Extraordinary appeal for annulment dismissed: material error not established where judicial tax payment postdated the hearing deadline.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal for annulment filed by the defendant company, thereby upholding the prior appellate decision that had annulled the plaintiff's appeal as unfiled due to lack of proper stamping. The dispute concerned a procedural challenge where the appellant argued that the appellate court committed a material error by failing to recognize that the judicial tax and stamp duty had been paid, despite the court's finding that the payment was recorded in the file only after the hearing date when the case was reserved for judgment. Relying on Articles 317-320 of the Code of Civil Procedure, the court held that a material error must be evident from the case file at the time of the original ruling, and since the proof of payment postdated the critical procedural deadline, the initial annulment for non-compliance with Article 3 of Law No. 146/1997 and Article 3(1) of Emergency Ordinance No. 32/1995 was legally correct, rendering the appeal for annulment unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, art. 318 C. proc. civ, art. 100 C. proc. civ, art. 320 C. proc. civ; Extraordinary appeal for annulment dismissed: material error not established where judicial tax payment postdated the hearing deadline: Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată în cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 317 - 318 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizie nr. 1635/2015
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Decizia pronunțată în recurs
Prin Decizia nr. 2202 din 14 mai 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost anulat recursul declarat de SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 4895 din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut, în esență, că recurenta-reclamantă, deși a fost legal citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, conform art. 3 lit. m) raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, și cu timbru judiciar de 0,3 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Contestația în anulare exercitată împotriva deciziei de recurs
Recurenta-pârâtă a atacat decizia menționată cu o contestație în anulare întemeiată pe prevederile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., considerând că instanța a săvârșit o greșeală materială la judecarea recursului, anulându-l ca netimbrat, fără a observa îndeplinirea de către recurentă a obligației de plată a taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată în cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 317 - 318 C. proc. civ.
Potrivit art. 318 teza I C. proc. civ., temeiul de drept invocat de contestatoare, "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (...)".
Motivele contestației în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar textul care o reglementează este de strictă interpretare.
Prima ipoteză a textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat etc.
Pentru ca eroarea materială să constituie motiv de contestație în anulare, în înțelesul art. 318 C. proc. civ., ea trebuie să existe și să poată fi sesizată în mod concret, în dosarul în care s-a dat soluția a cărei anulare se cere.
Mai mult, eroarea trebuie sa fie evidentă și săvârșită de instanță, datorită omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei. Greșeala materială se apreciază astfel în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunțării hotărârii.
În cauza de față, greșeala materială invocată de contestatoare este aceea că instanța de recurs nu a observat existența taxei de timbru în dosarul de recurs și a anulat în mod greșit recursul ca netimbrat.
Procedând la verificarea actelor și înscrisurilor din dosarul de recurs, Înalta Curte constată că la dosarul de recurs se află dovada de comunicare a citației către recurenta SC A. SRL, întocmită de agentul procedural la data de 14 august 2013, aceasta cuprinzând toate mențiunile prevăzute de art. 100 C. proc. civ., inclusiv obligația achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
De asemenea, se constată că taxa de timbru datorată pentru soluționarea recursului declarat a fost înregistrată la dosar la data de 19 mai 2014, ulterior termenului de judecată stabilit în cauză, când instanța a rămas în pronunțare asupra recursului.
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 2202 din 14 mai 2014 a Înaltei Curții de Casației și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2015.
Procesat de GGC - GV