Provisional suspension of gambling tax withholding norms; failure to prove imminent damage under administrative procedural law
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by a group of gambling operators, leaving in force the Court of Appeal’s judgment that denied the suspension of the administrative act in question. The dispute concerned a request to temporarily suspend the application of specific methodological norms regarding the withholding tax at source on gambling revenue, with the appellants arguing that immediate enforcement would cause imminent harm. The court held that the appeal was unfounded because the appellants failed to demonstrate either the "well-justified case" or the "imminent damage" required by Article 9 of Law no. 29/1990 for the grant of provisional suspension of an administrative act, thereby upholding the lower court's determination that no legal basis existed to halt the application of the tax norms.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 din Legea nr. 29/1990; Provisional suspension of gambling tax withholding norms; failure to prove imminent damage under administrative procedural law: Potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 469 din 8 aprilie 2003, a respins cererea formulată de reclamantele B.I.C. SA București, V.C. SRL, Q.I. SRL, G.C. SRL, D.C. SRL, P.C. SRL, D.R. SRL, prin care s-a solicitat suspendarea provizorie a aplicării alin. (3) și (4) din Normele metodologice de aplicare a art. 40 din O.G. nr. 7/2001, privind impozitul pe profit, aprobate prin H.G. nr. 54/2003.
S-a reținut că punerea în aplicare a acestor norme metodologice care detaliază modul de impunere, prin reținere la sursă, a veniturilor obținute din jocuri de noroc, nu reprezintă un caz bine justificat, în sensul art. 9 din Legea nr. 29/1990 și nici nu este de natură să producă reclamantelor, o pagubă iminentă.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantele, susținând, în esență, că, în cauză, sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru a se dispune suspendarea aplicării actului administrativ contestat.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii.
Or, în cauză, așa cum corect a reținut prima instanță, nu s-a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții, esențiale, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, respectiv „cazul bine justificat” și „paguba iminentă”.
Astfel, în recurs nici nu se face referire la vreun act al dosarului din care să rezulte că punerea în aplicare a actului administrativ contestat, ar fi de natură să producă recurentelor, o pagubă iminentă.
Așadar, soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.I. SA București, V.C. SRL București, Q.I. SRL București, G.C. SRL București, I.C. SRL București, P.C. SRL București și de D.R. SRL București împotriva sentinței civile nr. 469 din 8 aprilie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2004.