracţiunii de contrabandă, persoana care în mod direct, nemijlocit, introduce în ţară prin sustragere de la controlul vamal, mărfurile ce trebuie plasate sub regim vamal.

În speța dedusă judecății, o asemenea activitate poate fi imputată lucrătorilor vamali întrucât activitatea desfăşurată de aceştia a constat în primirea de sume de bani de la persoanele care au introdus în ţară ţigări de contrabandă pentru a nu-şi îndeplini atribuțiile de serviciu la care erau obligaţi şi anume, efectuarea controlului vamal.

Potrivit art. 26 C. pen., complice este persoana care cu intenţie înlesneşte sau ajută în orice mod la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.

Intenţia, ca formă de vinovăţie poate fi directă sau indirectă în sensul că persoana care acţionează ca şi complice nu trebuie neapărat să urmărească rezultatul ce se va produce, fiind suficient ca prin acţiunea sa, să accepte posibilitatea producerii unui astfel de rezultat, cerinţă îndeplinită în speţă.

În raport cu aceste circumstanțe reale, în mod corect s-a reținut că participația penală îmbracă forma coautoratului în cazul lucrătorilor vamali, respectiv, forma complicității, în cazul polițiștilor de frontieră întrucât, acţiunile lucrătorilor vamali şi ale poliţiştilor de frontieră sunt strâns legate şi se completează cu cele ale traficanţilor de ţigări într-o activitate unică, de introducere în ţară a unor cantităţi de ţigări, prin sustragere de la controlul vamal, prin înlesnirea activităţii de introducere în ţară a ţigărilor ca urmare a neefectuării controlului vamal, în schimbul pretinderii/primirii/acceptării unor sume de bani, fiind mai puţin important în a determina în privinţa formei de vinovăţie care, în mod evident este intenţia, dacă aceasta este directă sau indirectă.

Relativ la atribuţiile de serviciu ale poliţiştilor de frontieră, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 104/2011 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Română, acestea se refereau, între altele, la prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere.

De asemenea, din prevederile H.G. nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi din fişele posturilor lucrătorilor vamali, rezultă că aceştia aveau obligaţia de a efectua un control eficient al mărfurilor pentru a identifica şi sancţiona încercările de sustragere de la plata accizelor sau a altor taxe vamale.

Prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au prejudiciat bugetul consolidat al statului şi au afectat buna desfăşurare a activităţii comercianţilor oneşti, pe segmentul comerţului cu ţigări.

Pentru existența infracțiunii de contrabandă în modalitatea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cerința este doar ca mărfurile, indiferent de natura acestora, să fie introduse sau scoase din țară, prin orice mijloace și prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. Pentru existența infracțiunii de contrabandă în modalitatea prevăzută de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 se cer a fi îndeplinite alte două condiții speciale, respectiv, mărfurile să fie introduse sau scoase din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal și totodată, să reprezinte mărfuri plasate sub un regim vamal a căror valoare în vamă este mai mare de 20.000 lei, cerințe îndeplinite în speță.

În ce privește susținerea apelantului inculpat S. în sensul că în cauză se impunea reținerea infracțiunii de abuz în serviciu și nu a infracțiunii de luare de mită, Înalta Curte constată că nu este fondată.

Infracțiunea de abuz în serviciu are un caracter subsidiar, art. 246 C. pen. anterior devine aplicabil numai dacă fapta de exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu care a produs una din urmările prevăzute în textul de lege menționat nu are o incriminare distinctă în C. pen.. În speță însă, atâta vreme cât s-a reținut infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. anterior, nu se poate reține infracțiunea de abuz în serviciu, așa cum a solicitat apărarea.

Tot ca element comun, apelanții inculpați J.J., H.H., T., R., C.C., T.T., D.D., P.P., F.F., I., K., K.K., G., N.N. și S. au criticat sentința și sub aspectul modului de soluționare a laturii civile pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

Dispozițiile art. 270 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 86/2006 care incriminează infracțiunea de contrabandă se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor sau a bunurilor sustrase este, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situația țigărilor, mai mare de 20.000 lei sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unui an.

De menționat este faptul că în cazul infracțiunii de contrabandă, urmarea imediată rezidă atât în starea de pericol creată pentru interesele statului care privesc regimul vamal, cât și în producerea unei pagube materiale acestuia, constând în neperceperea sumelor legal cuvenite pentru operațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră.

În acest sens, art. 202 alin. (2) și (3) din Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar prevede că datoria vamală apare în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal, iar persoana care introduce ilegal mărfurile respective devine debitor vamal. Aceste prevederi legale se regăsesc și în legislația națională, respectiv în art. 224 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam.

Potrivit art. 234 alin. (1) C. vam., datoria vamală prevăzută la art. 224 ia naștere chiar dacă se referă la mărfuri care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau restricție la import, indiferent de natura acestora, iar potrivit alin. (3), debitorii acestei datorii sunt persoanele care introduc ilegal mărfurile în cauză.

Conform art. 245 C. vam., cuantumul datoriei vamale datorate, după ce a fost comunicat debitorului trebuie plătit în termenul prevăzut de regulament.

Referitor la condițiile în care se face plata, art. 278 C. vam. face trimitere la dispozițiile din C. fisc., iar pentru recuperarea acestor creanțe se face referire la Codul de procedură fiscală, care este incident și prin prisma dispozițiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003.

În ceea ce privește nașterea și stingerea datoriei vamale, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în considerentele expuse în Hotărârea din data de 2 aprilie 2009 (cauza C-459/07, Veli Elshani c/Hauptzollamt Linz, publicată pe site-ul Uniunii Europene Eur-Lex, nr. Celex 62007JO459) a arătat că din cuprinsul și din economia art. pct. 19 a art. 38 alin. (1) și a art. 40 C. vam. reiese cu claritate că toate mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie prezentate în vamă. S-a mai arătat că, așa cum reiese din art. 163 alin. lit. c) din Regulamentul nr. 2454/93,astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2787/2000, în scopul stabilirii în vamă a valorilor mărfurilor importate, în cazul mărfurilor transportate pe cale terestră, „prin locul de introducere pe teritoriul vamal al Comunității” se înțelege locul unde este situat primul birou vamal.

În cuprinsul aceleiași hotărâri s-a precizat că trebuie să se considere că, în sensul art. 202 C. vam., au făcut obiectul unei „introduceri ilegale” pe acest teritoriu mărfurile care, după trecerea frontierei terestre externe a Comunității, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou vamal, fără să fi fost transportate spre acel birou vamal și fără să fi fost prezentate în vamă, având drept rezultat faptul că autoritățile vamale nu au fost înștiințate de persoanele care își asumă răspunderea pentru executarea acestor obligații cu privire la introducerea mărfurilor respective.

Pe de altă parte s-a susținut că prezența pe teritoriul vamal al comunității a mărfurilor neregulat introduse, luată în considerare în mod individual, presupune un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre și că, din moment ce mărfurile au trecut de zona în care se găsește primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puține șanse ca acestea să fie descoperite în mod fortuit de către autoritățile vamale în cadrul controalelor inopinate.

Astfel, birourile vamale localizate strategic la punctele de intrare situate la frontierele externe, sunt cele la care autoritățile sunt cele mai bine plasate să exercite un control intensiv al mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Comunității în vederea evitării atât a concurenței neloiale față de producătorii comunitari, cât și a pierderii veniturilor fiscale determinate de importurile frauduloase.

În conformitate cu dispozițiile art. 4 pct. 18 C. vam., controlul vamal constă în actele specifice efectuate de autoritatea vamală pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv, staționarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri românești. Aceste acte pot să includă verificarea mărfurilor, a datelor înscrise în declarație, existența și autenticitatea documentelor electronice sau scrise, examinarea evidențelor contabile ale agenților economici și a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor și al altor mărfuri transportate de sau aflate asupra persoanelor, precum și efectuarea de verificări administrative și alte acte similare. Așadar, prin controlul vamal se urmărește, printre altele, și asigurarea aplicării corecte a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor, ceea ce înseamnă că H.G. nr. 710/1996 privind regimul mărfurilor purtătoare de accize, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă o reglementare legală ce întregește dispoziții C. vam. și le explică în materia infracțiunii de contrabandă.

Valoarea în vamă a țigărilor s-a stabilit conform prevederilor art. 2 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1975/2010 al Ministrului Finanțelor Publice și este identică, astfel cum rezultă și din Rapoartele de constatare întocmite în cursul urmăririi penale de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu valoarea de tranzacționare (prețul efectiv plătit) a produselor în statul de proveniență.

Cum, în speța dedusă judecății nu a fost posibilă stabilirea în fiecare caz în parte a mărcii țigărilor introduse în țară, prin sustragere de la controlul vamal, s-a avut în vedere ca reper marca de țigări Fast care are cea mai mică valoare de tranzacționare și care, așa cum rezultă din probele administrate în cauză era cel mai des vizată de traficanți (în acest sens relevantă este declarația traficantei P.P.P.P., în sensul că traficanții cumpărau din Serbia țigări marca Fast).

În rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în cauză s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția criteriului valoric prevăzut în norma de incriminare anterior menționată, în cazul în care s-a dovedit că a fost introdusă în țară, prin sustragere de la controlul vamal, o cantitate de cel puțin 11 baxuri de țigări (în perioada de referință, costul unui bax de țigări fiind de 450 euro, 11asemenea baxuri valorau 4.950 de euro, care potrivit cursului de schimb de la data faptelor, depășește pragul valoric de 20.000 lei, prevăzut de art. 270 alin. (2) lit. a) din legea nr. 86/2006).

Apelanta parte civilă a arătat în concret modalitatea de calcul al prejudiciului pentru fiecare inculpat în parte, respectiv, valoarea unui pachet de țigări - 0,90 euro, acciza la țigări - 76,6 euro/1.000 țigarete (766 euro/bax) la care se adaugă taxele vamale și T.V.A. de 24%.

Contrar susținerilor apărării, existența țigărilor în vamă este dovedită cu declarațiile pe care traficanții de țigări le făceau în fața autorităților vamale cu ocazia intrării în țară, declarații care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză și anume, declarațiile investigatorilor și ale colaboratorilor, procesele verbale întocmite de investigatori, procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental și declarațiile date de inculpații apelanți care au recunoscut faptele în cursul urmăririi penale. Astfel, traficanta de țigări P.P.P.P. a arătat în mod constant că a introdus în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița țigări marca Fast pe care le cumpăra de la un magazin din Serbia cu prețul de 9-10 euro (un cartuș) și că toate persoanele care introduceau țigări în România se aprovizionau de la magazinul respectiv în care se afla numai această marcă de țigări. Aceeași traficantă a declarat că pentru a putea introduce în țară țigările pe care le cumpăra din Serbia, se folosea de înțelegerea pe care o avea cu lucrătorii vamali și cu polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița în sensul că trebuia să le dea acestora suma de 50 euro fiecare bax de țigări sau un euro pentru fiecare cartuș de țigări, în același mod procedând și ceilalți traficanți de țigări.

