Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1445/2016 AI generated

Competence conflict in salary reclassification suit: jurisdiction fixed for court of the employee's workplace

Case Number Decizia nr. 1445/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a conflict of competence, ruling in favor of the Bihor District Court and ordering that the Bihor District Court retains jurisdiction to hear the case, thereby reversing the initial declination of jurisdiction to the Alba District Court. The dispute involved two court clerks suing the Ministry of Justice, the Oradea Court of Appeal, the Bihor District Court, and the Ministry of Public Finance for reclassification under Law No. 284/2010, salary differences, and inflation updates, with the core procedural issue being whether the special territorial jurisdiction for disputes involving judicial personnel under Article 127 of the Code of Civil Procedure applied. The Supreme Court held that Article 127 C.Civ. applies restrictively only when the plaintiff works at the specific court instance competent to hear the claim in first instance; since the claimants were employed at a Court of First Instance subordinate to the Bihor District Court rather than the District Court itself, the statutory exception did not trigger a transfer of jurisdiction to a neighboring court of appeal’s district. Consequently, general labor law jurisdiction provisions, specifically Article 210 of Law No. 62/2011 regarding the workplace location, prevailed, anchoring the case in Bihor where the claimants resided and worked.

Legislator headnote

AI generated

art. 127 C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Competence conflict in salary reclassification suit: jurisdiction fixed for court of the employee's workplace: Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Keywords

AI generated
labor jurisdictional conflict transfer of competence territorial jurisdiction judicial law Civil Procedure Code disputed claim

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 1445/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 28 aprilie 2015, A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor și Ministerul Finanțelor Publice, obligarea pârâților la reîncadrarea reclamantelor conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010, începând eu data de 1 ianuarie 2011 și la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare; obligarea pârâtei Curtea de Apel Oradea la emiterea deciziilor de reîncadrare, potrivit Legii nr. 284/2010 începând cu 1 ianuarie 2011; obligarea pârâților la plata diferențelor salariate aferente perioadei 1 ianuarie 2011 și până la pronunțarea sentinței, actualizate cu rata inflației și acordarea daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale; obligarea Ministerului justiției, ca ordonator principal de credite, la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure Ministerului Justiției sumele necesare acordării respectivelor drepturi salariate.

Prin Sentința nr. 135/LM din 1 martie 2016, Tribunalul Bihor, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială și, în consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Alba.

Pornind de la prevederile art. 127 C. proc. civ., tribunalul a apreciat că sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul acestora, respectiv „instanța în care își desfășoară activitatea" nu trebuie interpretată în mod singular și restrictiv ci și prin raportare la faptul că textul de lege face în continuare trimitere la „circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate".

Motivat de faptul că reclamantele au calitatea de grefiere - personal auxiliar ce funcționează la data introducerii cererii de chemare în judecată la instanța aflată în raza Curții de Apel Oradea a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Alba, instanță de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Alba.

Prin Sentința nr. 1006 din 2 iunie 2016, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Bihor în baza art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență ivit.

Tribunalul a reținut că întrucât litigiul este unul de muncă sunt aplicabile, din punct de vedere al competenței, dispozițiile art. 269 alin. (2) C. muncii și cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau locul de muncă.

Or, în cauză, reclamantele au domiciliul și locul de muncă în județul Bihor, fiind grefiere în cadrul judecătoriei Oradea.

Tribunalul a mai constatat și faptul că în aplicarea art. 127 C. proc. civ., a fost pronunțată Decizia nr. 7/2016 de către Înalta Curte de Casație și Justiție

Înalta Curte, competenta să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competența teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe,

Se constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiție, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamantele au calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Oradea, funcționând deci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripția teritorială a Tribunalului Bihor.

Prin urmare, potrivit dispozițiilor art 127 C. proc. civ., Tribunalul Bihor nu reprezintă instanța unde reclamantele „își desfășoară efectiv activitatea", sens în care textul legal nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea unui alt tribunal cu judecarea litigiului.

În aceleași sens este și Decizia nr. 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prin care s-a decis că sintagma „instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul articolului trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

În consecință, văzând dispozițiile art. 210 din. Legea nr. 62/2011 și faptul că reclamantele își au locul de muncă la o instanță din subordinea Tribunalului Bihor, în favoarea acestuia va fi determinată competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM