Abuse of office and conflict of interest conviction upheld with reclassification to continuing offense, removal of asset confiscation, and suspension of imprisonment.

Decizia nr. 88/2015

Deliberând asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 57/F din data de 25 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minor, în baza art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art. 67 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa principală de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 2531 C. pen. din 1968. raportat la art. 5 C. pen. și art. 12 din Legea nr. 187/2012. a fost condamnată aceeași inculpată la 7 pedepse de câte un an închisoare pentru săvârșirea a 7 infracțiuni de conflict de interese.

În baza art. 33 alin. (1) lit. a). art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1968, au fost contopite cele 8 pedepse, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea. de 2 ani și 8 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 4 luni închisoare, dispunându-se. în final ca inculpata să execute o pedeapsă rezultantă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 86 C. pen.

În baza art. 861 C. pen., a obligat inculpata, pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83, art. 84 C. pen. și art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere impuse.

În baza art. 65 alin. (3) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art. 397 C. proc. pen., a fost admisă în parte acțiunea civilă și s-a dispus obligarea inculpatei la plata către partea civilă Consiliul Județean Brașov a sumei de 6.105 lei cu titlu de daune materiale. Totodată, au fost respinse restul pretențiilor civile.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost confiscată de la inculpată suma de 122.897 lei reprezentând folosul material obținut pentru o rudă de gradul I prin săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a menținut sechestrul asigurător luat asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din 23 aprilie 2013, până la concurența sumei de 129.002 lei, reprezentând folosul material obținut și prejudicial creat, astfel cum au fost stabilite prin sentință.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., au fost desființate în totalitate procesul-verbal de recepție înregistrat la 27 decembrie 2011, adresa SC B. SRL din 27 decembrie 2011 și schița ce poartă ștampila persoanei fizice autorizate C. aflată la fila nr. 136 vol. II de urmărire penală.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 2.000 lei. reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 81/P/2012 din data de 14 mai 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov. înregistrat pe rolul Judecătoriei Brașov la data de 17 mai 2013 sub nr. x/197/2013. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 C. pen., coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 și a 7 infracțiuni de conflict de interese prevăzute de art. 2531 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin sentința penală nr. 1220 din 21 iunie 2013. Judecătoria Brașov a declinat în favoarea Curții de Apel Brașov competența de soluționare a cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. art. 281 pct. 1 lit. a)1 C. proc. pen., fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 28 iunie 2013.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că inculpata A., în calitate de director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, la data de 28 decembrie 2011, a aprobat și efectuat plata integrală către SC B. SRL a contravalorii unei lucrări ce nu a fost realizată, respectiv,, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov", cauzând un prejudiciu bugetului local al județului Brașov în sumă de 58.207,67 lei și un avantaj patrimonial în favoarea SC B. SRLîn sumă de 53.715,04 lei, săvârșind infracțiunea de abuz în serviciu.

S-a mai reținut prin rechizitoriu că inculpata, în aceeași calitate și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a atribuit SC B. SRL, administrată în drept de martora D., dar în fapt de fiul inculpatei, E., un număr de 7 lucrări efectuate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, realizând în mod indirect de fiecare dată un folos material pentru fiul și familia sa, după cum urmează:

- la data de 07 iunie 2010, a atribuit lucrarea., Realizarea web și server dedicat, obținând în total un folos material în sumă totală de 21.646,94 lei;

- la data de 05 octombrie 2010, a atribuit achiziționarea unui laborator foto, stabilindu-se ca preț al lucrării suma de 38.175 lei, ce a fost aprobată și plătită de inculpată la data de 18 octombrie 2010, deși recepția elementelor componente s-a realizat în perioada 26 octombrie 2010 - 11 noiembrie 2010, obținând un folos material în cuantum de 18.049,18 lei;

- la data de 12 octombrie 2010, a atribuit lucrarea, Sistem de monitorizare video în cadrul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, realizând indirect un folos material în cuantum de 45.272,88 lei;

- la data de 11 aprilie 2011, a atribuit achiziționarea a 8 sisteme informatice. realizând un folos material în cuantum de 13.990 lei;

- la data de 23 mai 2011, a atribuit contractul pentru achiziționarea a 25 de UPS-uri, realizând un folos material în sumă de 17.289,41 lei;

- în luna decembrie 2011, a atribuit lucrarea, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, obținând un folos material de 53.715.04 lei;

- în luna iulie 2012. a atribuit lucrarea; Pregătire de Proiect și proiectare. estimare a costurilor "în realizarea investiției, Rețea informatică structurată la locațiile Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov", obținând un folos material în cuantum de 8.679 lei.

La stabilirea situației de fapt, prima instanță a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declarație învinuită. înscrisuri constând în facturi fiscale, comenzi. contracte, procese-verbale de recepție, referitoare la relațiile contractuale dintre Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și SC B. SRL cu privire la lucrările ce fac obiectul cauzei penale, raport de constatare tehnico-științifică încheiat la data de 22 martie 2013, declarații martori E., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., C., O., P., R., S., planșe foto.

Pe latură civilă, în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă Consiliul Județean Brașov cu suma de 58.207,67 lei, reprezentând contravaloarea lucrării neexecutate în cadrul investiției,, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov".

În faza de judecată, a fost audiată inculpata (filele 21-30 vol. I dosar instanță), martorii D., I., K. (filele 184 - 196 vol. I dosar instanță), G., J. (filele 7-12 vol. II dosar instanță), T., R., M. (filele 24 - 30 vol. II dosar instanță), H., O., F. (filele 67 - 80 vol. II dosar instanță).

Au fost depuse în cadrul probei cu înscrisuri, proces-verbal de punere în funcțiune din 12 iulie 2013 și proces-verbal de predare-primire (fila 31 vol. I dosar instanță), înscrisuri privind relația contractuală dintre Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și SC C.C. SRL privind punerea în funcțiune și mentenanța sistemului de supraveghere video, raport de expertiză contabilă extrajudiciară din 24 februarie 2014 (fila 39 vol. II dosar instanță), situație de lucrări contract (fila 81 vol. II dosar instanță), somații de plată emise pe numele lui E., declarații de avere pe același nume, decizii interne și împuterniciri ale SC B. SRL, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În calitate de director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, în perioada 2010 - 2012, inculpata A. avea printre atribuții, conform fișei postului, pe acelea de a fi ordonator de credite, de a răspunde de implementarea activității de achiziții, de a coordona și monitoriza activitatea echipei de implementare a proiectelor viitoare și de a reprezenta instituția în relația cu persoanele juridice private.

În data de 19 mai 2010, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a fost înregistrată SC B. SRL, având ca administrator pe martora D., în vârstă de 22 de ani la acea dată, ce era atât angajată la SC U. SRL România, cât și studentă la Universitatea Transilvania din Brașov. Obiectul principal de activitate al societății era comerțul cu amănuntul al calculatoarelor, unităților periferice și software-ului, în magazine specializate.

În perioada 2007 - aprilie 2011, D. a avut o relație de prietenie și concubinaj (cei doi locuind în același spațiu) cu E., fiul inculpatei, acesta din urmă fiind o perioadă în 2010-2011 și angajat la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov la Compartimentul Informatică, masterand la Sisteme de Telecomunicații și cu o diplomă, de inițializare în domeniul calculatoarelor, astfel cum rezultă din declarația inculpatei.

Martora D. a precizat în declarațiile date că E. a rugat-o în luna mai 2010 să îl ajute să înființeze SC B. SRL în sensul de a o trece pe numele său, respectiv să fie administrator, de activitatea concretă a firmei ocupându-se în tot timpul E.

Martora mai precizează că în momentul înființării firmei a auzit o discuție între inculpată și fiul ei în care s-a vorbit despre ajutorul pe care urma să-l dea inculpata pentru încheierea de contracte în acest domeniu de activitate, mai concret urmau să fie încheiate contracte între Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și această firmă, ceea ce s-a și întâmplat începând cu luna imediat următoare înregistrării firmei la Oficiul Registrului Comerțului și că E. i-a spus încă de la bun început că societatea nu va avea niciun fel de probleme în a încheia relații comerciale întrucât de acest lucru se va ocupa mama sa, director la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, în sensul că toate lucrările ce erau necesare Ia această instituție urmau să fie realizate de firma SC B. SRL.

Martorul I., ce a executat manopera la lucrarea Sistem de Monitorizare Video la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, expusă la punctul 3 de mai jos, lucrare subcontractată de la SC B. SRL, a precizat la urmărire penală că E., pe care îl cunoaște de mult timp, copilărind împreună, i-a propus o colaborare, mai exact realizarea sistemului monitorizare Video la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, pe care l-a și realizat, acesta fiind persoana din cadrul SC B. SRL cu care a discutat cu privire le lucrările ce le desfășura, arătând și că activitatea urma să se desfășoare pe firma SC B. SRL, ce era administrată în drept de D. dar a cărei activitate era coordonată în exclusivitate de E.

În fața instanței, martorul a revenit fără a oferi o justificare asupra declarațiilor și a refuzat să răspundă la mai multe întrebări puse de instanță asupra unor aspecte esențiale privind lămurirea cauzei. Instanța va da o valoare probatorie declarației date în faza de urmărire penală ce se coroborează cu declarațiile celorlalți martori.

Martorul T. precizează în declarațiile date că E. este persoana cu care a discutat realizarea unei schițe cu amplasarea prizelor pentru o rețea de voce și date la sediile Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, semnând la solicitarea acestuia un proiect și un tabel cu privire la necesarul de materiale, atașate celor două schițe întocmite de martorii K. și J., folosite de SC B. SRL la lucrarea expusă la pct. 7 de mai jos.

Martorul R. a precizat că E. i-a predat cele două schițe întocmite de angajații Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov. K. și J. ce fuseseră predate în prealabil inculpatei, care i le-a înmânat ulterior fiului său. pentru a le da o formă oficială, respectiv pentru a le scoate printr-un program de calculator, după care a aplicat tot la solicitarea acestuia ștampila mamei sale, C. autorizată și a falsificat semnătura acesteia pe schițe, acestea fiind folosite de SC B. SRL la lucrarea expusă la pct. nr. 7 de mai jos.

Martorul H. a precizat că. pentru a se angaja la SC B. SRL la sunat la un număr de telefon și a vorbit cu E. cu care a stabilit de principiu atât salariul cât și natura muncii ce urma să o presteze, după care a mers la sediul firmei unde a discutat cu D.

Martora O., secretară a firmei SC B. SRL, a precizat că firma s-a înființat la inițiativa lui E., acesta fiind cel ce se ocupa de activitatea firmei și de încheierea contractelor, în legătură cu care a arătat că acesta discuta înainte cu mama sa. Mai arată martora că E. nu dorea să-i apară numele în firmă din cauza funcției pe care mama sa o avea și că D. era administratorul firmei dar ea nu se ocupa în concret de firmă ci doar semna acte, E. fiind cel ce coordona totul în firmă.

Nu în ultimul rând, la dosarul de urmărire penală, fila nr. 112 vol. I, există o factură fiscală emisă de Shortcut Computer pentru SC B. SRL iar la rubrica delegat al acestei firme apare numele lui E.

Având în vedere toate aceste mijloace de probă analizate mai sus, instanța consideră că firma SC B. SRL a fost înființată la inițiativa lui E. cu scopul de a derula contracte cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, de acest aspect al încheierii contractelor, urmând să se ocupe inculpata, ce avea funcția de director executiv al Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, activitatea firmei fiind coordonată de E., ce avea și cunoștințele necesare, acesta comunicând cu inculpata frecvent despre încheierea și derularea acestor contracte.

Este evident, din probele analizate mai sus, că inculpata cunoștea în anul 2010 atât relația de prietenie ce data din 2007 dintre D. și fiul său cât și aspectul înființării acestei societăți comerciale al cărei administrator era prietena fiului său, acesta din urmă fiind cel ce se ocupa efectiv de activitate și persoana cu care discuta aspectele legate de derularea relației comerciale dintre societate și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov.

Faptul că D. nu avea cunoștințe în domeniu, iar E. avea, rezultă din declarațiile martorei coroborate cu cele ale inculpatei, fiind ilustrate de locul de muncă ocupat de acesta la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și de studiile sale în domeniu.

Această înțelegere dintre inculpată și fiul său cu privire la încheierea contractelor și derularea lor, rezultă și din modalitatea concretă în care au fost tratate relațiile contractuale dintre firma SC B. SRL și instituția Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, de către directorul executiv al instituției, în speță inculpata, astfel cum rezultă atât din înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală în vol. III cât și din declarațiile martorilor K. și J.. ambii angajați ai Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, la Compartimentul Achiziții.

Astfel, așa cum rezultă din declarația martorei D. coroborată cu înscrisurile ce ilustrează modalitatea de derulare a contractului analizat la pct. 2 de mai jos. plata pentru produsele achiziționate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov de la SC B. SRLse făcea uneori înainte de livrarea produselor, iar cu banii primiți în avans, firma cumpăra produsele de la alte societăți comerciale și le preda Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, evident cu un preț mai mare. modalitate de lucru evidentă în cazul laboratorului foto achiziționat de instituție. Martora precizează că. întrucât societatea nu avea capital financiar suficient. achizițiile necesare pentru executarea contractelor cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov erau făcute cu banii pe care această instituție îi plătea în avans.

Această modalitate de lucru a inculpatei, care aproba și efectua plata în avans pentru sume mari de bani unei societăți cu care abia începuse relația contractuală și înființată de numai câteva luni, se coroborează cu declarațiile martorilor analizate mai sus în dovedirea colaborării frauduloase dintre inculpată și fiul său pentru încheierea și derularea contractelor.

Martorii K. și J. au precizat în declarațiile date că nu au fost consultați despre relația contractuală cu SC B. SRL, deși lucrau la Compartimentul de Achiziții, fiind doar informați cu privire la achizițiile făcute de instituție și puși să semneze diferite înscrisuri necesare derulării relațiilor comerciale. J. a declarat, printre altele, că K., ce conducea Compartimentul, fiind colegul său de birou, avea o stare de nemulțumire cu privire la achizițiile de la această firmă întrucât o parte dintre atribuțiile sale erau uzurpate de M., aceasta ocupându-se de relația comercială dintre instituție și societate.

Prin urmare, de relația comercială dintre instituție și societate s-a ocupat exclusiv martora M., lucrător la Compartimentul Achiziții, în condițiile în care șeful biroului, martorul K., nici măcar nu era consultat, deși ar fi trebuit conform uzanțelor instituției, astfel cum rezultă din declarația acestuia dată în fața instanței, ce a mai precizat că între inculpată și M. existau relații bune.

Acest tratament preferențial de care s-a bucurat SC B. SRL prin desemnarea de către inculpată a unei persoane de încredere (M.) care să se ocupe de firmă, fiind evitat de la consultări coordonatorul Compartimentului Achiziții, martorul K., vine să dovedească înțelegerea dintre inculpată și fiul său pentru încheierea și derularea acestor contracte.

Nimeni nu a contestat, iar inculpata nici nu a fost trimisă în judecată pentru că ar fi încălcat prevederile legale de atribuire directă a contractelor firmei administrate în fapt de fiul său, sau normele legale de efectuare a plăților. Fiecare contract și plată este justificată de documente pe care instituția condusă de inculpată le-a întocmit în conformitate cu legea (achiziția directă s-a făcut pentru sume sub 15.000 euro, plata a fost făcută conform dispozițiilor legale, produsele au fost livrate sau serviciile prestate, cu excepția sistemului de supraveghere video Inspectoratul de Poliție Județean - Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov).

Însă, calitatea de funcționar public a inculpatei o obliga pe aceasta să se abțină să îndeplinească un act sau să ia decizii în numele instituției, în urma cărora să se creeze un avantaj financiar pentru o rudă de a sa. Acest comportament este sancționat de infracțiunea de conflict de interese, legiuitorul prezumând că un funcționar public nu-și poate reprezenta în mod corect instituția pe care o reprezintă dacă vine în contact cu un interes material al său sau al familiei sale.

Tocmai acest lucru l-a făcut inculpata, a încheiat în numele instituției pe care o conducea mai multe contracte de achiziții cu o firmă condusă în fapt și coordonată de fiul său. această firmă fiind înființată, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, tocmai pe acest considerent, că se vor încheia contracte cu instituția condusă de inculpată. În lipsa acestor contracte, firma probabil nici nu s-ar fi înființat, iar dacă se înregistra, probabil avea aceeași soartă cu a magazinului deschis de E. și închis la scurt timp din lipsă de clienți (astfel cum rezultă din declarația martorei O. dată la urmărire penală).

Inculpata a știut de la bun început că firma era de fapt a fiului său și a acceptat să îl ajute material pe acesta prin încheierea de contracte între firmă și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, contracte mai mult sau mai puțin păguboase pentru instituția ce o reprezenta în relația cu persoana juridică privată SC B. SRL. O altă dovadă în sensul conlucrării dintre inculpată și fiul său pentru derularea relațiilor contractuale este și preluarea de către inculpată a celor două schițe a spațiilor întocmite de martorii K. și J., schițe ce au ajuns ulterior la E. ce le-a predat martorului R. pentru a le da o formă oficială.

D. a precizat că a auzit, fie la domiciliul inculpatei fie la sediul firmei, discuții între aceasta și E. în legătură cu contractele, iar martora O. a precizat că și-a dat seama că acele contracte erau încheiate de E. după discuțiile pe care le avea cu inculpata, care, de câteva ori, a venit și la sediul firmei.

Modalitatea concretă în care firma SC B. SRL ajungea să prezinte oferte instituției (cum ar fi cea de creare a site-ului) deși nu exista nicio cerere în acest sens și alegerea acestei firme fără a mai căuta și alte oferte, coroborată cu aspectele arătate mai sus, vine să completeze probatoriul în sensul dovedirii unei înțelegeri între inculpată și fiul său, ce administra firma.

Din moment ce D. figura ca administrator al firmei iar E. nu avea nicio calitate oficială în firmă este evident că pe toate actele firmei (facturi fiscale, contracte de muncă, comenzi, etc.) apare numele administratorului, acesta fiind cel ce are drept de semnătură pe toate aceste acte. Existența semnăturii martorei pe contractele de muncă nu dovedește că a și negociat cu angajații condițiile de angajare, ci doar că au fost semnate aceste acte de singura persoană ce putea să le semneze, respectiv administratorul unei societăți comerciale.

În condițiile arătate mai sus, între SC B. SRL, administrată în fapt de E. și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, al cărei director executiv era inculpata, mama lui E. și rudă de gradul I, cu bună știință, în baza unei înțelegeri anterioare și păstrând permanent legătura ulterior, s-a derulat pe parcursul anilor 2010 - 2012 o relație comercială, în cadrul căreia societatea a efectuat o serie de lucrări și servicii pentru instituție, fiind achitate toate aceste lucrări, după cum urmează:

1. La nici o lună de la înființarea societății SC B. SRL, mai precis la data de 07 iunie 2010, societatea, fără nicio experiență în domeniu, a încheiat contractul cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, reprezentată de inculpată care a semnat atât contractul cât și dispozițiile de plată a sumelor rezultate din contract. în derularea căruia societatea realiza o pagină web pentru Direcție. achiziționa un domeniu pentru site-ul instituției și presta servicii de dedicate server lunar.

Prețul solicitat de SC B. SRL și plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a fost de 1.500 de euro pentru pagina web. 147.27 lei pentru achiziționarea domeniului pentru site și câte 180 de euro lunar pentru serviciile dedicate server, contractul producându-și efectele arătate mai sus până în luna decembrie 2012, când plățile efectuate de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov au fost sistate.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din înscrisurile constând în contract. facturi fiscale, ordonanțare de plată, ordine de plată, aflate la filele 25 și următoarele din volumul III de urmărire penală.

SC B. SRL a achiziționat de la I.C.I. București, conform facturii proforme din 02 iulie 2010, înregistrarea de nume domeniu.ro, contra sumei de 225,13 lei. în afara acestei sume neexistând la dosar nicio altă dovadă că SC B. SRL a făcut vreo altă cheltuială pentru derularea contractului sus menționat.

2. La data de 01 octombrie 2010, a fost înregistrată la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov adresa, emisă de SC B. SRL prin care societatea comunică oferta referitoare la laboratorul foto, deși nu există niciun înscris la dosar din care să rezulte că Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov i-ar fi solicitat acestei societăți anterior o asemenea ofertă și nici că s-ar fi analizat și alte oferte de preț pentru achiziționarea unui laborator foto, cum ar fi trebuit să facă orice ordonator de credite.

La data de 05 octombrie 2010, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a emis comanda către societate prin care s-a acceptat integral oferta făcută cu câteva zile înainte, solicitând livrarea laboratorului foto, comandă semnată și de inculpată, în calitate de director general, iar la aceeași dată societatea a emis factura proformă pentru suma de 38.175 lei.

La data de 15 octombrie 2010, inculpata, în calitate de director executiv, a aprobat și a dispus efectuarea plății către societate, deși factura fiscală a fost emisă de SC B. SRL și înregistrată la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov la data de 25 octombrie 2010 iar predarea, respectiv recepția produselor componente ale laboratorului foto, s-a făcut abia începând cu data de 26 octombrie 2010 și terminând la 11 noiembrie 2010 (fiind efectuate mai multe predări-primiri astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la filele 82-85 vol. III dosar urmărire penală).

După primirea sumei de 38.175 lei, în data de 15 octombrie 2010, SC B. SRL a achiziționat componentele laboratorului foto, astfel cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele nr. 115 și următoarele vol. I dosar urmărire penală, respectiv toate achizițiile componentelor laboratorului foto livrat Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov fiind efectuate după data de 15 octombrie 2010.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din înscrisurile constând în facturi, ordin de plată, contract, aflate la filele 73 și următoarele din vol. III dosar urmărire penală.

3. La data de 12 noiembrie 2010. între societatea SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov s-a încheiat contractul, semnat și de inculpată în calitate de director executiv, având ca obiect realizarea de către SC B. SRL la sediul Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a unui sistem de monitorizare video, cu un cost total de 63.687 lei, din care materiale 33.583 lei și manoperă 30.104 lei.

La data de 15 noiembrie 2010. societatea SC B. SRL a emis factura proformă cu o valoare de 63.687 lei. la data de 24 noiembrie 2010. a fost încheiată nota de recepție iar la data de 25 noiembrie 2010, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, prin inculpată, ca director executiv, a efectuat plata sistemului de monitorizare video.

Astfel cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele 126 - 137 vol. 1 dosar urmărire penală. SC B. SRL a achiziționat în vederea realizării sistemului de monitorizare video de la alte societăți, materiale în valoare de 10.014.12 lei cu T.V.A. iar manopera plătită către SC V. SRL martorul I. realizând integral manopera lucrării, a fost de 8.400 lei cu T.V.A.

Situația de fapt rezultă din înscrisurile constând în ordin de plată, facturi, procese-verbale de recepție, aflate la filele 90-111 vol. III dosar urmărire penală.

4. La data de 11 aprilie 2011, s-a încheiat între SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov contractul, având ca obiect livrarea a 8 sisteme informatice cu un preț total de 49.897,60 lei, cu T.V.A.