În speța dedusă judecății, de fiecare dată când s-au introdus în țară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, respectiv, prin Punctul de Mic Trafic Foeni II țigări care erau ascunse în autoturisme sau la vedere nu s-au întocmit procese verbale de contravenție și nu s-au confiscat țigările respective.

Întrucât organele vamale din cadrul Birourilor vamale Moravița și Foeni II nu au confiscat țigările găsite asupra apelanților inculpați, este întemeiată susținerea părții civile că s-a cauzat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului și, prin urmare, bunurile respective, nefiind ridicate și reținute în primul birou vamal, nu s-a stins datoria vamală și astfel, pentru că bunurile au fost importate în comunitate, atât faptul generator al accizei, cât și cel al taxei pe valoarea adăugată se produc în privința lor și, prin urmare, acciza și T.V.A.-ul devine exigibile.

În consecință, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, în mod corect apelanții inculpați sus-menționați au fost obligați la repararea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, prin faptele lor ilicite, în cuantumul și în modalitatea stabilite de instanța de fond.

În ce privește apelul declarat de A.A., moștenitoarea inculpatului Y., decedat în cursul procesului penal la data de 14 ianuarie 2013, Înalta Curte constată că este fondat, exclusiv din perspectiva cererii de a se dispune înlăturarea obligării sale la plata despăgubirilor către partea civilă C. prin D.-Timișoara.

Instanța de fond a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) teza a III-a C. proc. pen. anterior încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Y. pentru săvârșirea a două infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, a două infracțiuni de luare de mită (una comisă în formă continuată) și a unei infracțiuni de contrabandă calificată comisă în formă continuată, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1)din legea nr. 78/2000, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) lit. a) și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.

În fapt, în urma evaluării materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că:

În perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, inculpatul Y. a acționat în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, constituit în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, împreună cu lucrătorii vamali S.S.S., F., K.K.K., T., V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E., polițiștii de frontieră G.G.G.G., F.F.F.F., E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H., H.H.H.H.H.H., R.R.R.R., C.C.C.C., I.I.I., G.G.G.G.G.G., F.F.F., J.J.J.J.J.J., U.U.U.U., G.G.G.G.G.G.G., I., O.O.O.O., K., S., J.J.J., C.C.C.C., T.T.T.T., șeful Postului de poliție Moravița, L.L.L., agentul de poliție de la Inspectoratul de Poliție a Județului Timiș - Poliția Rutieră Deta, M.M.M. și traficanții de țigări R., P.P.P.P., Z.Z.Z.Z.Z., L.L. și M., în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor de corupție și de contrabandă.

În cursul lunii septembrie 2010, sus numitul inculpat a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, constituit în Punctul de Mic Trafic Foeni II, împreună cu lucrătorul vamal F., polițiștii de frontieră E.E.E.E.E., C.C.C.C.C., G.G.G.G.G., F.F.F.F.F., D.D.D.D.D. și cu traficanții de țigări, în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea de beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

La data de 24 septembrie 2010, inculpatul Y. împreună cu polițiștii de frontieră C.C.C.C.C., L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U., F.F.F.F.F. și E.E.E.E.E. au permis intrarea în țară cu țigări de contrabandă prin Punctul de Mic Trafic Foeni II a lui M.M.M.M.M.M.M.M. care avea asupra sa 4 baxuri de țigări, de la care a primit suma de 200 euro pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum și altor contrabandiști rămași neidentificați până la finalizarea cercetărilor, care de asemenea au remis sume de bani, la finalul turei, acestea totalizând 2400 euro și 400 lei.

În ziua de 19 noiembrie 2010 și în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, repartizat la Brigada mobilă, inculpatul Y. a primit de la L.L. sumele de 150 de euro și respectiv, de 30 de euro pentru a-i permite acestuia să intre în țară cu țigări de contrabandă.

De asemenea, la data de 12 ianuarie 2011, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, inculpatul a primit cu titlu de mită suma de 3.730 euro, din care și-a însușit suma de 588 euro pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu și a permite mai multor persoane să intre cu țigări de contrabandă în țară, cantitatea totală fiind de 74 baxuri și 30 de cartușe.

Referitor la acuzația de contrabandă calificată, comisă în formă continuată, din evaluarea materialului probator administrat în cauză rezultă că inculpatul, în calitate de lucrător vamal, împreună cu alți lucrători vamali și cu complicitatea polițiștilor de frontieră a introdus în țară țigări de contrabandă prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și prin sustragere de la controlul vamal, după cum urmează: la data de 19 noiembrie 2010, 117 baxuri și 2 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, în noaptea de 20/21 noiembrie 2010, 72 baxuri de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei și la data de 12 ianuarie 2011, 74 baxuri și 30 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei.

Reținând vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de contrabandă calificată, instanța de fond a dispus obligarea acestuia la plata despăgubirilor solicitate de C.- prin D. Timișoara și a menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța procurorului din data de 11 mai 2011.

