Competence for administrative claims against central authorities regarding ineligible EU investment funding
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing that the Court of Appeal of Oradea, Civil Section of Administrative and Fiscal Litigation, had exclusive competence to hear the case, thereby overriding the first-instance court's declination and determining that the appellate court's initial finding of material incompetence was erroneous. The dispute involved an individual enterprise challenging a financial claim established for the recovery of ineligible European Union funding based on a breach of contractual investment provisions, where the lower court and the appellate court had previously contradicted each other regarding the appropriate forum. The decisive legal basis for the ruling was Article 10(11) of the Law on Administrative Litigation, which mandates that all claims concerning administrative acts issued by central public authorities regarding non-refundable European Union Union funding, regardless of the amount, fall within the material jurisdiction of the appellate courts in the first instance, emphasizing that the central status of the issuing authority, rather than the composition of the control team, determined the competent jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ; Competence for administrative claims against central authorities regarding ineligible EU investment funding: Prin procesul-verbal din 11 iulie 2014 al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit privind proiectul din 04 mai 2011 s-a constatat că investiția realizată, în temeiul contractului a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor contractuale; suma totală neeligibilă datorată fiind de 418.075,21 RON.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 3422/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 33/CA/2015-PI din 23 februarie 2015, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat necompetența materială a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta Întreprindere Individuală A., în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală Satu Mare, în favoarea Tribunalului Bihor, secția contencios administrativ și fiscal.
Învestit prin declinare, Tribunalul Bihor, secția a III-a civilă de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1862/CA din 19 iunie 2015 a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor, și în consecință a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Oradea, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Prin procesul-verbal din 11 iulie 2014 al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit privind proiectul din 04 mai 2011 s-a constatat că investiția realizată, în temeiul contractului a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor contractuale; suma totală neeligibilă datorată fiind de 418.075,21 RON.
Prin decizia nr. 28498 din 19 august 2014 a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a respins contestația formulată de, ca neîntemeiată.
Înalta Curte constată că actul atacat a fost emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în baza atribuțiilor sale stabilite de O.U.G. nr. 66/2011, și nu de Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Timiș.
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene, poate delega activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare organismelor intermediare care funcționează în cadrul său.
Prin urmare, în raport cu faptul că emitentul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a cărui suspendare face obiectul prezentei cauze este o autoritate publică centrală, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 10 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ, potrivit cărora:
„Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.”
Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu prezintă relevanță componența echipei de control, ci emitentul actului administrativ, care în pricina de față este o autoritate publică centrală.
Deci, competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, aparține curții de apel.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Întreprinderea Individuală A. și pârâții Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală Satu Mare în favoarea Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2015.