La data de 18 aprilie 2011, a fost emisă factura fiscală, fiind încheiată în aceeași zi și o notă de recepție și constatare diferențe. Plata sumei de 49.897,60 lei a fost dispusă de inculpată, în calitate de director executiv al ordonatorului de credite, astfel cum rezultă din ordinul de plată.

Conform facturilor fiscale aflate la filele 138 - 143 vol. I dosar urmărire penală, SC B. SRL s-a aprovizionat cu respectivele sisteme informatice de la două societăți comerciale, respectiv SC X. SRL Ploiești și SC Z. SRL Cluj Napoca, pe care a plătit în total suma de 35.707,60 lei cu T.V.A.

Înscrisurile doveditoare a acestei relații contractuale se află la filele 166-182 volumul III dosar urmărire penală, constând în dovezi ale plății, facturi și contract.

5. La data de 23 mai 2011, a fost încheiat contractul de furnizare între SC B. SRL și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov în executarea căruia societatea a furnizat instituției 25 de UPS-uri, încasând prețul de 50.000 lei cu T.V.A., plătiți la dispoziția inculpatei, în calitate de director executiv, prin ordinul de plată din 24 mai 2011, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală, filele nr. 197 - 214 vol. III dosar urmărire penală.

Așa cum rezultă din facturile fiscale aflate la filele 144-145 vol. I dosar de urmărire penală, SC B. SRL a achiziționat de la SC Y. SRL cele 25 de UPS-uri, achitând în total suma de 25.271 lei fără T.V.A.

6. La data de 01 noiembrie 2011, s-a încheiat între Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și Inspectoratul de Poliție Brașov protocolul conform căruia, în vederea realizării unui sistem de supraveghere video la sediul celor două instituții, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov trebuia să asigure finanțarea sistemului de supraveghere video a perimetrului sediului și a căilor de acces ale Inspectoratul de Poliție Județean Brașov iar Inspectoratul de Poliție Județean Brașov să asigure monitorizarea video în timp real a evenimentelor.

După ce, în prealabil, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov achiziționase materialele necesare efectuării investiției de la SC A.A. SRL și SC B.B. SRL, în data de 19 decembrie 2011, s-a încheiat contractul cu SC B. SRL în executarea căruia SC B. SRL trebuia să realizeze efectiv sistemul de supraveghere video. deci să execute lucrarea propriu-zisă.

Lucrarea a fost începută de firma SC B. SRL dar nu a fost finalizată. în sensul că sistemul de supraveghere video nu era funcțional la sfârșitul anului 2011. astfel cum rezultă din fotografiile judiciare efectuate la data de 05 ianuarie 2013. aflate la dosarul de urmărire penală filele 47-56 vol. I. coroborate cu declarațiile martorilor K. și J.

Cu toate acestea și în ciuda faptului că în data de 27 decembrie 2011 Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov notificase SC B. SRL că se impune suspendarea lucrărilor de instalare a echipamentelor video și achitarea lucrărilor prestate până la această dată. s-a încheiat totuși procesul-verbal de recepție a lucrării la data de 28 decembrie 2011, prin care lucrarea a fost declarată admisă, după care inculpata, în calitate de ordonator de credite, a efectuat toate demersurile și a plătit contravaloarea facturii emise de SC B. SRL, în cuantum de 58.207,67 lei, pe data de 28 decembrie 2011, ca și cum lucrarea ar fi fost finalizată.

Lucrările de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video au fost finalizate de o altă societate, respectiv SC C.C. SRL, abia în vara lui 2013 (procesul-verbal de punere în funcțiune fiind încheiat la data de 12 iulie 2013), ocazie cu care s-a și pus în funcțiune sistemul, astfel că în niciun caz nu se poate susține că lucrarea ar fi fost terminată în decembrie 2011, când s-a plătit integral o lucrare nerealizată. Contractul încheiat de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov cu SC C.C. SRL are ca obiect atât punerea în funcțiune cât și mentenanța sistemului pe un an de zile, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 138 vol. I dosar instanță, din care rezultă o manoperă plătită de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pentru punerea în funcțiune a sistemului în cuantum de 6.105 lei.

Deși inculpata s-a apărat precizând că a achitat numai ceea ce se efectuase până atunci, se observă din analiza prețului prevăzut în contract, că a fost achitat integral prețul stabilit pentru executarea efectivă a întregii lucrări, iar nu parțial.

Nu a fost acuzată sau trimisă în judecată inculpata pentru modalitatea de atribuire a acestui contract (achiziție directă în loc de licitație publică), astfel că acest aspect nu face obiectul cauzei, acuzațiile și judecata având ca obiect plata integrală a unei lucrări nefinalizate.

Această faptă a inculpatei, de a aproba și efectua plata integrală a lucrării nefinalizate, constituie un abuz în serviciu, întrucât nu trebuia să plătească o lucrare ce nu a fost finalizată, indiferent cine ar fi avut culpa nefinalizării sau dacă anul bugetar se încheia și trebuia să restituie sumele de bani Consiliului Județean Brașov.

Procesul-verbal de punere în funcțiune încheiat la data de 28 decembrie 2011 este evident unul ce nu corespundea realității, fiind încheiat și semnat de martori Iară a avea cunoștință de stadiul lucrărilor sau să fi verificat acest aspect, astfel cum rezultă din declarațiile acestora, inculpata având cunoștință de faptul că lucrările nu sunt finalizate din moment ce numai cu o zi înainte a expediat notificarea către SC B. SRL prin care se cerea indicarea sumei de plată pentru lucrările efectuate până atunci.

Înscrisurile referitoare la derularea acestui contract se regăsesc în dosarul de urmărire penală, filele 309 - 336 vol. III și dovedesc modalitatea în care a fost contractată lucrarea, nefinalizarea ei și plata integrală dispusă de inculpată, în calitate dedirector executiv, după încheierea unui proces-ver bal de recepție ce nu corespundea realității.

7. La data de 27 iulie 2012. s-a încheiat între SC B. SRL și D. Brașov contractul de furnizare având ca obiect elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru creare și înlocuire rețea informatică structurată la locațiile Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, cu o valoare de 8.679 lei plus T.V.A. 2.082.24 lei.

Proiectul a fost elaborat de SC B. SRL pe baza schițelor celor două spații ale Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov efectuate de către martorii K. și J. angajați ai instituției, astfel cum rezultă din declarațiile acestora, schițele fiind preluate de inculpată și fiul său, care a apelat mai departe la ajutorul martorului R. care, astfel cum a declarat, a transpus pe calculator schițele și a aplicat pe una dintre ele ștampila mamei sale, C. - persoană fizică autorizată și o semnătură.

În baza celor două schițe, a unui memoriu tehnic și a unui centralizator semnat de martorul T., inculpata a aprobat plata sumei de 10.758,28 lei către SC B. SRL, viramentul bancar fiind realizat la data de 01 august 2012, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 375-395 vol. III dosar urmărire penală.

Martorul K. a precizat în declarația dată în fața instanței că în vara anului 2012 inculpata i-a dat dispoziție lui și martorului J. să realizeze schițele celor două sedii unde își desfășoară activitatea Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, fiind întocmite cu măsurători exacte după 3, 4 zile și predate inculpatei, cele declarate fiind susținute și de martorul J. în declarația dată în fața instanței, ambii martori declarând aceleași aspecte și în faza de urmărire penală.

O copie a schițelor, păstrată de martorul J., se află la dosarul de urmărire penală, vol. I, filele 286-288. Martorul K. a mai arătat că schițele făcute au fost identificate în proiectele făcute de SC B. SRL, fiind aceleași, atâta vreme cât nu venise nimeni să măsoare spațiile.

Nu rezultă din mijloacele de probă de la dosar că SC B. SRL ar fi cheltuit sume de bani pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, atâta vreme cât schițele au fost întocmite de cei doi martori, R. a precizat în declarația dată că nu a primit nicio sumă de bani în schimbul transpunerii pe calculator a schițelor și a ștampilării și semnării schiței iar martorul T. că nu a primit sume de bani pentru întocmirea memoriului și a centralizatorului.

În drept, fapta inculpatei A. expusă mai sus la pct. 6, director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, deci funcționar public, care, la data de 28 decembrie 2011, a aprobat și efectuat plata integrală către SC B. SRL a contravalorii lucrării, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, ce nu a fost realizată, cauzând un prejudiciu bugetului local al județului Brașov și un avantaj patrimonial în favoarea SC B. SRL administrată în fapt de fiul său, E., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în urma căruia funcționarul public, în speță inculpata, a obținut un folos material pentru fiul său.

Sub aspectul laturii obiective, instanța reține calitatea de necontestat de funcționar public a inculpatei, aspectul că a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu, astfel cum au fost descrise mai sus și elementul material ce constă în îndeplinirea defectuoasă a actului de plată a lucrării nefinalizate. Caracterul defectuos al plății este dat de faptul că. deși lucrarea nu fusese finalizată, inculpata a dispus plata integrală a acesteia, cum ar fi trebuit să facă dacă sistemul era pus în funcțiune și contractul executat integral de către SC B. SRL. Urmarea imediată este dată de o pagubă în patrimoniului Consiliului Județean Brașov, care alocase prin Hotărârea nr. 267 din 08 iunie 2011 suma de 190.000 lei pentru realizarea acestei investiții. Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov fiind în subordinea Consiliului Județean Brașov.

Cu privire la cuantumul pagubei create, instanța apreciază că nu poate fi considerată pagubă întreaga contravaloare a lucrării pe care SC B. SRL nu a finalizat-o (suma de 58.207,67 lei), întrucât o parte din lucrare fusese realizată de firmă mai înainte de oprirea lucrărilor, iar SC C.C. SRL, ce a finalizat în luna iulie 2013 lucrarea începută dar neterminată de SC B. SRL, a mai solicitat cu titlu de manoperă suma de 6.105 lei, contravaloarea celor 165 de ore de muncă, necesare pentru finalizarea lucrării.

Prin urmare, numai această sumă poate fi considerată un prejudiciu pentru Consiliul Județean Brașov, întrucât acesta din urmă a fost nevoit să o plătească de două ori, odată prin abuzul în serviciu al inculpatei, fără ca lucrarea să fie finalizată iar a doua oară, pentru finalizarea lucrării de către SC C.C. SRL. Dacă s-ar accepta varianta unui prejudiciu de 58.207,67 lei ar trebui să se accepte și ideea că ar exista o îmbogățire fără justă cauză pentru Consiliul Județean Brașov, respectiv contravaloarea materialelor și a lucrărilor efectuate de SC B. SRL.

Instanța consideră deci că paguba creată părții civile este de 6.105 lei.

Nici C. pen. vechi și nici cel nou nu condiționează existența infracțiunii de abuz în serviciu de o anumită importanță a pagubei ce se creează unei instituții publice, astfel că, indiferent de valoarea acesteia, orice pagubă poate constitui urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu.

Cu privire la avantajul patrimonial obținut de fiul său, ca administrator de fapt al firmei SC B. SRL, urmare imediată cerută de legea specială, instanța reține, analizând comparativ facturile de achiziție a materialelor folosite la lucrare, astfel cum sunt depuse la dosarul de urmărire penală, vol. I (singurele documente ce justifică cheltuielile făcute de SC B. SRL cu această lucrare) cu prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pentru această lucrare, rezultă o diferență care se constituie într-un avantaj patrimonial indirect pentru fiul său. Cu atât mai mult, avantajul patrimonial a existat și prin prisma faptului că societatea a primit prețul integral deși nu a terminat lucrările, fiind nevoie de încă 165 de ore de muncă (de zile de muncă a câte 8 ore pe zi), deci de o cantitate foarte mare de manoperă, pe care însă SC B. SRLa primit prețul ca și cum ar fi executat-o.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă calificată prin scopul de a obține un folos material pentru fiul său. Deși știa că lucrarea nu a fost terminată iar procesul-verbal de recepție era întocmit în fals, a acceptat să plătească contravaloarea întregului contract tocmai din dorința de a-și ajuta fiul pentru obținerea respectivei sume de bani. Folosul material, la care face referire art. 132 din Legea nr. 78/2000. nu a fost obținut din întâmplare ci a fost urmărit prin săvârșirea faptei de abuz în serviciu. Ce altceva a animat-o pe inculpată să accepte plata unei lucrări cu privire la care era evident pentru orice privitor că nu era finalizată, fiind nevoie de încă 20 de zile de muncă pentru finalizare, decât dorința de a-i plăti firmei fiului său prețul contractului neexecutat.

Legea penală mai favorabilă inculpatei pentru această faptă, în aplicarea art. 5 C. pen., a fost stabilită de instanță prin analiza infracțiunii de abuz în serviciu astfel cum este reținută în sarcina inculpatei, respectiv prin raportare la forma din Legea nr. 78/2000, fiind vorba despre o singură infracțiune, unică, astfel că au fost analizate limitele de pedeapsă ale infracțiunii prin raportare la încadrarea juridică dată de Legea nr. 78/2000, atât conform C. pen. vechi, cât și după intrarea în vigoare a N.C.P.

Conform C. pen. vechi, limita minimă a pedepsei pentru abuz în serviciu, art. 248 C. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, este de 3 ani, în timp ce limita minimă pentru aceeași infracțiune, prevăzută în art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, astfel cum s-a modificat după data de 01 februarie 2014, este de 2 ani și 8 luni închisoare.

Prin urmare, legea penală mai favorabilă, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, este N.C.P., astfel că pedeapsa va fi stabilită în raport de limitele speciale din acest act normativ, cu raportare la art. 13 din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare după data de 01 februarie 2014. în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 187/2012 pedepsele accesorii și complementare se vor aplica în condițiile legii penale identificate mai favorabile.

În drept, faptele inculpatei săvârșite în aceeași calitate și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, prin care a atribuit SC B. SRL, administrată în fapt de fiul său, E., un număr de 7 lucrări efectuate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, identificate și analizate mai sus, realizând în mod indirect de fiecare dată un folos material pentru fiul său, întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese.

Sub aspectul laturii obiective, există acțiunea inculpatei de a îndeplini un act (de a încheia contracte cu SC B. SRL deși știa că este administrată în fapt de fiul său, de a efectua în calitate de ordonator de credite plățile către această firmă) ce se constituie într-o încălcare a normelor ce guvernează buna desfășurare a activității unei instituții publice, ce interzice ca un funcționar public să încheie în numele instituției pe care o reprezintă în relațiile cu terții, afaceri din care rezultă avantaje materiale pentru sine sau pentru rudele sale, legea prezumând că funcționarul public nu-și reprezintă imparțial și loial instituția dacă vine în contact cu un interes material al său sau al familiei sale.

Dacă inculpata ar fi încheiat aceste contracte cu societăți ce nu aveau nicio legătură cu rudele sale, nu ar fi săvârșit nicio infracțiune, întrucât, toate aceste contracte și plăți efectuate, cu mici excepții (cum ar fi alegerea firmei fără a analiza și alte oferte, cum ar fi trebuit să facă orice director diligent al unei instituții ce lucrează cu banul public, sau evitarea licitației publice în cazul obiectivului cu o valoare totală mai mare de 15.000 euro, aspecte ce s-ar putea constitui în îndepliniri defectuoase a actelor dar care nu fac obiectul judecății), sunt făcute cu respectarea procedurii de achiziție și a normelor de plată, fiind întocmite înscrisurile necesare, o bună parte din produsele achiziționate fiind chiar necesare instituției.

În cazul de față. încheierea contractelor cu firma condusă de fiul său a afectat și calitatea relațiilor comerciale. în detrimentul instituției pe care o reprezenta (spre exemplu. din analiza facturilor de achiziții de către SC B. SRL comparativ cu factura de vânzare a acelorași produse către Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov rezultă o evidentă vânzare la suprapreț a unor produse, unele plăți au fost efectuate anticipat. înainte de livrarea produselor, tocmai pentru ca SC B. SRL să cumpere cu acești bani produsele de pe piață și să le predea ulterior Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, lucrarea nefinalizată ce a fost plătită integral).

Apărarea inculpatei în sensul că toate contractele și plățile sunt tăcute legal. instituția având nevoie de aceste produse și servicii prestate de SC B. SRL este una corectă, însă nu are nicio legătură cu obiectul cauzei și cu infracțiunea de care inculpata este acuzată. Aceasta este acuzată că a încheiat în numele instituției al cărei director era, contracte cu o firmă condusă de fiul său, de pe urma acestor relații comerciale, fiul său obținând avantaje materiale, acest comportament fiind cel interzis de norma de incriminare a infracțiunii de conflict de interese, comportament pe care inculpata trebuia să-l evite, iar nu să-l susțină pe parcursul a peste doi ani.

Urmarea imediată a infracțiunii, pe lângă starea de pericol creată, este și realizarea, direct sau indirect, a unui folos material pentru sine sau pentru o rudă, în cazul inculpatei, pentru fiul său. Pentru fiecare dintre cele 7 infracțiuni s-a realizat un folos material, astfel cum rezultă din compararea facturilor de achiziții ale societății cu prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov pe aceste lucrări.

Un folos material este chiar încredințarea acestor contracte unei firme fără experiență care probabil nu ar fi avut nicio șansă să-și desfășoare vreo activitate în lipsa acestui ajutor din partea Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, firma existând și proliferând pe parcursul a peste doi ani prin achiziția de autovehicule și angajarea de personal, tocmai datorită acestor contracte încredințate de inculpată fiului său.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, toate infracțiunile au fost săvârșite de inculpată cu intenție directă calificată prin scopul de a obține un folos material pentru fiul său. Astfel cum rezultă din declarațiile martorelor D. și O., încă de la bun început societatea a fost înființată tocmai în considerarea faptului că relațiile comerciale se vor desfășura cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, inculpata în calitate de director urmând să-i încredințeze firmei contractele din acest domeniu de activitate al firmei, ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

Cu privire la legea penală mai favorabilă, instanța consideră V.C.P. ca fiind mai favorabil întrucât minimul special este mai mic, iar raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012. stabilirea unei pedepse complementare ar fi condiționată, pe V.C.P., de un cuantum minim de 2 ani închisoare.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatei, se va ține cont de limitele de pedeapsă prevăzute în legile identificate de instanță ca fiind mai favorabile. astfel cum s-a arătat mai sus. de împrejurarea că activitatea infracțională s-a continuat pe parcursul a doi ani, fiind stopată de organele de poliție, iar nu din proprie inițiativă de inculpată, că nu au fost achiziționate produse sau efectuate lucrări ce erau total inutile la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, fiind vorba în general despre dotări ce trebuiau făcute, din acest motiv, rezultatul produs nefiind așa de grav iar starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită mai mică. Motivul săvârșirii infracțiunii de către inculpată a fost acela de a-i oferi fiului său o activitate comercială care să funcționeze în mod sigur, din contracte cu statul și care să-i asigure un tot atât de sigur profit. Inculpata, conștientă că instituția pe care o conducea, avea nevoie de diverse lucrări și produse din domeniul IT. a văzut această oportunitate de a a-și ajuta fiul. ce nu avea niciun venit la data înființării societății.

Conduita inculpatei după săvârșirea infracțiunii nu a fost una bună, în sensul că nu a recunoscut faptele, încercând să acrediteze ideea că punerea în funcțiune a sistemului de supraveghere video Inspectoratul de Poliție Județean - Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov s-a făcut cu costuri 0 (ce ar fi dus automat la achitarea sa pentru infracțiunea de abuz în serviciu în lipsa unei pagube), deși înscrisurile depuse ulterior de procuror au demonstrat tară echivoc că au existat costuri de finalizare a lucrării pentru 20 de zile de muncă.

Nivelul de educație al inculpatei este unul superior, fiind integrată familial și social, fără antecedente penale, aspecte ce vor fi avute în considerare de instanță la stabilirea pedepselor.

Nu se pot reține circumstanțe atenuante, dată fiind activitatea infracțională întinsă pe parcursul a doi ani și calitatea în care inculpata a săvârșit infracțiunile, de director executiv al unei instituții publice, calitate în care ar fi trebuit să nu înșele încrederea autorităților ce au investit-o și a cetățenilor plătitori de impozite, din banii cărora era plătită.

Pentru infracțiunea de abuz în serviciu, având în vedere prejudiciul minim creat, se va dispune condamnarea la o pedeapsă în cuantum minim iar ca pedeapsă complementară obligatorie de aplicat, se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani. Fiind aplicată pedeapsa complementară, în conformitate cu dispozițiile art. 65 C. pen., i se va aplica inculpatei și pedeapsa accesorie, urmând ca să se dispună suspendarea executării ei în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

Pentru fiecare infracțiune de conflict de interese, analizând criteriile arătate mai sus, instanța se va orienta către o pedeapsă către minim. Nu se va aplica pedeapsa complementară, care se aplică în conformitate cu C. pen. din 1968, pedeapsa fiind mai mică de 2 ani închisoare.

Instanța apreciază că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, în condițiile în care inculpata a săvârșit 8 infracțiuni în concurs.

Concursul de infracțiuni va fi efectuat după C. pen. vechi din moment ce niciuna dintre infracțiuni nu a fost comisă sub imperiul N.C.P.

Ca și modalitate de individualizare a executării pedepsei rezultante, instanța consideră că nu se impune executarea în penitenciar a pedepsei, dată fiind în principal educația superioară a inculpatei ce îi permite să conștientizeze gravitatea faptelor, integrarea sa socială și familială, faptul că, nemaiputând exercita o funcție publică, posibilitatea reiterării comportamentului infracțional este una limitată pe viitor.

Fiind îndeplinite cerințele art. 861 C. pen. din 1968, această modalitate fiind una mai favorabilă inculpatei decât cea prevăzută de art. 91 C. pen., prin prisma lipsei obligației de a presta muncă în folosul comunității și a intervenirii reabilitării de drept la împlinirea termenului de încercare, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, urmând ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

Fiind găsită vinovată de săvârșirea a 7 infracțiuni de conflict de interese. în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., produsul acestor infracțiuni, ceea ce a rezultat din săvârșirea faptelor, neavând o existență până atunci. trebuie confiscat.

Pentru aceste infracțiuni, produsul infracțiunii este folosul material obținut fie pentru sine fie pentru o rudă sau soț. la care face referire art. 2531 C. pen. din 1968.

Analizând acest text prin metoda gramaticală, instanța consideră că folosul material ce are importanță pentru existența infracțiunii se raportează la momentul consumării infracțiunii, respectiv atunci când inculpata a îndeplinit actul plății sumelor înscrise în contracte către firma condusă de fiul său. În acest moment al consumării infracțiunii, folosul material s-a realizat imediat după consumare, neavând importanță ce s-a întâmplat ulterior cu sumele de bani obiect al folosului, produs de infracțiune.

La momentul consumării infracțiunii (îndeplinirea actului plății de către inculpată) se analizează existența și cuantumul folosului obținut, ca și produs al infracțiunii, ce s-a întâmplat ulterior cu aceste sume de bani nu mai prezintă importanță pentru faptele inculpatei. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că inculpata săvârșește infracțiunea de conflict de interese, iar nu ruda sa, iar tot ceea ce ține de existența acestei infracțiuni, printre care și produsul infracțional, trebuie raportat la activitatea sa infracțională, iar nu la alte aspecte străine de activitatea sa, cum ar fi spre exemplu ce a făcut cu sumele de bani astfel obținute prin activitatea infracțională de către inculpată, ruda în favoarea căreia au fost obținute. Acest aspect este străin de faptă și nu are importanță pentru analiza activității infracționale a inculpatei sau a măsurilor ce trebuie luate pentru a asigura represiunea penală (cum ar fi confiscarea acestui folos ca și produs al infracțiunii).

Acesta este motivul pentru care instanța a respins solicitarea inculpatei de a se efectua o expertiză contabilă care să țină cont de cheltuielile făcute de firma SC B. SRL, de impozitul pe salarii, venit sau altfel de alte cheltuieli inerente activității unei firme cu angajați. Aceste criterii sunt, în opinia instanței, străine de activitatea infracțională, au apărut unele la mult timp de la consumarea infracțiunii, sunt variabile. greu de probat și nu pot influența cuantumul și existența unui folos material obținut prin săvârșirea faptei de către inculpată ce trebuie raportat la momentul consumării infracțiunii, când s-a născut acest folos.

Concluzionând pe acest aspect, instanța consideră că, în situația din speță, când folosul material a fost obținut prin intermediul unei societăți comerciale și pe baza unor facturi fiscale și înscrisuri contabile, folosul material la care face referire art. 2531 C. pen. nu poate fi același cu profitul obținut de societate, idee pe care inculpata a invocat-o prin cererea de efectuare a unei expertize.

Chiar dacă firma nu ar fi încheiat aceste contracte cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, ea tot ar fi trebuit să-și plătească salariile angajaților și impozitele aferente, chiria și alte asemenea taxe.

Însă. din moment ce sumele cu titlu de T.V.A. sunt consemnate în contabilitate diferit, fiind sume deductibile (provenite din cumpărări) și sume colectate (provenite din vânzări). iar la sfârșitul fiecărui an se face o echilibrare a celor două sume. în funcție de care firma plătește la stat T.V.A. sau primește de la stat T.V.A.. instanța consideră că în cuantumul folosului obținut nu trebuie introduse și sumele cu titlu de T.V.A.. fie că sunt la vânzare fie că sunt la achiziție. întrucât ele nu sunt produs al infracțiunii.

Pentru stabilirea folosului obținut de fiul inculpatei. în mod indirect prin intermediul firmei pe care o controla în totalitate. SC B. SRL instanța a analizat facturile fiscale aflate la volumul I dosar urmărire penală, prin care SC B. SRL justifica achiziția de produse sau plata de manoperă pentru lucrările efectuate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov comparativ cu prețurile încasate de la instituție cu titlu de preț pentru lucrările efectuate și produsele vândute. Din ambele categorii de facturi fiscale, s-au înlăturat sumele cu titlu de T.V.A. diferențele fiind făcute fără T.V.A.

De la SC B. SRL au fost ridicate și depuse la dosarul de urmărire penală toate facturile și dovezile de achiziții bunuri, altele nu au fost identificate și nici inculpata nu a invocat că ar fi existat și alte dovezi de cheltuieli făcute de această firmă. Aceste facturi au fost avute în calcul de instanță, fiind singurele înscrisuri doveditoare a efectuării de cheltuieli concrete de firma SC B. SRL cu produsele și serviciile livrate și plătite ulterior de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov.

În vol. III dosar urmărire penală, se regăsesc toate înscrisurile referitoare la relațiile comerciale dintre Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și SC B. SRL, în cadrul cărora se află și ordinele de plată a sumelor către această instituție, bani ce au intrat în conturile societății administrate de fiul inculpatei.

Raportului de constatare tehnico-științifică, îndelung contestat de inculpată, nu i se va da valoare probatorie întrucât instanța a avut în vedere la calcularea sumelor cu titlu de folos material, facturile de achiziții emise de SC B. SRL aflate la dosar și sumele plătite pe aceste lucrări de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de instituție la vol. III dosar urmărire penală.

Raționamentul de stabilire a folosului prin simpla scădere a sumelor cheltuite de SC B. SRL conform facturilor atașate la dosarul de urmărire penală, din prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, (fără a lua în calcul T.V.A.), este considerat de instanță ca fiind unul corect, neimpunându-se, pentru motivele arătate mai sus, scăderea altor sume cum ar impozite, cheltuieli cu benzina, chiria, salariile etc.

Nici sumele cheltuite de martora D. din banii obținuți de la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov nu pot fi scăzute întrucât cheltuiala lor s-a făcut cu acordul fiului inculpatei, cu care avea o relație de prietenie de mai mulți ani, ulterior mutându-se împreună, acesta înțelegând să-și întrețină prietena, inclusiv cu excursii la schi. Nu are importanță cum s-au cheltuit sau cine a cheltuit banii obținut în acest mod, întrucât momentul ce interesează infracțiunea este cel al consumării, deci al efectuării plății, din acel moment ce s-a întâmplat cu banii și câți din aceștia au fost cheltuiți efectiv de fiul inculpatei și câți de martoră, pe lângă faptul că este imposibil de dovedit, din moment ce erau concubini, locuind în același spațiu, nu are relevanță penală.

Inculpata a săvârșit toate infracțiunile de conflict de interese în considerarea calității fiului său de administrator de fapt al SC B. SRL și pentru a-l ajuta pe acesta financiar, astfel că tot ceea ce provine din aceste fapte, având în vedere această intenție a inculpatei, trebuie să se constituie într-un folos material ce trebuie confiscat. Inculpata nu știa cum erau cheltuiți acești bani și nici nu putea controla acest lucru, ceea ce contează pentru existența infracțiunii este că fiului său îi proveneau aceste sume imediat ce se consuma infracțiunea.

Ținând cont de cele arătate mai sus. pentru fiecare dintre cele 7 infracțiuni de conflict de interese, instanța a stabilit următorul folos material:

- pentru lucrarea . Realizarea web și server dedicat ". instanța consideră că a existat cu siguranță un folos material ce nu poate fi însă cuantificat în lipsa unor elemente de comparație. pagina Web a fost creată de E., efectuând muncă intelectuală, consumând timp și resurse, primind de la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov suma de 1.500 euro. Nu se poate stabili ce valoare materială a avut în concret munca depusă de acesta sau de persoana ce l-a ajutat pentru crearea paginii web, dar un anumit cost trebuie să fi avut această muncă, întrucât nu se poate susține că realizarea unei pagini web nu costă nimic.

Așa cum sigur un cost a existat, cu siguranță a existat și un folos obținut de E., fiind greu de crezut că prețul solicitat și primit de la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov nu cuprindea și un asemenea folos material. De asemenea, plata lunară a serviciilor pentru întreținerea paginii web și a site-ului a cuprins un folos pentru societatea condusă de E. și a presupus o muncă din partea acestuia, numai că nu se poate stabili cu certitudine un anumit cuantum al folosului material obținut pentru fiul său de inculpată prin acest contract. A obliga inculpata la plata contravalorii integrale a serviciilor prestate pe parcursul întregii perioade ar însemna nesocotirea faptului că Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov i s-a creat o pagină web și a avut un site funcțional toată această perioadă.

În lipsa unor determinări clare a folosului și în măsura în care nu-și însușește varianta propusă prin rechizitoriu, instanța nu poate dispune confiscarea vreunei sume de bani cu acest titlu, de produs al infracțiunii.

Chiar și simpla încredințare a acestui contract firmei abia înființate, fără nicio experiență, ce a generat un venit lunar din plata taxei de 180 de euro până în octombrie 2012, reprezintă un folos evident material (moral nu poate fi) acordat fiului său. Pentru aceste motive, deși inculpata a fost găsită vinovată de instanță și pentru această infracțiune, existând un folos material ca produs al infracțiunii în favoarea fiului său, din moment ce nu există date concrete de cuantificare a acestui folos, iar confiscarea întregii sume ar încălca principiul îmbogățirii fără justă cauză, instanța nu va dispune confiscarea vreunei sume cu titlu de produs al infracțiunii pentru această lucrare

- cu privire la achiziționarea laboratorului foto, analizând facturile de achiziție emise de SC B. SRL comparativ cu prețul primit pe aceste produse, livrate la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, analiză ce nu a ținut cont de sumele cu titlu de T.V.A. din ambele categorii de facturi, a rezultat un folos material în cuantum de 14.499 lei (facturi cumpărare fără T.V.A. în valoare de: 383.35 lei, 6.127,45 lei, 539,47 lei, 103,22 lei, 2.740.32 lei, 1.635 lei, 4.758 lei iar prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov tară T.V.A. a fost de 30.786 lei);

- referitor la lucrarea, Sistem de monitorizare video în cadrul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, efectuând aceeași analiză a sumelor cuprinse în facturile de cumpărare (1.248.58 lei, 883 lei, 143,68 lei, 12,76 lei, 1.950 lei, 625,97 lei, 1.006.10 lei, 467.62 lei. 1.737.41 lei, 6.774.19 lei) și a prețului plătit de instituție. 51.360.5 lei, rezultă un folos material în cuantum de 36.511 lei;

- cu privire la achiziționarea a 8 sisteme informatice, analizând sumele cuprinse în facturile de cumpărare (1.496.68 lei, 16.236.16 lei. 2309.92 lei. 3.632.94 lei. 5.620.24 lei) și prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, de 40.240 lei. rezultă un folos material de 10.944 lei;

- referitor la achiziționarea celor 25 de UPS-uri, în urma aceleiași analize (25.271,68 lei factură cumpărare) și prețul plătit de instituție, 40.322.58 lei, rezultă un folos material de 15.051 lei;

- cu privire la lucrarea, Rețea funcționare sistem supraveghere video la Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, analizând sumele din facturile de cumpărare (931,78 lei, 2.691,30 lei) și prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, respectiv 46.941,67 lei, rezultă un folos material în cuantum de 43.318 lei. Manopera realizată de SC B. SRL, întrucât nu a condus la rezultatul așteptat, respectiv finalizarea și darea în funcțiune a sistemului, fiind nevoie, la 2 ani și jumătate, timp în care lucrările efectuate s-au degradat, de încă 20 de zile de muncă pentru punerea în funcțiune, nu pot fi avute în calcul la stabilirea costului suportat de SC B. SRL, pentru a fi scăzut din prețul primit;

- referitor la lucrarea, Pregătire de Proiect și proiectare, estimare a costurilor " în realizarea investiției „Rețea informatică structurată la locațiile Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov", întrucât SC B. SRLnu a dovedit efectuarea vreunei cheltuieli, mai mult s-a dovedit că nu s-au efectuat cheltuieli, prin faptul că angajații instituției au efectuat schițele pe care E. le-a folosit, iar martorii R. și T., ce au contribuit și ei la realizarea lucrării, au precizat că nu au primit vreo sumă de bani, ajutându-l pe E. fără a primi ceva în schimb, folosul material va fi întreg prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, respectiv 8.679 lei, pe o lucrare pe care fiul inculpatei nu a cheltuit nicio sumă de bani.

Efectuând calculul total al acestor sume, rezultă un folos material ca produs al infracțiunii de 129.002 lei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, tară a mai relua analiza făcută mai sus, cu privire la urmarea infracțiunii de abuz în serviciu, instanța de fond a considerat că paguba creată prin fapta de abuz în serviciu părții civile Consiliul Județean Brașov este în cuantum de 6.105 lei, astfel că o va obliga pe inculpată la plata acestei sume cu titlu de pretenții civile, urmând a respinge celelalte pretenții ca neîntemeiate.

Această sumă, ce contribuie la repararea prejudiciului cauzat părții civile, a fost scăzută din suma ce trebuie confiscată, rezultând suma de 122.897 lei, ce trebuie confiscată de la inculpată.

Totodată, s-a menținut sechestrul asigurător luat asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din 23 aprilie 2013, până la concurența sumei de 129.002 lei, reprezentând folosul material obținut și prejudiciul creat, astfel cum au fost stabilite prin prezenta sentință.

De asemenea, au fost desființate, în totalitate, procesul-verbal de recepție înregistrat la 27 decembrie 2011, adresa SC B. SRL din 27 decembrie 2011 și schița ce poartă ștampila persoanei fizice autorizate C. aflată la fila nr. 136 vol. II dosar urmărire penală, rezultând din mijloacele de probă analizate mai sus că aceste înscrisuri nu corespund realității.

Împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 25 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat apel, în termen leșal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov, inculpata A. și partea civilă Consiliul Județean Brașov.

Prin motivele scrise de apel. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov a invocat nelegalitatea hotărârii pronunțate sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile arătând că, în mod greșit, prima instanță a combinat prevederile C. pen. anterior cu cele ale N.C.P., aplicând astfel, o lex tertia.

Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 06 mai 2014, parchetul a apreciat, prin motivele scrise de apel, că se impune aplicarea legii penale anterioare, pentru toate faptele, inclusiv pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Cel de-al doilea motiv de apel al Parchetului a vizat netemeinicia hotărârii instanței de fond, sub aspectul greșitei individualizări a cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile de abuz în serviciu și conflict de interese. Sub acest aspect s-a susținut că instanța de fond nu a dat efect criteriilor de individualizare a pedepsei, respectiv gravității faptelor prin raportare la calitatea pe care a avut-o inculpata și de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor, la activitatea infracțională s-a desfășurat pe o perioadă de 2 ani, dar și la atitudinea procesuală nesinceră a inculpatei pe parcursul procesului penal, aceasta nerecunoscand faptele. Prin urmare, s-a solicitat majorarea pedepselor aplicate pentru infracțiunile de conflict de interese, dar și a pedepsei aplicate pentru abuz în serviciu, aceasta din urmă la 3 ani închisoare, minimul special prevăzut de art. 248 C. pen. anterior rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

A treia critică formulată prin motivele scrise ale parchetului se referă la greșita soluționare a laturii civile în sensul nelegalei înlăturări de către instanța de fond a T.V.A.-ului aferent achizițiilor publice din anul 2010 (laborator foto și sistem monitorizare video Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov).

Cu prilejul dezbaterilor, procurorul a arătat că nu înțelege să mai susțină această ultimă critică, dar a solicitat extinderea motivelor de apel cu privire la alte aspecte, și anume, greșita stabilire a cuantumului sumei supuse confiscării speciale și omisiunea instanței de fond de a dispune interzicerea ocupării de către inculpată a unor funcții de conducere în cadrul instituțiilor publice, ca pedeapsă accesorie, potrivit art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

Critica privind greșita cuantificare a sumei supuse confiscării speciale se referă la raționamentul greșit de stabilire, de către instanța de fond, a folosului obținut de fiul inculpatei prin firma SC B. SRL, prin scăderea sumelor cheltuite de către societate din prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, apreciindu-se că întreaga sumă care a fost plătită de instituția de stat către SC B. SRL, poate fi considerat un folos injust obținut de fiul inculpatei și această sumă trebuie confiscată.

Inculpata, prin motivele scrise de apel. a criticat sentința sub aspectul greșitei sale condamnări pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese, dar și cu privire la nelegala menținere a sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 23 aprilie 2013. Totodată, a susținut că în mod eronat a fost desființat procesul-verbal de recepție înregistrat la 27 decembrie 2011.

În consecință. în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., inculpata a solicitat achitarea arătând că faptele reținute în sarcina sa nu există și. în consecință, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 23 aprilie 2013. precum și menținerea ca valabil a procesului-verbal de recepție înregistrat la 27 decembrie 2011.

Cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, a arătat că lucrările nu au fost finalizate din cauza beneficiarului Inspectoratul de Poliție a Județului Brașov, acestea fiind sistate în momentul în care trebuiau puse în funcțiune. La data de 28 decembrie 2012, a dispus plata integrală a sumei prevăzute în contract, pentru că era justificată de lucrările efectuate până la acel moment.

Referitor la inexistența prejudiciului, inculpata a învederat că din adresa emisă către SC C.C. SRL la data de 02 iunie 2014, rezultă că pentru punerea în funcțiune a sistemului de monitorizare video la Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, costul a fost zero. întrucât s-a avut în vedere încheierea unui contract de mentenanță, fapt dovedit prin depunerea contractului cât și a facturilor și ordinelor de plată. De asemenea, din adresa Consiliului Județean Brașov din 05 noiembrie 2014, depusă la dosar, reiese că nici societății SC C.C. SRL și nici beneficiarului nu i s-a avansat suma de 6.150 lei, prin urmare, prejudiciul este zero, deci infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice nu există.

Cu privire la cele șapte infracțiuni de conflict de interese, inculpata a susținut că nu este îndeplinită condiția prevăzută de lege de a fi rudă cu administratorul SC B. SRL. De asemenea, a arătat că din cele 7 infracțiuni de conflict de interese, cel mult două pot fi reținute, trei dintre achiziții s-au făcut prin Seap, fără vreo intervenție din partea inculpatei, a patra achiziție prin Seap a fost nefinalizată, iar în ceea ce privește a cincea achiziție nu și-a adus contribuția, întrucât era în concediu.

Partea civilă Consiliul Județean Brașov a criticat hotărârea instanței de fond cu privire la soluționarea laturii civile susținând că în mod greșit a fost obligată inculpata la plata sumei de 6.150 lei, prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu fiind de 58.207,67 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 30 mai 2014 și s-a stabilit prim termen de judecată în apel la 26 septembrie 2014.

La termenul din 07 noiembrie 2014. inculpata a depus mai multe înscrisuri în susținerea motivelor de apel, iar la termenul din 20 februarie 2015 a fost audiată (filele 32-54, 61,62 din dosar).

Analizând cauza prin prisma criticilor formulate de Parchetul de pe lânșă Curtea de Apel București, inculpată și partea civilă cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, în limitele impuse de art. 417 C. proc. pen., se constată următoarele:

Reexaminând ansamblul probatoriu în virtutea efectului integral devolutiv al apelului, prin raportare la actele dosarului, Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat temeinic probele administrate în cauză și a reținut o situație de fapt concordantă sub toate aspectele împrejurărilor ce rezultă din aceste mijloace de probă.

Prin urmare, Înalta Curte nu va mai relua argumentele și raționamentele instanței de fond care au stat la baza reținerii situației de fapt. la care instanța de control judiciar achiesează întrutotul. ci va analiza hotărârea prin prisma criticilor formulate de apelanți.

O primă critică formulată de către inculpată vizează greșita sa condamnare, în loc de a fi achitată. Sub acest aspect inculpata, prin apărător ales. a susținut. în esență, că faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și a fost condamnată în primă instanță nu există, ceea ce impune aplicarea art. 16 lit. a) C. proc. pen.

Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu a arătat că, pe de-o parte, a dispus plata integrală a sumei prevăzute în contract, deși lucrarea nu a fost finalizată, pentru că era justificată de lucrările efectuate până la acel moment, iar pe de altă parte, din adresa Consiliului Județean din 05 noiembrie 2014, depusă la dosar, rezultă că societății SC C.C. SRL, care a finalizat lucrarea nu i s-a avansat suma de bani reprezentând contravaloarea punerii în funcțiune a sistemului, prin urmare, nu există prejudiciu.

Sub aspectul situației de fapt, prima instanță a reținut că la data de 01 noiembrie 2011, între Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov și Inspectoratul de Poliție Brașov s-a încheiat protocolul conform căruia, în vederea realizării unui sistem de supraveghere video la sediul celor două instituții, prima trebuia să asigure finanțarea sistemului de supraveghere video a perimetrului sediului și a căilor de acces ale Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, iar cea de-a doua să asigure monitorizarea video în timp real a evenimentelor.

După ce, în prealabil, Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov achiziționase materialele necesare efectuării investiției de la SC A.A. SRL și SC B.B. SRL, în data de 19 decembrie 2011, s-a încheiat contractul cu SC B. SRL în executarea căruia SC B. SRL trebuia să realizeze efectiv sistemul de supraveghere video, deci să execute lucrarea propriu-zisă.

Lucrarea a fost începută de firma SC B. SRL dar nu a fost finalizată, în sensul că sistemul de supraveghere video nu era funcțional la sfârșitul anului 2011, astfel cum rezultă din fotografiile judiciare efectuate la data de 05 ianuarie 2013, aflate la dosarul de urmărire penală filele 47-56 volum I, coroborate cu declarațiile martorilor K. și J.

Deși la data de 27 decembrie 2011 Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov a notificat SC B. SRL că se impune suspendarea lucrărilor de instalare a echipamentelor video și achitarea lucrărilor prestate până la acea dată, în ziua următoare, 28 decembrie 2011, s-a încheiat un proces-verbal de recepție a lucrării ce a făcut obiectul contractului mai sus menționat, după care inculpata, în calitate de ordonator de credite, a efectuat toate demersurile și a plătit contravaloarea facturii emise de SC B. SRL, în cuantum de 58.207,67 lei. pe data de 28 decembrie 2011, ca și cum lucrarea ar fi fost în totalitate finalizată.

Inculpata nu a negat aspectele anterior menționate privind derularea și executarea contractului încheiat cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov privind sistemul de monitorizare video, dar a precizat că a achitat numai contravaloarea lucrărilor executate până la 28 decembrie 2011, astfel că a fost o simplă coincidență faptul că prețul stabilit prin contract pentru executarea întregii lucrări a fost identic cu cel plătit în mod efectiv în condițiile în care lucrările nu fuseseră finalizate.

Această susținere a inculpatei este contrazisă de împrejurările consemnate în procesul verbal de recepție a lucrării întocmit la data de 28 decembrie 2011. pe baza căruia a fost efectuată plata, care atestau finalizarea lucrărilor și nu executarea parțială a contractului.

Totodată din procesul-verbal. încheiat la data de 12 iulie 2013. rezultă că lucrările de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video, care reprezentau finalizarea lucrării, au fost efectuate ulterior plății integrale a lucrării. în vara anului 2013, de o altă societate, respectiv SC C.C. SRL.

Derularea activităților anterior descrise, în strânsă legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatei, furnizează suficiente elemente de fapt pentru a se putea constatata că o faptă, în materialitatea ei, a existat.

De altfel, critica inculpatei privind inexistența unei pagube vizează lipsa urmării imediate și, ca atare, neîntrunirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu și nu inexistența faptei.

Verificând îndeplinirea condițiilor de tipicitate se constată că elementul material al laturii obiective a fost realizat prin îndeplinirea defectuoasă unui act, constând în plata unei lucrări ce nu a fost integral executată. Cerința esențială pentru existența elementului material este îndeplinită, inculpata având calitatea de funcționar public, potrivit art. 147 C. pen. anterior, în vigoare la data comiterii faptei.

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube în patrimoniul Consiliului Județean Brașov, în subordinea căruia se află Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, determinată de plata unor lucrări neefectuate, reprezentând, în concret, contravaloarea lucrării de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video.

Cu privire la neîndeplinirea condiției de a se fi produs o pagubă, inculpata a susținut că din adresa emisă către SC C.C. SRL la data de 02 iunie 2014, rezultă că societatea nu a solicitat plata cuvenită pentru punerea în funcțiune a sistemului de monitorizare video.

De asemenea, inculpata a precizat că din adresa de la Consiliul Județean din 05 noiembrie 2014, depusă la dosar, rezultă că societății comerciale Brahms Internațional nu i s-a avansat suma de 6.150 lei, care a constituit valoarea pagubei produse prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Cu toate acestea, instanța de control judiciar constată că din conținutul adresei din 02 februarie 2014 emisă de SC C.C. SRL rezultă că a încheiat cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov un contract de mentenanță, din 08 mai 2013, iar manopera de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video Inspectoratul de Poliție Județean-Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov s-a realizat gratuit, pentru că nu se puteau presta servicii de mentenanță asupra unor echipamente nepuse în funcțiune (fila 33 din dosar).