Întrucât la data de 14 ianuarie 2013 a intervenit decesul inculpatului, împrejurare care potrivit art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în vigoare la data soluționării cauzei în apel împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, în conformitate cu dispozițiile art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., care sunt de imediată aplicare și de strictă interpretare, Înalta Curte va lăsa nesoluționată acțiunea civilă și, ca o consecință a acestei soluții, va înlătura obligarea apelantei A.A., în calitate de moștenitoare a inculpatului Y. la plata despăgubirilor civile către C. prin D. Timișoara. Potrivit art. 397 alin. (5) C. proc. pen. se vor menține măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța procurorului din data de 11 mai 2011.

Referitor la apelurile declarate de V.V., X.X. și Z.Z. în calitate de moștenitori ai inculpatului T.T.T.T.T.T.T., decedat în cursul procesului penal, la data de 4 iunie 2012, Înalta Curte constată că sunt fondate, exclusiv, din perspectiva cererii de a se dispune înlăturarea obligării lor la plata despăgubirilor către partea civilă C. prin D.

Instanța de fond a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lin.1 lit. g) teza III-a C. proc. pen. anterior, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T.T.T.T.T.T.T. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită (3 acte materiale) și contrabandă calificată, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 270 alin. (2) lit. a) din legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. Art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.

În fapt, în urma evaluării materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că:

În cursul lunii ianuarie 2011, inculpatul U.U., lucrător vamal în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița a acționat în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu vameșii K.K.K., Petruța Marius, R.R.R., A.A.A., polițiștii de frontieră N.N., Z.Z.Z.Z., J.J.J.J., șeful Postului de poliție al comunei Moravița, L.L.L., Țăran Ion, agent de poliție la Inspectoratul de Poliție a Județului Timiș - Poliția Rutieră Deta și cu traficantul de țigări S.S.S.S., în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât, activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea de beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor de corupție și de contrabandă.

În noaptea de 23/24 ianuarie 2011, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, inculpatul a primit cu titlu de mită suma de 1135 euro din care și-a însușit 188 euro pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, facilitând astfel mai multor persoane, între care, lui Z.Z.Z.Z.Z. să introducă fraudulos în țară 22 baxuri și 35 cartușe de țigări.

La data de 26 ianuarie 2011, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, inculpatul a primit cu titlu de mită suma de 1150 euro din care și-a însușit 112,5 euro pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu referitoare la efectuarea controlului vamal, facilitând astfel mai multor persoane, între care, lui S.S.S.S., să introducă în țară, prin sustragere de la controlul vamal, 23 baxuri de țigări

În ce privește acuzația de contrabandă, instanța de fond a reținut, din evaluarea materialului probator administrat în cauză respectiv, din procesul verbal întocmit de investigatoarea cu identitate reală O.O., din declarațiile acesteia, din procesele verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental și din declarațiile inculpatului T. că în noaptea de 23/24 ianuarie 2011, apelantul inculpat, fiind de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, pe sensul de intrare în țară și acționând în coautorat, împreună cu inculpații K.K.K. și T. și cu complicitatea polițiștilor de frontieră N.N., Z.Z.Z.Z. și J.J.J.J., a introdus în țară, prin sustragere de la controlul vamal, 22 baxuri și 35 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 lei, faptă comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Reținând vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, instanța de fond a dispus obligarea numiților V.V., X.X. și Z.Z. - moștenitori ai inculpatului - să plătească C., prin D., despăgubiri civile în cuantum de 25.212 lei (taxa vamală), 71.205 lei (acciza), 33.645 lei (T.V.A.), precum și accesoriile (dobânzi și penalități de întârziere) calculate începând cu 23 ianuarie 2011 și până la data plății efective.

Totodată, s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului până la concurența sumelor acordate părții civile cu titlu de despăgubiri.

Întrucât la data de 4 iunie 2012 a intervenit decesul inculpatului, împrejurare care potrivit art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. în vigoare la data soluționării prezentei cauze împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, în conformitate cu dispozițiile art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) din același cod, care sunt de imediată aplicare și de strictă interpretare, Înalta Curte va lăsa nesoluționată acțiunea civilă și, ca o consecință a acestei soluții, va înlătura obligarea apelanților V.V., X.X. și Z.Z., în calitate de moștenitori ai inculpatului U.U. la plata despăgubirilor civile către C. prin D. Timișoara. Potrivit art. 397 alin. (5) C. proc. pen. se vor menține măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța procurorului din data de 11 mai 2011.

Examinând cauza din perspectiva aplicării prevederilor art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că după pronunțarea sentinței, a intrat în vigoare, la data de 1 februarie 2014, N.C.P., prin care s-au modificat limitele speciale ale pedepselor pentru infracțiunile pentru care apelanții inculpați au fost trimiși în judecată, dar și dispozițiile legale privind regimul sancționator al concursului de infracțiuni.

Modificările intervenite în cursul judecării cauzei în apel, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale - C. pen. din 1968 și N.C.P. - impun soluționarea acestui conflict al legilor în timp, în scopul determinării legii penale aplicabile în această situație tranzitorie.

Demersul apare ca fiind necesar în condițiile în care principiul legalității incriminării și pedepsei ar impune ca infracțiunile reținute în sarcina inculpaților și limitele de pedeapsă pentru acestea să fie cele prevăzute de lege la data comiterii faptei, ceea ce ar face imposibil ca legea nouă să se aplice cu privire la faptele comise anterior intrării ei în vigoare.

Cu toate acestea, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție se impune, într-o situație tranzitorie cum este cea din prezenta cauză, să se facă aplicarea dispozițiilor constituționale. Expresie a acestui principiu constituțional este dispoziția cuprinsă în art. 5 alin. (1) C. pen. conform căreia, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea cea mai favorabilă.

Principiul constituțional mai sus menționat impune aplicarea retroactivă a legii noi mai favorabile și restabilirea legalității sub acest aspect.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 C. pen. a pronunțat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile și alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispozițiilor penale din legi succesive care își găsesc aplicarea în speță, utilizând, așadar, criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispozițiile mai favorabile din legile succesive, în afara condițiilor de existență a unei situații tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzației să fie infracțiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât și conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Examinând cauza din perspectiva îndeplinirii condițiilor de incriminare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 era incriminată inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 și 20 de ani închisoare și interzicerea unor drepturi.

În alin. (2) al textului de lege sus-menționat se prevedea că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat.

Potrivit alin. (3) al art. 7 din Legea nr. 39/2003, dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.

În prezent, în art. 367 alin. (1) C. pen. este incriminată sub denumirea marginală de Constituirea unui grup infracțional organizat, fapta de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 și 5 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.

Potrivit alin. (2) al textului de lege menționat, când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În alin. (3) al textului de lege sus-menționat se prevede că în situațiile în care faptele de la alin. (1) și (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.

Prin grup infracțional organizat, se înțelege, potrivit art. 367 alin. (6) C. pen., grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă și pentru a acționa în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Din analiza comparativă a celor două texte de lege, din perspectiva acuzațiilor concrete aduse apelanților inculpați și care constau, în esență, în aceea că au aderat la un grup infracțional organizat în scopul de a obține beneficii materiale de pe urma săvârșirii infracțiunilor de corupție și de contrabandă, se constată că faptele continuă să fie incriminate în legea nouă, fiind realizată condiția continuității incriminării.

Se mai impune precizarea că definiția dată grupului infracțional organizat în N.C.P. înlătură doar cerința privitoare la scopul constituirii grupului constând în obținerea directă sau indirectă a unui beneficiu financiar sau material, fiind suficientă constituirea unui grup organizat în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia că noua dispoziție legală a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovăție, dimpotrivă, a lărgit sfera noțiunii grupului infracțional organizat.

Așadar, abrogarea art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu echivalează cu o dezincriminare a faptei, operând, de fapt o preluare a normei de incriminare în dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen.

Totodată, Înalta Curte constată că faptele apelanților inculpați încadrate în drept în infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat corespund potrivit noului C. pen., formei agravate a infracțiunii prev. de art. 367 alin. (2) C. pen. raportat la infracțiunea scop, respectiv infracțiunea de contrabandă/contrabandă calificată care este sancționată de lege cu închisoarea mai mare de 10 ani.

Infracțiunea de contrabandă în modalitatea concretă în care a fost comisă este prevăzută de art. 270 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, fiind pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Dispozițiile art. 270 și art. 274 din Legea nr. 86/2006 care incriminează infracțiunea de contrabandă nu au fost modificate prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Așadar, cu privire la această infracțiune nu se impune stabilirea legii penale mai favorabile.

Infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 7 ani. Potrivit art. 290 alin. (1) din N.C.P., infracțiunea de dare de mită se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. anterior rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000 se pedepsea cu închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Potrivit art. 289 alin. (1) din N.C.P. rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de luare de mită se pedepsește cu închisoarea de la 4 ani la 13 ani și4 luni.

În privința pedepselor complementare și accesorii, Înalta Curte reține că potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, acestea se aplică, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, potrivit legii care a fost identificată ca fiind legea penală mai favorabilă.

Așadar, din perspectiva îndeplinirii condițiilor de incriminare se constată că faptele pentru care au fost condamnați apelanții inculpați, au corespondent în N.C.P., nefiind incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012 privind dezincriminarea când, fapta comisă sub imperiul legii vechi nu mai constituie infracțiune sub imperiul legii noi datorită lipsei unui element constitutiv ori a formei de vinovăție cerută de lege.

Sub aspectul sancțiunii, limitele speciale ale pedepsei în cazul infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat au fost modificate prin reducerea atât a minimului, de la 5 ani închisoare (în vechea reglementare) la un an închisoare (în noua reglementare), cât și a maximului, de la 20 de ani închisoare (în veche reglementare) la 5 ani închisoare (în noua reglementare).

În ce privește infracțiunea de dare de mită limitele de pedeapsă au fost modificate prin majorarea, atât a minimului (de la 6 luni închisoare în vechea reglementare) la 2 ani închisoare (în noua reglementare), cât și a maximului, de la 5 ani (în vechea reglementare) la 7 ani închisoare(în noua reglementare).

În ce privește infracțiunea de luare de mită, limitele de pedeapsă au fost modificate atât în privința minimului care a fost majorat de la 3 ani închisoare (în vechea reglementare) la 4 ani închisoare (în noua reglementare), cât și a maximului care a fost redus de la 15 ani închisoare (în vechea reglementare) la 13 ani și 4 luni închisoare (în noua reglementare).

Referitor la infracțiunea de contrabandă limitele de pedeapsă au rămas neschimbate.

Reținând că apelanții inculpați au săvârșit infracțiunile deduse judecății înainte de a fi fost condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele li s-au aplicat pedepse rezultante în conformitate cu dispozițiile art. 34 C. pen. anterior.

