Territorial jurisdiction for contraventional fines: place of omission fixed at operator's seat, not inspection site

Decizia nr. 1543/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, la data de 05 martie 2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor din 11 februarie 2015 întocmit de pârât.

Prin sentința civilă nr. 4881 din 8 septembrie 2015, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

A reținut instanța, în esență, că, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția și că, în cauză, locul săvârșirii faptei prevăzute de H.G. nr. 69/2012 este în raza Municipiului Galați, arondat Judecătoriei Galați.

2. Hotărârea celei de-a doua instanțe

Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 1971 din 11 martie 2016, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

A constatat instanța că, raportat la elementul material al contravenției reținute în sarcina reclamantei, nerespectarea obligației prevăzute de art. 134 din Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii (de a asigura existența la bordul vehiculului cu care efectuează transport rutier contra-cost a contractului de închiriere valabil, în original sau în copie conformă cu originalul), locul săvârșirii acesteia este sediul reclamantei, din Municipiul Râmnicu Vâlcea.

Constatându-se ivit conflict negativ de competență, în baza art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte constată obiectul litigiului dedus judecății îl constituie anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor din 11 februarie 2015 prin care reclamanta SC A. SRL a fost sancționată cu amendă integrală de 4.000 RON, în termen de 15 zile, sau de 2.000 RON, în termen de 48 de ore, conform art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 692/2012, pentru fapta prevăzută de art. 4 pct. 57 din același act normativ.

Conform art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

A stabili locul săvârșirii contravenției ca element de determinare a competenței teritoriale înseamnă a statua asupra conținutului contravenției cu consecința identificării locului săvârșirii ei.

Contravenția, în raport cu care a fost aplicată amenda contravențională, este cea prevăzută de art. 4 pct. 57 din H.G. nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, potrivit căruia,

„Art. 4. Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale O.G. nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:

(...)

57. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz:

57.1. copia conformă a licenței de transport/licenței comunitare;

57.2. legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport;

57.3. contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere;

(...)”.

În procesul-verbal ce face obiectul acțiunii, s-a constatat că, în data de 11 februarie 2015, pe DN2B, km128+850, în localitatea Galați, județul Galați, a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare VL-XXX, utilizat de A. SRL. La controlul conducătorului auto, acesta nu a putut prezenta contract de închiriere valabil al vehiculului, în original ori în copie conformă cu originalul.

În raport cu dispozițiile legale precitate, Înalta Curte reține că, fiind o contravenție care se săvârșește prin inacțiune - neîndeplinirea obligației legale de a asigura la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier a anumitor documente, aceasta nu putea fi săvârșită, în cauză, decât la sediul operatorului rutier.

Astfel, locul săvârșirii contravenției este în Municipiul Râmnicu Vâlcea, la sediul reclamantei SC A. SRL, care nu și-a respectat obligațiile legale ce-i reveneau în calitate de operator de transport rutier.

4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2016.