Recusal by prior decision panel: Inadmissibility of cassation against a Supreme Court panel's judgment on a final lower court ruling
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as inadmissible the appeal filed by an individual against a previous judgment of its own five-judge panel, thereby upholding the prior decision that had also dismissed the same appellant's earlier appeal. The dispute concerned the procedural admissibility of a cassation appeal (recurs) lodged against a decision issued by the Supreme Court's five-judge panel itself, which had previously rejected a cassation appeal against a lower court judgment that was already final under the law. The court held that the appeal was inadmissible because the challenged judgment was rendered by the same five-judge panel and the underlying lower court judgment was definitively final, meaning the appellant had already exhausted the statutory appeal avenues; the court ruled that allowing further appeals in such circumstances would violate the principles of legal certainty and equality before the law, citing the Civil Procedure Code provisions on the exclusivity of statutory appeals, the finality of judgments, and the public order nature of procedural jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ, art. 129 din Constituția, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 643 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 126 alin. (2) din Constituția; Recusal by prior decision panel: Inadmissibility of cassation against a Supreme Court panel's judgment on a final lower court ruling: în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia civilă nr. 178/2015
Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:
La data de 15 iulie 2015, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 116 din ședința completului de filtru de la 6 iulie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 48 din ședința completului de filtru de la 20 aprilie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015.
În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.
Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.
Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
În raport cu principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.
În speță, însă, se constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite.
Astfel, completul de 5 judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva deciziei prin care completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat tot asupra unui recurs declarat de A.
Având în vedere dispozițiile art. 7 și pe cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, în speță, recursul vizează o decizie pronunțată de către completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un recurs exercitat împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 643 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., era definitivă, nemaiputând fi supusă reformării și dat fiind faptul că reclamantul a uzat deja de calea de atac prevăzută de lege, recursul dedus judecății este inadmisibil.
Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. (7) C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.
Așadar, în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, cu referire la existența unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea acestei căi de atac, recursul declarat de A. nu poate fi primit.
În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, astfel încât nu se mai impune examinarea altor cereri sau susțineri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 116 din ședința completului de filtru de la 6 iulie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/1/2015.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2015.
Procesat de GGC - N