Regimul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) din N.C.P. este mai sever decât tratamentul sancționator reglementat de C. pen. anterior întrucât, potrivit actualei reglementări, la pedeapsa cea mai grea se aplică în mod obligatoriu un spor reprezentând o treime din totalul pedepselor aplicate pentru infracțiunile aflate în concurs.

Pentru unii apelanți inculpați, referitor la unele infracțiuni s-au reținut și dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (potrivit art. 42 C. pen. anterior, infracțiunea continuată se pedepsea cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită la care se putea adăuga un spor de 5 ani închisoare).

Conform legii noi, infracțiunea continuată este reglementată în art. 43 care introduce ca și condiție unitatea subiectului pasiv, iar ca regim sancționator prevede că se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită al cărei maxim se poate majora cu cel puțin 3 ani în cazul închisorii.

În raport de considerentele mai sus arătate, deși N.C.P. prevede pentru majoritatea infracțiunilor deduse judecății limite de pedeapsă mai reduse, atât în ceea ce privește minimul cât și maximul special, decât legea veche, ținând seama că aprecierea legii penale mai favorabile se face global, iar nu pe fiecare infracțiune sau instituție de drept penal incidentă în cauză, instanța de apel reține că în speță legea penală mai favorabilă este cea veche, în condițiile în care în sarcina fiecărui inculpat s-a reținut un concurs de infracțiuni, iar tratamentul sancționator al acestuia este unul mai sever, prin impunerea unui spor obligatoriu la pedeapsa cea mai grea, de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite pentru infracțiunile concurente.

În plus, circumstanțele atenuante judiciare reținute de instanța de apel în cazul tuturor inculpaților cărora li s-au admis apelurile, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege nu ar mai putea fi reținute potrivit legii noi, astfel încât incidența acesteia ar însemna aplicarea unor pedepse cel puțin egale cu minimul special, care este mai ridicat decât pedepsele stabilite în concret în cazul acestora.

Prin urmare, caracterul mai favorabil al legii penale noi este doar aparent, acesta fiind anulat de tratamentul mai sever al concursului de infracțiuni și de imposibilitatea reținerii de circumstanțe atenuante judiciare a căror consecință este reducerea sancțiunilor sub minimul special prevăzut de lege.

În consecință, pentru argumentele mai sus expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., se vor admite apelurile declarate de inculpații A., B., F., G., I., K., M., N., R., T., Z., C.C., D.D., F.F., H.H., I.I. J.J., K.K., N.N., P.P. și T.T. și se va desființa în parte sentința în sensul că în favoarea inculpaților sus-menționați se vor reține dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, se vor reduce pedepsele aplicate de instanța de fond sub minimul special prevăzut de textele de lege care incriminează infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, se vor înlătura sporurile de pedeapsă, iar pentru inculpații A., I., N., Z., D.D., F.F., H.H., N.N., P.P. și T.T. se vor înlătura și dispozițiile art. 57, 71 C. pen. anterior și se va dispune ca pedepsele să fie executate în condițiile art. 861 C. pen. anterior, pe durata termenelor de încercare stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 862 C. pen. anterior și cu instituirea în sarcina acestora a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 din același cod.

În ce-l privește pe inculpatul C.C.C., în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., se va admite apelul declarat de acesta, se va desființa sentința și, în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen. se va dispune achitarea sa pentru complicitate la infracțiune de dare de mită prev. de art. 26 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și înlăturarea obligării lui la plata sumei de 300 de euro (în echivalentul monedei naționale, la cursul practicat de Banca Națională a României la data plății), cu titlu de confiscare specială dispusă în baza Legii nr. 78/2000 și a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat la instanța de fond, acestea rămânând în sarcina statului.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., se vor admite și apelurile declarate de A.A. (moștenitoarea inculpatului Y.) și de V.V., X.X. și Z.Z. (moștenitorii inculpatului T.T.T.T.T.T.T.), se va desființa în parte sentința și în baza art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., se va lăsa nesoluționată acțiunea civilă pornită de C. prin D. Timișoara (Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara) împotriva inculpaților Y. și U.U. și se va înlătura obligarea apelanților la plata către partea civilă a despăgubirilor civile.

În ce privește apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara și inculpații V., L.L. și D.D.D., vor fi respinse ca nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Cu privire la Agenția Națională de Administrare Fiscală, se va constata că nu are calitate procesuală, apelul fiind declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Timișoara (vol. 1, fila123 dosar instanță apel).

De asemenea, se va constata că L.L.L.L. nu are calitate procesuală în cauza de față.

Apelanții inculpați V., L.L. și D.D.D. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați urmând a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați Z. și A. și pentru intimații inculpați L.L.L.L. și E., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții inculpați, B., F., G., I., K., M., N., R., T., C.C., D.D., F.F., H.H., I.I. J.J., K.K., N.N., P.P., T.T. și C.C.C. și pentru intimatul inculpat A.A.A. se vor plăti din fondul Ministerului Justiției, iar cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de inculpaţii A., B., F., G., I., K., M., N., R., S., T., Z., C.C., D.D., F.F., H.H., I.I., J.J., K.K., N.N., P.P., T.T. şi C.C.C. împotriva sentinţei penale nr. 35/PI din 29 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/59/2011*/a1.