Așadar, se constată că îndeplinirea obligației contractuale, de asigurare a mentenanței era condiționată de punerea în funcțiune a echipamentelor, și în acest context SC C.C. SRL nu a mai solicitat plata pentru această operațiune prealabilă, ceea ce nu înseamnă că nu au fost angajate cheltuieli pentru punerea în funcțiune a echipamentelor.

De altfel, societatea menționată a efectuat o calculație a manoperei de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video în vederea derulării contractului de mentenanță din 08 mai 2013. stabilind o valoare de 6.105 lei. reprezentând contravaloarea celor 165 de ore de muncă, necesare pentru finalizarea lucrării (fila 138 din dosarul instanței de fond. vol.I).

Consumarea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice a avut loc la data de 28 decembrie 2011, când a fost realizată plata lucrării neefectuate și s-a produs paguba. Punerea în funcțiune a sistemului de supraveghere video a avut loc ulterior momentului consumării infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice și nu are relevanță din perspectiva verificării îndeplinirii condițiilor de tipicitate ale infracțiunii menționate.

În consecință, instanța de apel constată că săvârșirea, cu vinovăție, de către inculpată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este confirmată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de probe certe și legal administrate.

Pentru considerentele mai sus menționate, Înalta Curte apreciază că cererea inculpatei de a fi achitată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este neîntemeiată.

Cu privire la cuantumul pagubei create, instanța de fond a apreciat că nu poate fi considerată pagubă întreaga contravaloare a lucrării pe care SC B. SRL a executat-o pe baza contractului încheiat cu Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov (suma de 58.207,67 lei), întrucât o parte din lucrare fusese realizată de firmă mai înainte de oprirea lucrărilor. Astfel, a apreciat că prejudiciul a fost în cuantum de 6150 lei, reprezentând contravaloarea manoperei de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video.

Sub aspectul întinderii prejudiciului material suferit de partea civilă, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 19 alin. final C. proc. pen., potrivit cărora repararea pagubei se va face potrivit legii civile, trebuie coroborate cu prevederile art. 1349 și 1357 C. civ., privind condițiile răspunderii civile delictuale.

Ținând seama de dispozițiile anterior menționate, instanța de fond a apreciat în mod corect asupra existenței prejudiciului produs părții civile și a cuantumul acestuia, de 6.150 lei, reprezentând contravaloarea manoperei de punere în funcțiune a sistemului de supraveghere video.

Partea civilă Consiliul Județean Brașov a criticat hotărârea instanței de fond cu privire la soluționarea laturii civile susținând că prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu este de 58.207,67 lei, respectiv valoarea întregii lucrări, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

Solicitarea părții civile de a fi stabilit cuantumul daunelor materiale la valoarea la care întreaga lucrare a fost contractată și în cea mai mare parte executată, de 58.207.67 lei, este neîntemeiată, în condițiile în care. cu excepția manoperei pentru punerea în funcțiune a sistemului, plata s-a realizat pentru lucrări efectuate de către SC B. SRL or, acordarea întregii sume ar constitui o îmbogățire fără just temei pentru Consiliul Județean Brașov.

Pe de altă parte. Consiliul Județean Brașov nici nu a susținut că lucrarea în întregime nu a fost executată pentru a solicita restituirea prețului stabilit prin contract.

Ca atare, constatând că întinderea prejudiciului a fost corect stabilită de către prima instanță, apelul formulat de către partea civilă este nefondat urmând a fi respins.

Cu privire la încadrarea juridică, Curtea a constatat că, în mod corect, s-a reținut comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. anterior (în vigoare la momentul comiterii faptei), în forma agravată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, constatându-se că prin săvârșirea faptei inculpata a obținut pentru SC B. SRL administrată în fapt de fiul ei, un avantaj patrimonial reprezentând contravaloarea manoperei pentru punerea în funcțiune a sistemului de supraveghere video, deși această lucrare nu era efectuată la momentul plății.

Cu privire la faptele de conflict de interese s-a reținut sub aspectul situației de fapt că în calitate de director executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, inculpata a semnat în numele instituției contracte de achiziție cu SC B. SRL, a aprobat actele necesare derulării contractelor de achiziție cu aceeași societate, administrată în fapt de fiul său, E., și a dispus efectuarea plății sumelor rezultate din cele 7 contracte de achiziție încheiate cu societatea menționată, realizând în mod indirect un folos material pentru fiul său.

Potrivit normei de incriminare a faptei tipice, conflictul de interese reprezintă "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică."

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de conflict de interese presupune acțiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos patrimonial.

Prin îndeplinirea unui act se înțelege efectuarea oricărui act ce face parte din îndatoririle de serviciu ale subiectului activ, indiferent dacă este vorba de întocmirea unui înscris sau de realizarea unei acțiuni la care acesta este ținut în virtutea atribuțiilor sale.

Spre deosebire de îndeplinirea unui act, care este acțiunea exclusiv personală a funcționarului public, participarea la luarea unei decizii semnifică îndeplinirea unei atribuțiuni de serviciu în situația în care decizia nu aparține în totalitate funcționarului, ci aceasta trebuie luată, în colectiv, de mai multe persoane. în această calitate, împreună cu ceilalți membri, ia decizii păgubitoare pentru instituție, unitate etc. și aducătoare de beneficii pentru acesta, pentru soț, o rudă ori un fin etc.

Situația de fapt descrisă relevă că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese s-a materializat în modalitatea îndeplinirii unor acte, respectiv semnarea în calitate de director executiv, în numele instituției, a contractelor de achiziție cu SC B. SRL, aprobarea operațiunilor necesare derulării contractelor de achiziție cu aceeași societate, administrată în fapt de fiul său, E., și semnarea ordonanțărilor de plată pentru sumele rezultate din cele 7 contracte de achiziție încheiate cu societatea menționată, realizând în mod indirect un folos material pentru fiul său.

Cu privire la urmarea imediată produsă se reține că prin modul în care a acționat. inculpata a urmărit obținerea unui folos patrimonial pentru fiul său. din bugetul Consiliului Județean Brașov. împrejurare ce a conferit conduitei sale atributele unui comportament interzis de norma de incriminare.

Norma de incriminare impune natura folosului, care trebuie să fie exclusiv de natură patrimonială (material) și beneficiarul folosului, care trebuie să fie una dintre persoanele arătate în textul de lege.

În cauză, folosul patrimonial a fost obținut pe seama unui terț. reprezentat de stat, prin Consiliului Județean Brașov, beneficiar fiind fiul inculpatei, din categoria rudelor expres menționată de norma de incriminare.

Ca atare, proveniența folosului patrimonial, dar și relația de rudenie a funcționarului public cu beneficiarul acestui folos sunt elementele care caracterizează conduita interzisă de norma de incriminare.

Prin motivele de apel, inculpata a susținut că nu este îndeplinită condiția prevăzută de lege de a fi rudă cu administratorul SC B. SRL, D., care era prietena fiului său E.

Probele analizate, în mod exhaustiv, de către instanța de fond relevă că în fapt SC B. SRL era administrată de fiul inculpatei, fiind înființată în scopul derulării unor relații comerciale cu instituția la care inculpata era director executiv.

Împrejurarea că fiul inculpatei administra în fapt SC B. SRL nu înlătură răspunderea inculpatei care, astfel cum rezultă din probatoriul administrat, a urmărit în mod evident obținerea unui folos patrimonial pentru fiul său, din bugetul Consiliului Județean Brașov.

De asemenea, inculpata a susținut că patru dintre achiziții s-au făcut prin Seap, fără vreo intervenție din partea sa, iar în ceea ce privește cea de-a cincea achiziție, nu a avut nicio contribuție, întrucât era în concediu, astfel că în mod greșit s-a reținut că ar fi atribuit contractele fiului său.

Contrar celor susținute de către inculpată, se constată că atribuirea contractelor s-a realizat prin implicarea inculpatei care a aprobat, în calitate de director executiv, selectarea procedurii de achiziție directă, pentru majoritatea situațiilor în care ulterior au fost încheiate contractele cu SC B. SRL.

Cu toate acestea, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, inculpata nu a fost trimisă în judecată pentru că ar fi încălcat prevederile legale de atribuire directă a contractelor firmei administrate în fapt de fiul său, sau normele legale de efectuare a plăților.

Astfel, cum s-a reținut anterior, activitatea infracțională, în ceea ce privește fapta incriminată de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior, s-a materializat în modalitatea îndeplinirii unor acte, respectiv semnarea în calitate de director executiv, în numele instituției, a contractelor de achiziție cu SC B. SRL, aprobarea operațiunilor necesare derulării contractelor de achiziție cu aceeași societate, administrată în fapt de fiul său. E., și semnarea ordonanțărilor de plată pentru sumele rezultate din cele 7 contracte de achiziție încheiate cu societatea menționată.

Împrejurarea înființării SC B. SRL în scopul derulării unor relații comerciale cu instituția la care inculpata era director executiv și îndeplinirea unor acte. la diferite intervale de timp. cu scopul obținerii unui folos patrimonial pentru fiul acesteia, conduc la concluzia că a existat o rezoluție infracțională unică, astfel că săvârșirea la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv a unor acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, de conflict de interese, determină reținerea unei singure infracțiuni de conflict de interese în formă continuată și nu a unei pluralități în modalitatea concursului de infracțiuni.

Prin urmare, în baza art. 386 C. proc. pen., instanța de control judiciar va schimba încadrarea juridică dată faptelor de conflict de interese, din șapte infracțiuni prev. de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior într-o singură infracțiune prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Instanța de fond a reținut că inculpata a săvârșit toate infracțiunile de conflict de interese în considerarea calității fiului său de administrator de fapt al SC B. SRL și pentru a-l ajuta pe acesta financiar, astfel că tot ceea ce provine din aceste fapte, trebuie să se constituie într-un folos material ce trebuie confiscat. Prin urmare, în baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost confiscată de la inculpată suma de 122.897 lei reprezentând folosul material obținut pentru o rudă de gradul I prin săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese.

Prin motivele scrise de apel, parchetul a criticat hotărârea sub aspectul nelegalei înlăturări de către instanța de fond a T.V.A.-ului aferent achizițiilor publice din anul 2010 (laborator foto și sistem monitorizare video Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov) cu prilejul calculării cuantumului folosului material ce trebuie confiscat.

Cu prilejul dezbaterilor, procurorul a arătat că nu înțelege să mai susțină această critică, dar a solicitat extinderea motivelor de apel cu privire la greșita stabilire a cuantumului sumei supuse confiscării speciale.

Critica parchetului privind greșita cuantificare a sumei supuse confiscării speciale se referă la raționamentul greșit de stabilire, de către instanța de fond, a folosului obținut de fiul inculpatei prin firma SC B. SRL, prin scăderea sumelor cheltuite de către societate din prețul plătit de Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor Brașov, apreciindu-se că întreaga sumă care a fost plătită de instituția de stat către SC B. SRL, poate fi considerat un folos injust obținut de fiul inculpatei și această sumă trebuie confiscată.

În analiza criticii parchetului trebuie subliniat că infracțiunea de conflict de interese este una de pericol și nu una de rezultat, chiar dacă în urma actului sau deciziei luate de subiectul activ se realizează un folos material pentru una dintre persoanele menționate în text.

Totodată, se impune precizarea că textul de incriminare nu cere ca folosul să fie injust, tocmai de aceea veniturile obținute din executarea contractelor îndeplinesc condiția atașată elementului material a obținerii unui folos patrimonial pentru o rudă.

