Temporal limits on compensation for ethnic persecution and displacement under Law 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, leaving the appellate court's decision in force, which had annulled the pension authority's 2002 decision and ordered the issuance of a new one granting benefits for the period of March 19, 1944, to March 6, 1945. The dispute concerned a claim by a former Basarabian refugee for compensation under Romanian legislation for persons who suffered ethnic persecution or displacement during the period of the regimes established between September 6, 1940, and March 6, 1945; the appellant argued that the benefits should extend until November 1989. The Court held the appeal unfounded, ruling that the applicable law strictly limits the eligible period for compensation to the timeframe of September 6, 1940, through March 6, 1945, thereby rejecting the claim for a longer duration as legally unsupported.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Temporal limits on compensation for ethnic persecution and displacement under Law 189/2000: Considerând hotărârea nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței, în sensul că beneficiază de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, din 19 martie 1944, până în noiembrie 1989.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
G.C., în contradictoriu cu Casa de Pensii Arad, a solicitat anularea hotărârii nr. 794 din 29 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și obligarea ei de a emite o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la 19 martie 1944, împreună cu familia sa, s-au refugiat din Basarabia, în localitatea Făgăraș - România.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 324 din 30 septembrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 794 din 29 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și a obligat-o să emită una nouă, prin care să-i stabilească drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189//2000, modificată, pe perioada 19 martie 1944 - 6 martie 1945, reținând ca dovedită, această perioadă de refugiu.
Considerând hotărârea nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței, în sensul că beneficiază de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, din 19 martie 1944, până în noiembrie 1989.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice; după cum urmează lit. c), a fost strămutată, în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin urmare, legea stabilește perioada maximă, 6 martie 1945, astfel cererea făcută de recurent, de a i se recunoaște perioada până în noiembrie 1989, nici nu a fost dovedită și nici nu își găsește reglementarea legală.
În consecință, recursul se privește nefondat și urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.C. împotriva sentinței civile nr. 324 din 30 septembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2004.