Land restitution appeal fails for defective signature; jurisdiction transfer upheld.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed both appeals as unfounded, upholding the lower court's decision that declined jurisdiction and transferred the case to the local court, thereby leaving the challenged ruling in force. The underlying dispute involved a land restitution action under Law No. 18/1991 brought by claimants against the county prefecture's application commission, local council, and other private parties, following an administrative challenge to land allocation. The court rejected the claimants' appeal for failure to meet mandatory formal requirements under Article 112 of the Civil Procedure Code—the appeal was not signed by all appellants and no proof of heir status was provided after one appellant's death, despite suspension for that purpose—while also rejecting the defendants' appeal for lack of legal interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 243 pct. 1 C. proc. civ, art. 112 C. proc. civ, art. 250 alin. (1) C. proc. civ; Land restitution appeal fails for defective signature; jurisdiction transfer upheld: Avându-se în vedere faptul că pe parcursul judecării cauzei, a decedat recurentul Z.G., la data de 20 mai 1997 s-a dispus suspendarea recursului, conform art. 243 pct. 1 C. proc. civ., în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 495/1996, Curtea de Apel București a declinat competența privind soluționarea acțiunii introdusă de reclamanții Z.G., I.F., ș.a., în contradictoriu cu Prefectura județului Ialomița – Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, Consiliul Local Fetești, D.I., D.G. și D.D., în favoarea Judecătoriei Fetești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, reclamanții Z.G., I.F., Z.M., G.Z, precum și pârâții D.G. și D.I., prin mandatarul acestora cu procură generală, D.D.
Avându-se în vedere faptul că pe parcursul judecării cauzei, a decedat recurentul Z.G., la data de 20 mai 1997 s-a dispus suspendarea recursului, conform art. 243 pct. 1 C. proc. civ., în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor.
Dat fiind faptul că de la acea dată și până la soluționarea recursului, nu s-a făcut nici o dovadă în ce privește calitatea de moștenitori ai unuia din recurenți, dat fiind faptul că cererea de recurs nu a fost semnată de toți reclamanții-recurenți, deși au fost citați în acest scop (încheierea din 3 aprilie 1997), rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile de formă cerute de art. 112 C. proc. civ., pentru admisibilitatea recursului reclamanților.
Deși se poate constata a fi îndeplinite condițiile cerute de art. 248 și art. 250 alin. (1) C. proc. civ., pentru constatarea perimării aceluiași recurs, așa după cum a solicitat mandatarul pârâților, față de neîndeplinirea cerințelor imperative ale art. 112 C. proc. civ., recursul reclamanților va fi respins pentru acest considerent.
În ce privește recursul pârâților, acesta va fi respins pentru inexistența interesului în admiterea lui, așa după cum s-a susținut cu prilejul dezbaterii fondului recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de D.D. și D.I., precum și de Z.M., G.Z., I.F. și Z.G. împotriva sentinței civile nr. 495 din 5 iunie 1996 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2004.