Desființează, în parte, sentința penală atacată, numai în ceea ce îi privește pe apelanţii inculpați susmenţionaţi şi numai în ceea ce privește pedepsele principale aplicate acestora și, în rejudecare:

1. Pentru inculpatul A.:

Reține în favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior și reduce pedeapsa principală aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată de la 3 ani la 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 2 ani şi 8 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menţine pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe durata de 5 ani.

2. Pentru inculpatul B.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat, în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 de la 6 luni la 4 luni.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 de la 2 ani la 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 4 luni închisoare şi 1 an şi 8 luni închisoare şi dispune ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante, în condiţiile art. 57-71 C. pen. anterior.

3. Pentru inculpatul F.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (activitatea din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 3 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (activitatea din Punctul de Mic Trafic Foeni II), 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale Punctul de Mic Trafic Foeni II) şi 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit.

a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 6 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare (3 acte materiale Punctul de Mic Trafic Foeni II).

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (7 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 6 ani închisoare, la 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani şi 8 luni închisoare, 3 ani şi 4 luni închisoare, 2ani şi 10 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 4 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul F. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

4. Pentru inculpatul G.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani şi 6 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, de la 3 ani şi 8 luni închisoare, la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani şi 6 luni închisoare, 3 ani şi 6 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul G. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

5. Pentru inculpata I.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior, aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior şi la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatei disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitei inculpate pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. anterior şi la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 3 ani şi 6 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare şi 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpata I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 86­1 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumita condamnată trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

6. Pentru inculpatul K.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 5 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, 5 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an şi 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 5 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 5 ani închisoare, la 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani şi 8 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 4 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul K. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

7. Pentru inculpatul M.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 10 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, de la 2 ani la 5 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 5 luni închisoare şi 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul M. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

8. Pentru inculpatul N.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 8 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani şi 4 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul N. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 86­1 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

9. Pentru inculpatul R.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior de la 2 ani şi 6 luni închisoare, la 5 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani închisoare, la 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 5 luni închisoare, 3 ani închisoare şi 1 an și 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul R. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

10. Pentru inculpatul S.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 5 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 de la 3 ani şi 8 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) și la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 5 ani închisoare, la 4 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani şi 6 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 4 ani închisoare şi 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul S. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

11. Pentru inculpatul T.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 2 ani închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 6 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 6 ani închisoare, la 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani şi 8 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 4 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul T. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

12. Pentru inculpata Z.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Reţine în favoarea inculpatei disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale) de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpata Z. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată susnumitei inculpate pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumita condamnată trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

13. Pentru inculpatul C.C.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 8 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 2 ani închisoare la 4 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani închisoare la 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 4 luni închisoare şi 1 an şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul C.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

14. Pentru inculpatul D.D.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an şi 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 de la 3 ani şi 8 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul D.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

15. Pentru inculpata F.F.:

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a exercita profesia de lucrător vamal) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 8 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatei disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani închisoare, la 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 2 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani închisoare, urmând ca inculpata F.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumita condamnată trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

16. Pentru inculpatul H.H.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 8 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 de la 3 ani şi 4 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de luare de mită calificată, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (6 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul H.H. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

17. Pentru inculpata I.I.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (fapta din Punctul de Mic Trafic Foeni II), 3 ani închisoare şi 5 ani aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (fapta din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Mic Trafic Foeni II), 1 an şi 2 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 2 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatei disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată susnumitei inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale din Punctul de Mic Trafic Foeni II) de la 1 an închisoare, la 4 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceleiaşi inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (4 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 1 an şi 2 luni închisoare, la 4 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceleiaşi inculpate pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 de la 2 ani şi 4 luni închisoare la 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare, 1 an şi 10 luni închisoare, urmând ca inculpata I.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

18. Pentru inculpatul J.J.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a), art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reține în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani şi 6 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de 3 ani şi 6 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul J.J. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

19. Pentru inculpatul K.K.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (fapta din Punctul de Mic Trafic Foeni II), 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (fapta din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior(două acte materiale din Punctul de Mic Trafic Foeni II), 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit.

a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an şi 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (fapta din Punctul de Mic Trafic Foeni II şi fapta din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la câte 3 ani şi 6 luni închisoare, la câte 3 ani închisoare.

Reduce pedepsele aplicate aceluiaşi inculpat pentru cele două infracţiuni de luare de mită calificată comise în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Mic Trafic Foeni II şi două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la câte 4 ani închisoare, la câte 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de contrabandă calificată comisă în formă continuată prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul K.K. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

Face aplicarea art. 57-71 C. pen. anterior.

20. Pentru inculpatul N.N.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa), 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, 2 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (fapta din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa din data de 26 ianuarie 2011), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de luare de mită calificată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, din 26 ianuarie 2011 şi 31 ianuarie/01 februarie 2011) de la 3 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 10 luni închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 de la 1 an închisoare, la 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare, 4 luni închisoare şi 2 ani şi 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul N.N. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

21. Pentru inculpatul P.P.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) şi 2 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (un act material), pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de luare de mită calificată comisă, în formă continuată prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa) de la 3 ani şi 6 luni închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul P.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

22. Pentru inculpatul T.T.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată susnumitului inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi 2 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) (dreptul de a exercita profesia de poliţist) C. pen. anterior aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu referire la art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură sporul de 6 luni închisoare.