Potrivit art. 112 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

Sumele de bani obținute din executarea contractelor de către SC B. SRL. administrată în fapt de fiul inculpatei, nu au natura unor bunuri produse prin săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ci. reprezintă contravaloarea lucrărilor executate.

Prin urmare. în mod nelegal, instanța a dispus confiscarea sumei de 122.897 lei. urmând ca măsura să fie înlăturată.

În consecință, se mai impune ca măsura sechestrului asigurător, luată asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din data de 23 aprilie 2013, să fie menținută până la concurența sumei de 6.105 lei, reprezentând prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și nu până la concurența sumei de 129.002 lei. cum greșit s-a dispus de către instanța de fond.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, se constată următoarele:

În timpul judecării cauzei în primă instanță, a intrat în vigoare N.C.P., care a adus schimbări, printre altele și în ceea ce privește infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și conflict de interese.

Modificările ivite în cursul judecării cauzei în primă instanță, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale, C. pen. anterior și C. pen. în vigoare, au impus soluționarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situație tranzitorie.

Instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă pentru inculpată este legea nouă în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu și legea veche cu referire la infracțiunea de conflict de interese și tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni.

Parchetul a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile arătând că, în mod greșit, prima instanță a combinat prevederile C. pen. anterior cu cele ale N.C.P., aplicând astfel, o lex tertia.

Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 06 mai 2014, parchetul a apreciat, prin motivele scrise de apel, că se impune aplicarea legii penale anterioare, pentru toate faptele, inclusiv pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Reexaminând cauza din această perspectivă, se rețin următoarele:

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor. cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Ca atare, dacă regula este neretroactivitatea legii penale, excepția o constituie retroactivitatea legii penale mai favorabile. în sensul textului constituțional.

Expresie a principiului constituțional este dispoziția din art. 5 alin. (1) C. pen. potrivit căreia, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională, sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 C. pen. din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009), a pronunțat Decizia nr. 265 din 06 mai 2014. publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile și alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispozițiilor penale din legi succesive care își găsesc aplicarea în speță, utilizând așadar criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispozițiile mai favorabile din legile succesive. în afara condiției de existență a unei situații tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzației să fie infracțiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă cât și conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre leșile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Din perspectiva îndeplinirii ultimelor două condiții, se constată că faptele de abuz în serviciu contra intereselor publice și conflict de interese, în modalitatea concretă în care au fost comise de inculpată, continuă să fie incriminate în N.C.P., având, așadar. corespondent în noua reglementare.

Astfel, potrivit art. 248 C. pen. anterior, fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

În prezent, art. 297 alin. (1) C. pen. prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

În reglementarea de la data comiterii faptei, potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

În prezent, textul de lege a fost modificat astfel că, potrivit art. 79 pct. 9 din Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., textul prevede că în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Astfel, a fost menținută forma agravată prevăzută anterior în art. 132 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul modificând limitele sancțiunii, de la 3-15 ani la majorarea cu o treime a limitelor speciale aplicabile.

Potrivit legii noi, în condițiile reținerii formei agravate prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen., limitele de pedeapsă se situează între 2 ani și 8 luni și 9 ani și 4 luni închisoare.

Din compararea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru cele două infracțiuni, în cele două legi succesive, rezultă că, în mod evident, legea nouă este mai favorabilă, întrucât a fost redus atât minimul cât și maximul prevăzute de legea veche.

Conflictul de interese, prev. de art. 253 C. pen. anterior avea următorul conținut: „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă sau un afin până la gradul 11 inclusiv (...) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durata maximă".

Potrivit art. 301 C. pen., fapta funcționarului public care. în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv (...) se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".

Sub aspectul sancțiunii, art. 2531 C. pen. anterior prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durata maximă, în timp ce art. 301 C. pen. prevede că limitele speciale ale pedepsei sunt cuprinse între unu și 5 ani închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Comparând cele două texte care incriminează aceeași faptă în legi succesive, se constată că sunt asemănătoare sub aspectul conținutului, singura deosebire vizând cuantumul pedepsei întrucât minimul special al pedepsei prevăzute de legea nouă a fost majorat de la 6 luni la un an închisoare iar maximul special menținut, ceea ce ar conduce la concluzia că legea veche este mai favorabilă inculpatului.

Cu toate acestea, compararea limitelor speciale de pedeapsă din legile succesive nu este suficientă pentru alegerea legii mai favorabile întrucât nu cuantumul abstract al pedepselor prevăzute de legile succesive este hotărâtor, ci pedeapsa concretă ce ar putea fi aplicată ca urmare a individualizării pedepsei.

Prin motivele de apel Parchetul a criticat hotărârea instanței de fond, sub aspectul greșitei individualizări a cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și conflict de interese. Sub acest aspect s-a susținut că instanța de fond nu a dat efect criteriilor de individualizare a pedepsei, respectiv gravității faptelor prin raportare la calitatea pe care a avut-o inculpata și de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor, la activitatea infracțională s-a desfășurat pe o perioadă de 2 ani, dar și la atitudinea procesuală nesinceră a inculpatei pe parcursul procesului penal, aceasta nerecunoscând faptele. Prin urmare, s-a solicitat majorarea pedepselor aplicate pentru infracțiunile de conflict de interese, dar și a pedepsei aplicate pentru abuz în serviciu, aceasta din urmă la 3 ani închisoare, minimul special prevăzut de art. 248 C. pen. anterior rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

În raport cu efectul devolutiv integral al apelului, instanța de control judiciar are posibilitatea să examineze cauza din perspectiva modului de individualizare a pedepsei.

Așadar, reexaminând cauza din perspectiva individualizării pedepsei, Înalta Curte va avea în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Așadar, instanța va ține seama natura infracțiunilor comise de inculpată, cuantumul redus al prejudiciului produs prin comiterea faptei de abuz în serviciu, perioada în care s-a derulat activitatea infracțională de 2 ani, calitatea în care le-a comis (director executiv), scopul urmărit (subordonarea interesului public interesului personal, prin facilitarea obținerii de foloase materiale rudelor sale), urmarea produsă (afectarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului).

Totodată va avea în vedere că nivelul de educație al inculpatei este unul superior. fiind integrată familial și social, fără antecedente penale, aspecte ce au fost avute în vedere de către instanța de fond la stabilirea pedepselor.

In raport cu criteriile menționate, instanța de control judiciar apreciază că în mod just instanța de fond a aplicat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu o pedeapsă reprezentând minimul special prevăzut de lege. dând astfel efect cuantumului redus al prejudiciului produs prin comiterea acestei fapte.

De altfel, prin motivele de apel procurorul a solicitat aplicarea unei pedepse reprezentând minimul special pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dar ca efect al aplicării legii vechi, mai favorabile.

Ca atare, prin stabilirea unei pedepse reprezentând minimul special, potrivit legii vechi s-ar impune aplicarea pedepsei de 3 ani închisoare, iar în conformitate cu legea nouă o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese, ținând seama de forma continuată în care fapta a fost comisă, nu se mai impune aplicarea unei pedepse reprezentând minimul special, astfel cum a stabilit instanța de fond în condițiile nereținerii formei care agravează răspunderea. Astfel, instanța de control judiciar apreciază că se impune aplicarea unei pedepse majorate, respectiv un an închisoare potrivit legii vechi și 1 an și 6 luni potrivit noii legi.

În ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni se rețin următoarele:

Potrivit art. 33 lit. a) C. pen. anterior, în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) din același cod, s-ar impune contopirea pedepselor aplicate potrivit legii vechi, anterior menționate, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Regimul sancționator al concursului de infracțiuni, prev. de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., este mai sever decât tratamentul sancționator prevăzut de C. pen. anterior, întrucât în cauză, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare s-ar impune, în mod obligatoriu, adăugarea unui spor de o treime din pedeapsa de 1 an și 6 luni, rezultând o pedeapsă de 3 ani și 5 luni închisoare, ceea ce în mod evident ar îngreuna situația inculpatei.

Prin urmare, pedeapsa calculată potrivit dispozițiilor din legea nouă este mai severă decât cea care ar putea fi aplicată inculpatei pe baza legii vechi.

Toate aceste aspecte relevă, așadar, în considerarea celor expuse anterior, că legea penală veche este legea mai favorabilă inculpatei, urmând a fi aplicată.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Astfel, va aplică inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior. Totodată, apreciază că prin raportare la datele ce circumstanțiază persoana inculpatei nu se impune aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior.

De asemenea, apreciază că în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prin raportare la urmarea produsă și anume, cuantumul redus al prejudiciului, dar și datele ce caracterizează persoana inculpatei nu se impune aplicarea unei pedepse complementare.

Totodată, se constată că potrivit art. 2531 C. pen. anterior, legiuitorul prevedea obligativitatea interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică pe durata maximă.

Conform art. 65 alin. (2) C. pen. anterior, aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.

Însă, dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile în strânsă corelație cu prevederile alin. (1) al art. 65, care stabilesc faptul că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani.

În acest sens sunt prevederile art. 65 alin. (3) C. pen. anterior, conform cărora condiția arătată în alin. (1) cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită și în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzute în acel alineat este obligatorie.

În consecință, având în vedere pedeapsa aplicată în cauză, de 1 an închisoare, Înalta Curte constată că nu se poate aplica pedeapsa complementară.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, punând în balanță circumstanțele reale ale comiterii faptelor, dar și circumstanțele sale persoanle (vârstă, pregătire profesională), Înalta Curte apreciază că scopul educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. anterior, poate fi atins și fără executarea în regim de detenție a pedepsei. Astfel, are în vedere că din datele prezentate privind persoana inculpatei rezultă că are aptitudinea subiectivă de a se îndrepta prin autoeducare.

În acest sens, constată că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a dispozițiilor art. 86 C. pen. anterior și, în consecință, va menține suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, precum și termenul de încercare stabilit prin sentința atacată.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov și de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 25 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința mai sus menționată și, rejudecând:

În baza art. 386 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică dată faptelor de conflict de interese, din șapte infracțiuni prev. de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior într-o singură infracțiune prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. și în baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și va condamna pe inculpata A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 253 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, va condamna pe aceeași inculpată la pedeapsa de un an închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. anterior, va contopi cele două pedepse aplicate, de 3 ani și respectiv, un an închisoare, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

Va menține dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, precum și termenul de încercare stabilit prin sentința atacată.

în baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Va înlătură dispoziția privind confiscarea de la inculpată a sumei de 122.897 lei.

Va menține sechestrul asigurător luat asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din data de 23 aprilie 2013, până la concurența sumei de 6.105 lei, reprezentând prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Va respinge, ca nefondat, apelul formulat de partea civilă Consiliul Județean Brașov împotriva sentinței mai sus menționate.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenta parte civilă, Consiliul Județean Brașov, la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (3) din același cod, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea celorlalte apeluri vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată, în cuantum de 200 de lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov și de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 25 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința mai sus menționată și, rejudecând:

În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor de conflict de interese, din șapte infracțiuni prev. de art. 253 C. pen. anterior cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior într-o singură infracțiune prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Face aplicarea art. 5 C. pen. și în baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpata A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de un an închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. anterior, contopește cele două pedepse aplicate, de 3 ani și respectiv, un an închisoare, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

Menține dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. precum și termenul de încercare stabilit prin sentința atacată.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Înlătură dispoziția privind confiscarea de la inculpată a sumei de 122.897 lei.

Menține sechestrul asigurător luat asupra bunurilor inculpatei prin ordonanța procurorului din data de 23 aprilie 2013, până la concurența sumei de 6.105 lei, reprezentând prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de partea civilă Consiliul Județean Brașov împotriva sentinței mai sus menționate.

Obligă recurenta parte civilă, Consiliul Județean Brașov, la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea celorlalte apeluri rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată, în cuantum de 200 de lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2015.