Reţine în favoarea inculpatului disp. art. 74 alin. (2), art. 76 C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 de la 3 ani închisoare, la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele susmenţionate de 3 ani închisoare, 2 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul T.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 861 C. pen. anterior dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 862 C. pen. anterior.

În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare susnumitul condamnat trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, în ultima zi de joi a fiecărei luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achită pe inculpatul C.C.C. pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.

Înlătură obligarea susnumitului inculpat la plata către stat a sumei de 300 euro (în echivalentul monedei naţionale, la cursul practicat de Banca Națională a României la data plăţii), cu titlu de confiscare specială dispusă în baza art. 19 din Legea nr. 78/2000.

Înlătură obligarea inculpatului la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat (la instanţa de fond), acestea rămânând în sarcina statului.

II. Admite apelurile declarate de A.A. (moştenitoarea inculpatului Y.) şi de V.V., X.X. şi Z.Z. (moştenitorii inculpatului T.T.T.T.T.T.T.) împotriva aceleiaşi sentinţe.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată în ceea ce îi priveşte pe susnumiţii moştenitori şi numai în ceea ce priveşte obligarea lor la plata despăgubirilor civile către partea civilă şi, în rejudecare:

În baza art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluţionată acţiunea civilă pornită de C. prin D. Timişoara, împotriva inculpatului Y., întrucât la data de 14 ianuarie 2013 a intervenit decesul acestuia.

Înlătură obligarea numitei A.A. (în calitate de moştenitoare a inculpatului Y.) la plata către C. prin D. Timişoara, a următoarelor sume de bani datorate cu titlu de despăgubiri materiale:

- pentru actul material de contrabandă din data de 19 noiembrie 2010: 130,703 lei (taxa vamală); 354.924 lei (acciză); 171.012 lei (T.V.A.), precum şi accesoriile (dobânzi şi penalităţi de întârziere) calculate începând cu data de 19 noiembrie 2010 şi până la data plăţii;

- pentru actul material de contrabandă din data de 20/21 noiembrie 2010: 80.405 lei (taxă vamală); 218.340 lei (acciză); 105.201 lei (T.V.A.), precum şi accesoriile aferente (dobânzi şi penalităţi de întârziere) calculate începând cu data de 20 noiembrie 2010 şi până la data plăţii;

- pentru actul material de contrabandă din data de 12 ianuarie 2011: 82.854 lei (taxă vamală); 234.005 lei (acciză); 110.569 lei (T.V.A.), precum şi accesoriile aferente (dobânzi şi penalităţi de întârziere), calculate începând cu data de 12 ianuarie 2011 şi până la data plăţii.

În baza art. 397 alin. (5) raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluţionată acţiunea civilă pornită de C. prin D. Timişoara, împotriva inculpatului U.U. întrucât la data de 4 iunie 2012 a intervenit decesul acestuia.

Înlătură obligarea susnumiţilor V.V., X.X. şi Radu Ion (în calitate de moştenitori ai inculpatului U.U.) la plata către C. prin D. Timişoara, a următoarelor sume de bani datorate cu titlu de despăgubiri materiale pentru actul de contrabandă din data de 23/24 ianuarie 2011: 25.212 lei (taxă vamală); 71.205 lei (acciză); 33.645 lei (T.V.A.), precum şi a accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere) calculate începând cu data de 23 ianuarie 2011 şi până la data plăţii.

Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanţa din 11 mai 2011, asupra imobilului clădire situat în Timișoara, bun propriu al inculpatului Y., cota 100%, dobândit prin act de ieșire din indiviziune la data de 09 octombrie 2002 și asupra sumelor de 19.000 lei, 3.140 euro și 2.500 dolari SUA, aparținând aceluiași inculpat, consemnate în cont de depozit la SC P. SA - Sucursala Știrbei G.G.G., pe numele acestuia și la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, până la concurenţa sumelor datorate părţii civile (creanţe principale şi accesorii) cu titlu de despăgubiri.

Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanţa din 11 mai 2011 asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului U.U.: imobil şi anexe gospodăreşti, situat în com. Moraviţa, judeţul Timiş, cuprins în C.F., tractor rutier, cap. cil. 4.760 cmc; tractor rutier, cap. cil. 2.340 cmc, până la concurenţa sumelor acordate părţii civile (creanţe principale şi accesorii) cu titlu de despăgubiri.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei care nu contravin prezentei decizii.

III. Respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, inculpaţii V., L.L. şi D.D.D. şi partea civilă C. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara împotriva aceleiaşi sentinţe.

Constată că C. şi inculpatul L.L.L.L. nu au calitate procesuală în cauză.

Obligă apelantul inculpat V. la plata sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelantul intimat inculpat L.L. la plata sumei de 720 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelantul intimat inculpat D.D.D. la plata sumei de 330 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelanta parte civilă C. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Z. şi A., în sumă de câte 520 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, pentru inculpaţii J.J., H.H., T., N., R., C.C., M., T.T., C.C.C., D.D., F., I.I., P.P., G., F.F., I., K., K.K., N.N., B. şi S., pentru moştenitorul inculpatului Y. - A.A. şi pentru moştenitorii inculpatului T.T.T.T.T.T.T. - V.V., X.X. şi Z.Z., în sumă de câte 130 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, pentru intimatul inculpat A.A.A., în sumă de 130 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi L.L.L.L. şi E., în sumă de câte 520 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 martie 2016.